Centrul de Asistenţă Psihopedagogică

EDUCAȚIE PENTRU TOLERANȚĂ

Repere metodice pentru orele de consiliere

Autor: Elena Bujorean

Tehnoredactare: Elena Bujorean, Narcisa - Maria Şaşalovici

Coperta: Narcisa - Maria Şaşalovici

Tipografia PIM Iaşi, 2018

 Cuprins

Cuvânt înainte..................................................................................... 5

Distanța socială față de grupurile vulnerabile. Percepții ale elevilor

din județul Suceava............................................................................. 7

Introducere...................................................................................... 7

Cadrul teoretic al problemei cercetate ............................................ 8

Metodologia cercetării .................................................................. 13

Rezultate și discuții....................................................................... 14

Concluzii....................................................................................... 22

Bibliografie ....................................................................................... 24

Program de informare și consiliere Săptămâna toleranței ............... 26

Activitatea I. Toleranță și intoleranță în relațiile interumane ....... 27

Activitatea II. Acceptarea și valorizarea diferențelor ................... 40

Activitatea III. Acceptarea și valorizarea diferențelor .................. 52

ANEXE ............................................................................................ 58

Bibliografie ....................................................................................... 74
 Cuvânt înainte

Problematica toleranţei este una fundamentală pentru

societăţile în schimbare, pentru momentele de reformă politică sau
economică, pentru şocurile pe care le aduce globalizarea. Accepând
valoarea toleranței ca reper de analiză și structurare a
comportamentului democratic, educația pentru toleranță trebuie
asumată de toți actorii sociali: familie, școală, biserică, mass-media,
organizații guvernamentale și nonguvernamentale.

Nevoia de toleranță se face resimțită și în spațiul școlar prin

prezența intoleranței, prin marginalizarea unor categorii de elevi ori
prin formele de comunicare agresivă adoptate la nivelul relațiilor
intercolegiale. Educația pentru toleranță asigură înțelegerea că
acceptarea și respectarea diferenței nu constituie o limitare a
personalității, ci, din contra, o îmbogățire și o confirmare a sinelui.

Ca în fiecare an, Centrul Județean de Asistență

Psihopedagogică derulează în săptamâna 12-16 noiembrie activitati
de informare si de consiliere a elevilor pentru a marca Ziua
Internațională a Toleranței (16 noiembrie).

Dincolo de abordarea rațională și afectivă, consilierii școlari

vor aborda in mod pragmatic problematica toleranței în societatea
actuală, asistând elevii să răspundă unor întrebări concrete : ”Ce se
întâmplă dacă spiritul tolerant lipsește? Cine câștigă și pentru cât
timp? Există limite ale tolerantei? Când toleranța este un aspect
negativ? Când și cum ne putem exprima în mod civilizat
dezacordul?”O altă dimensiune a programului de consiliere vizează
examinarea consecințelor negative ale raportării la alteritate, prin
discutarea formelor multiple ale prejudecăților și discriminării.

Ne exprimăm speranța că materialul de față prezintă o serie de

situații educaționale care pot fi adaptate si aplicate și de profesorii
diriginți în organizarea unor activități formale sau nonformale.
Pentru justificarea oportunității replicării programului și în anii

5
școlari următori stau rezultatele studiului vizând distanța socială față
de grupurile vulnerabile, realizat în cadrul programului Săptămâna
Toleranței la CJAP, derulat în 20 de școli în anul 2016. Modul în
care se poziționează elevii din județul Suceava față de problematica
discriminării ne invită să reflectăm asupra propriilor noastre norme
culturale, pentru a face raporturile noastre cu cei marginalizați mai
echitabile, în favoarea accesului egal la oportunități de dezvoltare
personală și formare profesională.

