Profesor: Busuioc Anna

Clasa: V-a
Data:
Unitate de conținut: Recunoașterea situațiilor de bullying
Competențe specifice și descriptori:
Competențe specifice Descriptori
Valori
Valorizarea demnității  Susţine că drepturile specifice ale copiilor trebuie respectate şi
umane și a drepturilor protejate de către toți membrii societății.
omului  Susține că toate instituțiile publice trebuie să respecte, să
protejeze și să implementeze drepturile omului.
Atitudini
Empatie  Poate explica de ce se supără o persoană.
 Încearcă să-i înţeleagă mai bine pe cei din jur, imaginându-şi cum
arată lucrurile din perspectiva lor.
Toleranța ambiguității  Interacţionează pozitiv cu alte persoane, care au puncte de vedere
diferite.
 Recunoaște situațiile ambigue.

Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:

O1 – să delimiteze situațiile de bullying de alte comportamente care îl fac să se simtă
neconfortabil;
O2 – să exploreze părerile, emoțiile și nevoile colegilor privind siguranța la școală;
O3 – să analizeze critic percepția și înțelegerea colegilor despre bullying;
O4 – să demonstreze respect față de colegii care au puncte de vedere diferite de ale sale.

Strategii didactice:

 Forme de organizare a lucrului în grupul de elevi: în grup, frontal.

 Metode și procedee didactice: activitatea „Semaforul”, discuția-reflecție ghidată,
prezentarea.

Resurse necesare: cartonașe cu trei culori: verde, galben și roșu.

Surse: Adaptat după SPI Forschung and Grenzläufer e.V. (www.grenzlaeufer-ev.de).

Caseta cu informații:

Această lecție face parte dintr-o serie de ore care au rolul de a-i ajuta pe elevi să recunoască
fenomenul bullying, să empatizeze și să demonstreze respect; să identifice suport, ajutor în
persoanele-resursă și instituțiile la care se pot adresa când sunt victime sau martori ai unor
situații de bullying.

Informația de mai jos este doar pentru a sprijini profesorii să înțeleagă critic fenomenul
bullyingului. Elevii NU trebuie să reproducă aceste informații. Prin toate activitățile facilitate de
profesori în cadrul acestei unități de învățare, elevii vor avea înțelegerea critică a fenomenului și
abilitățile necesare pentru a identifica și reacționa adecvat la diferite manifestări, inclusiv în
mediul online.

Etimonul cuvântului bullying datează din secolul XVI, când my bully însemna „dragul meu”,
„iubitul meu”, provenind din cuvântul danez boele. Un secol mai târziu, a apărut pentru prima
dată cu sensul actual, dar abia în secolul XX acest cuvânt a dobândit definițiile academice
folosite astăzi. Ca verb, to bully înseamnă „a intimida, a speria, a domina”, printre altele. Bully
este o persoană care își folosește puterea și forța sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe
(Oxford Advanced Learners Dictionary, 2016). Nu există un echivalent în limba română pentru
termenul bullying. Bullyingul este una dintre cele mai complexe forme de comportament agresiv
și violență. Cu toate acestea, nu fiecare act de violență este o acțiune de bullying.

Pentru a face diferența, este important să ghidați elevii să deducă principalele caracteristici ale
fenomenului bullying, și anume că aceasta este o acțiune:
 prin care un copil este expus, în mod REPETAT, unor acțiuni negative din partea unuia
sau mai multor elevi/copii;
 provocată INTENȚIONAT, urmărindu-se ca victima să experimenteze durere fizică,
emoțională sau disconfort;
 în care relația de putere dintre cei care agresează și cei care sunt agresați este
ASIMETRICĂ și DEZECHILIBRATĂ.

Contrar miturilor despre autoapărarea victimei, aceasta nu se poate apăra prin propriile eforturi.
Bullyingul nu se oprește de la sine, fără intervenție din exterior. Mai mult, fenomenul poate fi, de
cele mai mute ori, unul ascuns și în unele cazuri profesorii nu-l recunosc. Fenomenul se
manifestă foarte timpuriu, la etapa preșcolară.

