Sunteți pe pagina 1din 3

Strategii de prevenire a discriminării și violenței asupra copiilor

Prof. înv. primar Mitrea Mariana


Şcoala Gimnazială Nr. 1 Malu Alb, Drăgăneşti, Galaţi

Atitudinea pe care o are cadrul didactic în mijlocirea unui conflict este foarte
importantă. De multe ori, o atitudine nepotrivită poate accentua şi mai mult starea
conflictuală, în loc să o tempereze. Cea mai indicată este o atitudine de comprehensiune, care
arată interlocutorului că este ascultat şi înţeles, favorizează comunicarea şi conduce la găsirea
soluţiilor optime pentru rezolvarea conflictului.
Violenţa şi discriminarea în şcoală sunt o realitate pe care nu le putem nega şi nici
neglija. Lucrul cel mai important este să găsim metode eficiente de combatere a acestora, de
orice fel ar fi ea, pentru că altfel acest fenomen se va croniciza şi va fi greu de stăpânit în
contextul societăţii actuale.
Cel mai bine ar fi să preîntâmpinăm aceste situaţii. Nu este simplu şi nici nu trebuie să
ne aşteptăm la rezultate imediate. Dar nu este imposibil. Cu răbdare şi tact, putem conduce
elevii către un comportament adecvat vârstei şi preocupărilor lor.
Câteva idei, metode, tehnici de intervenție și prevenire a discriminării şi violenţei, pe
care cadrul didactic le poate adapta și utiliza cu succes:
 informările şi campaniile de conştientizare cu privire la acceptarea diversităţii,
incluziunea socială a copiilor cu dizabilităţi şi/sau CES desfăşurate la nivelul
comunităţii;
 discuţii în cadrul orelor de educaţie civică despre violenţă şi discriminare;
 derularea de activităţi care au ca invitaţi repezentanţi ai poliţiei, ai penitenciarelor
 căutarea de materiale video care vorbesc despre discriminarea de orice tip si
dezbateri pe marginea mesajului transmis;
 realizarea unor interviuri/materiale/reclame despre situații discriminatorii și
surprinderea reacțiilor oamenilor la situațiile de discriminare;
 sesiuni de informare cu privire la drepturile omului (discriminarea presupune
încălcarea sau restrângerea acestora);
 utilizarea unor povești terapeutice cu scopul conștientizării, înțelegerii și acceptării
diferențelor interumane;
 jocuri de rol;
 teatru de păpuși;
 studii de caz;
 dezbateri;
 jocuri interactive;
 vizionare de filme care au ca temă discriminarea şi violenţa asupra copiilor;
 intervenţii punctuale de corectare a unor comportamente neîncurajate în spaţiul şcolar;
 exerciţii de socializare şi relaţionare în grup;
La orele de educaţie civică se acordă o atenţie sporită capitolului care se referă la
drepturile copilului. Se vor centra dezbaterile pe problematica protecţiei împotriva violenţei
de orice fel. Se pot prezenta informaţii, povestiri, texte de lege din diferite publicaţii.
Discuţiile pot fi însoţite şi de suport vizual, cu condiţia ca imaginile şi filmuleţele prezentate
să nu fie traumatizante, iar utlizarea lor să fie gestionată corect de către cadrul didactic.
Un feed – back important al acestor discuţii este oferit prin intermediul creaţiilor
copiilor. Astfel, se pot realiza compuneri în care să fie ilustrate diferite situaţii de violenţă
asupra copiilor şi modul în care au fost rezolvate. Compunerile pot fi însoţite şi de desene
sugestive. Aceste creaţii se prezintă în faţa colegilor.
Un joc didactic potrivit în acest moment este „Spune-ţi părerea!” , în care, după
citirea unei compuneri, un coleg îşi va spune părerea despre aspectele pozitive sau negative
prezentate; pe rând, fiecare copil va fi încurajat să îşi exprime părerea, măcar o dată.

Inimioara 
Scopul jocului – deducerea faptului că „rănile fizice se vindecă mai ușor, dar cuvintele
lasă urme grele, chiar și după trecerea anilor”.
Folosind o bucată de hârtie roșie, sub formă de inimioară, copiii au îndoit, pe rând, câte
o parte din hârtie la rostirea unei expresii jignitoare, iar apoi la auzul fiecărei expresii
pozitive, au desfăcut pliurile.
Expresii jignitoare: Nu ai fost invitat!, Pârâcioasă!, Nu ești cool!, Ciudatul!,
Plângăciosul!, Grasa!, Ochelaristul!, Tocilarul!, Săracul!;
Afirmații pozitive: Ești deștept!, Ești amuzant!, Mă simt bine cu tine!, Îți stă bine cu
ochelarii!, Ești un coleg important!, Ești curajos!, Stai cu noi!, Ești înțelegător!, Ești bun!;
Se poate concluziona că inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Impresia pe
care o lași în acea inimă pe care ai rănit-o va fi greu de șters precum ”ridurile” de pe această
hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greșeala, ”semnele” vor rămâne.
Pe baza acestui exercițiu îşi pot da seama de consecințele negative ale bullying-ului
și efectele sale dezastruoase pentru cei mici, atât din punct de vedere emoțional cât și
educațional. Copiii pot deduce faptul că „rănile fizice se vindecă mai ușor, dar cuvintele lasă
urme grele, chiar și după trecerea anilor”.

Grupuri colorate
Scopul acestui joc este de a le oferi copiilor ocazia de a experimenta în mod direct
discriminarea.
Participanții sunt împărțiți aleator în trei grupuri. Fiecărui grup îi este desemnată o
culoare, în baza căreia vor fi tratați într-un fel sau altul: un grup beneficiază de tratament
preferențial, al doilea grup este tratat la fel ca de obicei, iar al treilea grup este izolat și
dezavantajat. De exemplu, primul grup primește 5 minute suplimentare de pauză, al doilea ia
pauză normală, iar al treilea grup este obligat să rămână în clasă în timpul pauzei, fără ca
membrii săi să se joace sau să vorbească (eventual pot primi sarcina de a face curățenie în
sala de clasă).
După terminarea jocului, explicați-le participanților care a fost rolul acestuia și ajutați-i
să iasă din rol într-o manieră pozitivă (ex.: toți copiii primesc o bomboană sau 10 minute
suplimentare la următoarea pauză).
Apoi procesați activitatea:
‐ A fost corect ca un grup să beneficieze de tratament preferențial?
‐ Cum v-ați simțit atunci când ați primit mai multe sau mai puține beneficii decât prietenii
voștri?
‐ Putem identifica astfel de situații în viața reală?
‐ Care sunt categoriile de persoane care au parte de un tratament dezavantajos?
Violenţa şi discriminarea în şcoală sunt o realitate pe care nu le putem nega şi nici
neglija. Lucrul cel mai important este să găsim metode eficiente de combatere a acestora, de
orice fel ar fi ea, pentru că altfel acest fenomen se va croniciza şi va fi greu de stăpânit în
contextul societăţii actuale.

S-ar putea să vă placă și