6
 Distanța socială față de grupurile vulnerabile.
Percepții ale elevilor din județul Suceava

Introducere

Şcoala reprezintă un context de viaţă important pentru copii şi

adolescenţi, ei petrecând un timp semnificativ în acest spaţiu. Prin
urmare, calitatea vieţii şcolare depinde foarte mult de natura şi
calitatea interacţiunilor cu colegii şi profesorii. Scopul demersului
nostru este de a explora unul din factorii care are o mare relevanță în
modul de structurare a comunicării în mediul școlar. Distanța
interpersonală sau intergrupală, fizică și/sau simbolică, reprezintă un
factor imposibil de ignorat pentru a descifra modul în care se
derulează interacțiunile cotidiene.

Cercetările din domeniul psihologiei sociale au încercat să

descifreze modul în care distanța socială influențează cantitatea și
calitatea comunicării și au avansat propuneri de surmontare a
obstacolelor create de acestea. Informarea prealabilă a fiecărui
individ, conștientizarea blocajelor proprii, multiplicarea contactelor
cu reprezentanții grupului diferit și stabilirea unor scopuri
supraordonate au capacitatea de a determina reducerea distanțelor
sociale și a facilita comunicarea. Strategiile menționate au ca efecte
imediate sesizarea asemănărilor, a punctelor de vedere comune și
obligă astfel să fie create premisele coexistenței pașnice într-un
context multicultural.

7
 Cadrul teoretic al problemei cercetate

Măsurarea intoleranței în societățile moderne pune o serie

întreagă de probleme, în condițiile în care prejudecățile și
discriminarea sunt din ce în ce mai bine mascate (Bourhis, Gagnon,
Moise, 1997, apud. Sandu, D., 2003, pp. 152-154).

Distanța socială reprezintă o preocupare constantă a

gânditorilor din domeniul sociologiei. Studiată în prezent pentru
înţelegerea etniei, claselor sociale, genului, rasei,
statusului, etc., distanţa socială se dovedeşte a avea un impact
important asupra modului în care indivizii se raportează unii la alţii
în mod tradiţional, dar şi pentru tipuri de relaţionare relativ noi din
punct de vedere al cercetării de tip social.

Finalitatea parcursului ideatic străbătut de conceptul de

distanță socială s-a soldat cu echivalarea acesteia cu o lipsă de
deschidere față de realționarea cu alți indivizi, percepuți a fi diferiți
ca urmare a includerii lor în clase diferențiate de grupul propriu, în
baza unor criterii apreciate ca fiind corecte.

Specificitatea conceptului de distanţă socială constă în faptul

că aceasta este un fenomen de grup, care există în măsura în
care se regăseşte în aprecierile membrilor tipici ai grupurilor
implicate şi se exprimă în interacţiunile pe care aceştia aleg
să le aibă sau nu cu membrii out-grupurilor. Literatura de
specialitate specifică că în analiza distanței sociale se are în vedere
comportamentul modal de grup şi nu pe cel individualizat.

Din această perspectivă, prezintă o relevanță mai redusă

persoana
emancipată, cu iniţiative şi puncte de vedere de pionierat, ci individul
mediu, cu credinţele şi percepţiile sale convenționale.

Conceptul de distanță socială devine relevant din perspectiva

faptului că ne permite măsurarea și operaționalizarea intensității
prejudecăților pe care le avem față de grupurile sociale.

8
 Într-o anchetă1 realizată pe populația în vârstă de 18 ani și
peste din România (1406 respondenți), 2 din 3 români consideră că
problema discriminării este una actuală și se manifestă destul de des
în România. Conform percepției dominante, grupurile discriminate
cel mai des sunt constituite din persoane cu HIV/SIDA (65%),
persoane dependente de droguri (57%), persoane cu disabilități fizice
sau psihice (55%). Aproape jumătate din respondenți au indicat pe
palierul următor: persoanele de etnie rromă (49%), persoane cu o
altă orientare sexuală (49%), copiii instituționalizați. În ceea ce
privește factorii care favorizează nivelul de discriminare,
participanții au invocat ca principale motive, lipsa informării, a unei
educații în raport cu discriminarea, dar și nepăsarea sau indiferența
unor oameni în raportul cu semenii lor.