Profesorul norvegian dr. Dan Olweus1 a făcut diferența între trei tipuri de bază ale
comportamentului de bullying:
 fizic: lovire, împingere, pocnire, ciupire, constrângerea celuilalt elev prin contact fizic;
 verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire, răspândirea de
zvonuri și minciuni;
 emoțional/psihologic: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau activitate,
manipulare, ridiculizare.
Se proiectează la ecran prezentarea Power Point pentru a explica tema.

Demersul didactic

Profesorul inițiază o discuție cu elevii despre percepția lor asupra semnificației culorilor roșu,
verde, galben: cu ce le asociază, în ce situații le-au întâlnit și cum i-au ajutat sau dacă le-au creat
anumite dificultăți. (3-5 min.)

Activitatea „Semaforul”
1
 1. Elevii lucrează individual. Profesorul arată cartonașele colorate și explică întrebările care
corespund fiecărei culori. Întrebările se scriu pe tablă sau pe o foaie de hârtie. Fiecare
elev ia unul sau mai multe cartonașe din fiecare culoare, scriind câte un răspuns pe un
cartonaș. Nimeni nu este obligat să-și scrie numele pe cartonaș. (5 min.)
 Verde: Când mă simt bine și în siguranță, în relațiile cu colegii din clasă/școală?
 Galben: Când mă simt prost sau supărat, în relațiile cu colegii din clasă/școală?
 Roșu: Când mă simt foarte rău, ofensat și afectat, în relațiile cu colegii din
clasă/școală?

2. Când elevii au finalizat activitatea, colectați cartonașele și clasificaţi-le pe culori. Citiți cu

voce tare și puneți cartonașele pe tablă, grupate pe culori. Dacă un răspuns apare de mai
multe ori pe aceeași culoare (de exemplu, roșu), puneți-l doar o dată. Dacă apare pe
cartonașe de culori diferite (de exemplu, la unii elevi, pe un cartonaş galben, la alții, pe
unul roşu), puneți toate cartonașele cu acelaşi răspuns împreună. RISCURI: este
important ca elevii să nu recunoască scrisul colegilor. În caz contrar, cartonaşele nu se
vor afișa, doar se vor citi de către profesor.
Alternativ: Dacă clasa este numeroasă, elevii vor discuta în trei grupuri, pe culori. (15
min.) Fiecare grup va raporta rezultatele. (15 min.)

3. Discuție de grup în baza următoarelor întrebări (20-25 min.):

 Cum v-ați simțit atunci când v-am cerut să identificați cele trei situații?
 A fost mai ușor să identificați situațiile în care vă simțiți în siguranță sau situațiile în
care nu vă simțiți în siguranță?
 De ce aveți nevoie, pentru a vă simți în siguranță?
 Cum vreți să fiți tratați de ceilalți?
 Credeți că îi tratați pe ceilalți așa cum vreți voi să fiți tratați?
 Ați auzit vreodată despre bullying? Știți la ce se referă?
 Înseamnă bullyingul același lucru pentru noi toți?
 Credeți că toate situațiile prezentate se referă la bullying?
 Cum am putea deosebi bullyingul de alte cazuri care vă fac să vă simțiți prost?
 Ce trebuie să faceți când identificați o situație de bullying (fie ca victimă, fie ca
observator)? (În baza a ceea ce răspund elevii la această întrebare, profesorul
concluzionează că este important să fie informat întotdeauna un adult, într-o situație
de bullying – profesor, părinte etc.)

Extindere:

Elevii sunt încurajați să discute cu prietenii/semenii despre un caz de bullying despre care au citit
sau pe care l-au văzut pe rețele de socializare.
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni
Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu” s. Fîrlădeni

Proiect didactic
la educația pentru societate, clasa V-a
Subiectul: ”Recunoașterea situațiilor de
bullying”

Realizat: Busuioc Anna,

profesor educație pentru societate/educație civică

Fîrlădeni, 2020