O altă cercetare2 realizează o diagnoză a respectării drepturilor

civile, explorând ethosul din 8 școli-pilot și modul în care acesta se
constituie în oportunități sau piedici pentru respectarea drepturilor
copilului. Percepția elevilor asupra discriminării în licee ne arată că
cele mai frecvente criterii pe baza cărora se discriminează în mediul
școlar sunt aspectul fizic, performanțele școlare și clasa socială. Cu
toate acestea, intensitatea discriminării nu este percepută ca fiind
foarte mare. Liceenii recunosc că sunt și ei responsabili de actele
discriminatorii (34,5%), principalul motiv fiind toleranța scăzută,
concluzionează studiul.

1
Percepții și atitudini ale populației României față de Strategia națională de
prevenire și combatere a discriminării - raport de cercetare realizat pentru
Consiliul National pentru combaterea discriminării,
http://nediscriminare.ro/uploads_ro/112/106/Sondaj_TNS_CNCD_2015.pdf
2
UNICEF, Studiu privind respectarea drepturilor copilului, 2007,
București,
http://www.agenda21.org.ro/resurseAE/Studiu%20privind%20respectarea%
20drepturilor%20copilului%20in%20scoli%20(2).pdf
9
 În contextul analizei manifestărilor de intoleranță în mediul
școlar, un loc aparte îl ocupă atitudinile profesorilor, precum și
practicile instituționale. Un studiu recent realizat de un grup de
profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai,indică faptul că nivelul
de toleranță socială al profesorilor este scăzut. Astfel, profesorii tind
să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a
persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă
diferită. Conform acestui studiu, profesorii sunt în favoarea
practicilor școlare de segregare a copiilor romi. Concluzia autorilor
este ”că o parte însemnată dintre profesori nu sunt pregătiți suficient
pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara unei istorii sociale
nefavorabile și că sistemul educațional amplifică aceste dificultăți”3.

O altă formă subtilă de discriminare a fost analizată în

contextul încurajării competiţiei dintre şcoli, ca urmare a introducerii
la nivelul politicilor şcolare a „logicii de piaţă”. Competiţia dintre
şcoli devine adesea o competiţie pentru elevi, ceea ce duce la un
elitism ce pune în discuţie principiul egalităţii de şanse în educaţie.
Focalizarea pe rentabilitate, eficienţă, excelenţă cognitivă a şcolilor
nu încurajează întotdeauna pe educatori să adopte strategii de
incluziune a elevilor cu dificultăţi de învăţare sau cu probleme de
adaptare la mediul şcolar. Abordând acest cadru problematic, V.
Iosifescu (2004) remarcă posibilitatea ca elitismul unor clase, al unor
şcoli chiar, să fie un mod de manifestare a reproducerii intereselor
grupurilor avantajate socio-cultural, conform teoriei lansate de Pierre
Bourdieu (1970). ). Argumentele aduse de autor scot în evidenţă
discriminări pe care elevii din anumite medii sociale le pot resimţi:
dotarea materială a şcolilor variază semnificativ, chiar în interiorul
aceleiaşi şcoli, alocările de resurse materiale şi umane introduc

3
Studiu- Valorile profesorilor din România,
https://semneletimpului.ro/international/europa/romania/studiu-alarmant-cu-
privire-la-mentalitatea-si-preferintele-profesorilor-romani.html, accesat la
23 octombrie 2018
10
diferenţieri. Astfel, primii grupaţi în clase „forte” sau de elită au cei
mai buni profesori, cele mai bune săli de clasă şi chiar un orar
convenabil (sub aspectul plasării orelor pe zile)4. Sub presiunea
părinţilor (cu poziţii social-economice solide) li se introduc şi
anumite discipline opţionale sau limbi străine pe care să le studieze.
Toate acestea se fac într-un cadru democratic, în virtutea autonomiei
şcolare.

Atitudinea profesorilor faţă de elevi influenţează statutul

sociometric al elevilor în clasă. S-a demonstrat că atitudinea pozitivă
a profesorilor faţă de elevi influenţează statutul înalt al elevului în
clasă (apreciat, plăcut de colegi, popular), iar o atitudine negativă a
profesorului faţă de unii elevi determină reacţii de respingere şi din
partea covârstnicilor (Ochoa, G. et al. ,2007, p.779)5. Cele mai multe
cercetări relevă că, în general, acţiunile pedagogice care conduc la
discriminarea unor elevi (discriminările etnice, discriminările de gen
sau cele care se realizează pe baza statutului socio-economic al
familiei) nu au un caracter intenţionat (Jigău, M., 2006, p. 154). Deşi
profesorii pot produce mai puţin conştient unele nedreptăţi prin
preferinţele sau antipatiile pe care le afişează, efectele sunt resimţite
profund de către elevi. Aceste efecte sunt cu atât mai grave, cu cât
unii elevi manifestă deja unele complexe de inferioritate din cauza
statutului socio-economic. Astfel, elevii proveniţi dintr-un mediu
socio-economic modest au tendinţa de a se subaprecia în raport cu
ceilalţi elevi avantajaţi (Stan, E., 2003, p. 44).

Perceperea caracterului just al procedurilor şi al tratamentului

relaţional din interiorul organizaţiilor au fost studiate în contextul
mai larg al evaluării calităţii climatului şcolar în corelaţie cu
comportamentul antisocial al unor elevi (Gottfredson, 2001; Hawkins

4
Iosifescu, V. (2004), Duplicitate şi educaţie morală, Editura Aramis,
Bucureşti, p. 85.
5
Ochoa, G. et al. (2007), „Adjustment problems in the familiy and school
context attitude”, în Adolescence, Winter 2007, Vol. 42, ProQuest Central,
p. 779.
11
& Lishner, 1987; LeBlanc, Swisher, Vitaro & Tramblay, 2008;
Welsh, 2000; Wilcox & Clayton, 2001). Elevii sunt în mod particular
sensibili la dreptatea profesorului. Studiile au explicat, de altfel, că
dorinţa oamenilor de a fi trataţi corect de către autorităţi corespunde
unor nevoi fundamentale: nevoia de a avea control asupra propriei
vieţi, nevoia de apartenenţă şi de stimă de sine (Cropanzano, Byrne,
Bobocel & Rupp, 2001). Dacă oamenii simt că sunt trataţi corect, ei
au încredere mai mare atât în propria persoană, cât şi în autorităţi.

Un indicator important pentru insinuarea intoleranței în mediul

şcolar este gradul de incluziune, înţeles ca un proces de reacţie la
diversitatea necesităţilor elevilor prin facilitarea participării tuturor
elevilor la educaţia şcolară şi prin valorizarea egală a
particularităţilor individuale. Un studiu realizat în 2015 pe un
eșantion de 652 de elevi din județul Suceava, a urmărit perceperea
echității și caracterului incluziv al mediului școlar (Bujorean, E.,
2017). Din analiza datelor, reiese că elevii ce studiază la filiera
tehnologică apreciază mai puţin favorabil caracterul incluziv al
mediului şcolar, prin comparaţie cu elevii din filiera teoretică. Este
posibil ca în clasele cu specializări aparţinând filierei tehnologice să
existe mai mulţi elevi care aparţin claselor sociale nondominante.
Aceşti elevi apreciază că se simt mai puţin în siguranţă în spaţiul
şcolii, sunt gratificaţi mai puţin pentru realizările obţinute, nu
primesc suport egal din partea profesorilor pentru a-şi fixa aspiraţii
înalte de realizare şcolară, iar personalul didactic nu se implică atât
de mult în descurajarea unor atitudini negative faţă de elevii din
medii dezavantajate. Studiul scoate în evidenţă, de asemenea, că
elevii din mediul rural resimt mai puţin decât cei din mediul urban
implicarea personalului didactic în descurajarea atitudinilor negative
faţă de elevii din mediile dezavantajate, inclusiv ironizarea celor care
se exprimă cu accente regionale6. Aceste date indică faptul că există
categorii de elevi care se pot simţi bulversaţi de decalajul cultural

6
Bujorean, E. (2017). Violența simbolică în școală. Editura Universității
”Al.I.Cuza”, Iași.
12
dintre mediul şcolii şi cel al comunităţii de apartenenţă şi care nu
primesc suport în şcoală pentru depăşirea unor bariere culturale şi
lingvistice.

Metodologia cercetării

Scopul studiului nostru vizează explorarea distanței sociale a

elevilor de liceu față de câteva categorii vulnerabile (persoane cu
dizabilități, persoane de altă religie, persoane fără venituri, străini,
refugiați, romi, persoane infectate cu HIV, homosexuali), precum și
identificarea măsurii în care aceste categorii sunt discriminate la
școală și în locurile publice. În accepțiunea prezentului studiu,
distanța socială este exprimată prin nivelul acceptării de către
respondenți a persoanelor din categoriile enumerate, în postură de
vecin, coleg, prieten.

Obiectivele studiului au urmărit:

- Evaluarea distanței sociale față de categoriile de persoane

vulnerabile vizate;
- Aprecierea percepției elevilor asupra măsurii în care
persoanele din categoriile vulnerabile sunt discriminate în
școală și în locurile publice;
- Identificarea procentului de elevi care au experimentat situații
de discriminare;
- Identificarea cauzelor care au stat la baza unor situații de
discriminare resimțite de către elevi.

Eșantionul de respondenți a fost constituit din 200 de elevi cu

vârsta cuprinsă între 16 si 19 ani, de la patru licee din județul
Suceava, două unități din mediul rural și două din mediul urban.
Instrumentul de cercetare a fost constituit dintr-un chestionar, aplicat
elevilor care au făcut parte din programul de informare și consiliere
Săptămâna Toleranței, derulat în luna noiembrie 2016.

13
 Rezultate și discuții

O măsură a distanței sociale și a intoleranței este refuzul unor

interacțiuni sociale în viața cotidiană cu anumite persoane. Folosind
o scală a distanței sociale adaptată după scala lui Bogardus,
respondenții și-au exprimat dispinibilitatea acceptării ca vecin, coleg,
prieten, de la 1 la 5 (1=dezacord total; 2= dezacord parțial; 3= nici
acord, nici dezacord; 4= accord parțial; 5= acord total).

Conform datelor obținute (vezi Grafic 1), elevii și-au exprimat

dezacordul categoric pentru acceptarea ca vecin în cazul persoanelor
de etnie romă (MD=2,42), a celor de altă orientare sexuală
(MD=2,64), celor infectate cu HIV (MD=2,8), precum și a
imigranților (MD=2,92). Vecinătatea persoanelor cu dizabilități ori a
celor de altă religie pare să fie agreată, cele mai multe răspunsuri
fiind în jurul mediei 4 (acord parțial). Toleranța liceenilor pare să fie
una puțin mai ridicată, din perspectiva acceptării unor relații de
colegialitate cu categoriile de persoane enunțate, aceeași tendință
menținându-se în cazul stabilirii unor relații de prietenie (Grafic 2,
Grafic 3). Dacă în cazul minorității rome, disponibilitatea de a stabili
relații de prietenie este mai mare decât în cazul stabilirii unor relații
de vecinătate (MD=3,66), în cazul persoanelor homosexualilor,
respondenții declară aceeași rezervă (MD=2,53).

14
 Acord vecin

5
4.41
4.5 4.18 4.04
4
3.5
2.92 2.8
3 2.56 2.42
2.5
2
1.5
1
0.5
0

Grafic 1

15
 Acord coleg
5
4.45
4.45
4.5 4.16
4.16 4.07
4.07
4
3.42
3.42
3.5
3.04
3.04
3 2.82
2.82
2.64
2.64
2.5

1.5

0.5

Grafic2

16
 Acord prieten
4.5 4.26
4.07
4
3.66
3.5 3.24
3.08 3.04
3
2.53
2.5

1.5

0.5

Grafic 3

17
 Dacă stereotipurile și prejudecățile ne arată cum gândim, cum
ne raportăm afectiv (apropiere-respingere) și cum evaluăm grupurile
diferite, discriminarea se referă la comportamentul propriu. Astfel,
discriminarea poate fi văzută ca un comportament de excludere sau
de reducere a accesului unor indivizi la anumite resurse.
Discriminarea se manifestă și când anumite caracteristici precum
rasa, genul, starea de sănătate, etc. ajung să genereze judecăți morale
cu privire la respectivul individ (Botoșineanu, F., 2014, p. 17).
Țintele ostilității variază de la o societate la alta, însă majoritatea
studiilor s-au focalizat pe rasă, gen, vârsta ca dimensiuni ce stau la
bază prejudecăților și discriminării (Mackie, Hamilton, Susskind şi
Rosselli, 1996).

Conform rezultatelor obținute, opinia majorității elevilor este

că sunt tratați mai rău în școală următoarele categorii de persoane:
persoanele cu disabilități, cele de altă religie, precum și romii.
Aproximativ o treime dintre respondenți declară un acord parțial,
menționând cele trei categorii de persoane ca fiind expuse unui
tratament discriminatoriu. 1 din 3 elevi afirmă că în mod categoric
elevii romii sunt mai rău tratați în școală. Discriminarea acestor
categorii de persoane este apreciată ca fiind prezentă și în locurile
publice, într-o proporție mare, în opinia elevilor de liceu.

18
 40.00%
35.00% Dezacord
30.00% total

25.00%
20.00% Dezacord
15.00% parțial
10.00%
5.00% Nici acord,
0.00% nici
dezacord

Acord
parțial

Acord
total

Grafic 4 Categorii de persoane tratate mai rău în școală

Conform datelor culese, se constată expunerea membrilor

familiei, la tratamente discriminatorii (adresare nepoliticoasă,
excludere, marginalizare în școală, sancționare injustă), din cauza
religiei sau etniei. Prezentăm frecvența manifestărilor discriminatorii
în tabelul următor:

19
 Tabel nr. 1 Manifestări ale discriminarii din cauza religiei sau etniei -
victime membrii familiei

Nu
Deseori Rareori Niciodată știu/Nu
răspund

Cuiva din
familie i s-a 39,8% 28,1% 24,6% 7,6%
vorbit urât

Cineva din
familie a fost 21,7%
19,7% 35,7% 23,4%
exclus din
școală

Cineva din
familie a fost
28,1% 39,2% 27,5% 5,3%
marginalizat la
școală

Cineva din
familie a fost
33,9% 25,7% 29,8% 10,5%
sancționat pe
nedrept

Frecvențe ridicate sunt percepute și în ceea ce privește expresii

ale discriminării, ce au la bază situația socio-economică ori a
disabilitatății unui membru al familiei. Astfel 36% dintre elevi declară
că unui membru al familiei i s-a vorbit urât din cauza disabilității ori a
fost marginalizat la școală. 19% dintre elevi au precizat că au auzit la
cineva din familie despre excluderea de la școală a unei persoane cu
disabilități. Rezultatele obținute confirmă studii recente care relevă o
percepție nefavorabilă asupra echității în școală, din perspectiva
egalității de șanse pentru elevii cu dificultăți de învățare (Bujorean,. E.,
2017, p.240).
20
 40.00%

35.00%

30.00%

25.00% Deseori

20.00% Rareori

15.00%
Niciodată

10.00%
Nu știu/Nu
răspund
5.00%

0.00%
Cuiva din
familie i s-a Cineva din Cineva din
vorbit urât familie a fost familie a
marginalizat
la școală fost
sancționat
pe nedrept

Grafic 5 Manifestări ale discriminarii din situației socio-economice -

victime membrii familiei

Situația socio-economică ridică alte frontiere la nivelul

relațiilor sociale. 1 din 5 elevi declară că un membru al familiei a
fost sancționat pe nedrept sau i s-a vorbit urât deseori din cauza
dezavantajului material (Grafic 5). Studii anterioare arată că elevii de
liceu percep că învățământul românesc nu este echitabil din punctul
de vedere al șanselor egale, indiferent de condițiile materiale ale
familiei (Bujorean, E., 2017, p.218). Profesorii tind să aibă așteptări
mai reduse în legătură cu capacitățile școlare ale copiilor proveniți

21
din medii dezavantajate. Însă, atunci când profesorii sunt capabili să
inspire acestor categorii încredere și susținere pentru depășirea unor
obstacole socio-culturale, elevii își vor redimensiona stima de sine și
vor avea depune efort pentru atingerea performanțelor școlare de
care sunt capabili.

Dacă rezultatele anterioare au avut în vedere familia extinsă, la

întrebarea dacă au fost fost în situația de a fi discriminați 20% dintre
elevi răspund afirmativ, în timp ce 46% declară că nu au fost în
această situație. Procentul mare al elevilor care declară că nu răspund
(8%) sau nu stiu (24%) indică că elevii manifestă reticențe și au încă
informații insuficiente pentru a discrimina manifestările inechitabile
de la nivelul relațiilor sociale. Chiar și când elevii declară că au fost
victime ale discriminării, puțini dintre ei nominalizează motivul care
a cauzat aceste tratamente diferite. Cei mai mulți recunosc că vârsta
și statutul socio-economic i-a determinat pe ceilalați să adopte
comportamente discriminatorii negative.

Concluzii

Studiul nostru scoate în evidență reticența elevilor de a fi într-

o relație de conviețuire cu câteva categorii de persoane vulnerabile
prin stigmatizarea și exluderea socială (homosexuali, persoane de
etnie rromă, persoane infestate cu HIV, imigranți). Aceste aspecte
supun atenției necesitatea de a combate în școală a atitudinilor
etnocentriste, xenofobe ori homofobe. Totodată, studiul indică că
manifestarea atitudinilor intolerante coincide, în multe cazuri, cu
postura de victimă a unor manifestări discriminatorii.

Toleranța ca atitudine și comportament se învață de la cea mai

fragedă vârstă, se însușește având la bază modele în familie, în
comunitate și în școală. Nu ne naștem cu stereotipuri și prejudecăți,
ci acestea le interiorizăm în cursul socializării în grupurile de
apartenență. Dacă educația este un proces de lungă durată, educația
pentru toleranță nu constituie subiectul vreunei discipline din planul
de învățământ, dar efectele oricărei activități pot modela atitudinea
22
noastră față de alteritate. Absența toleranței nu poate fi atribuită doar
generațiilor anterioare de educatori, pentru că instaurarea ei poate
începe cu ameliorări la nivelul propriului comportament (Șoitu, L.,
2001, p.231).

Conştientizarea de către profesori a efectelor negative ale

stereotipurilor şi prejudecăţilor este o cale de facilitare a raporturilor
armonioase cu elevii şi părinţii. Contactele stabilite între grupuri
culturale la nivelul şcolii favorizează anumite tipuri de legături în
interiorul şcolii şi între familie şi instituţia şcolară. De relaţiile între
culturi depind în mod egal reprezentările sociale şi sociocognitive ale
copiilor (Perregaux, C., 1999, p. 84). Elevii sunt receptivi la ceea ce
sunt şi trăiesc profesorii lor, nu numai la ceea ce spun ei sau îi învaţă.
Organizarea şcolii şi a clasei trebuie să favorizeze tuturor elevilor,
indiferent de diferenţele dintre ei, experienţa de a se simţi în mod
egal acceptaţi. Numai internalizând o astfel de atitudine, ei vor putea
oferi la rândul lor toleranţă, valorizare şi recunoaştere a celor diferiţi
sau mai puțin apreciați.

Consilierea psihopedagogică are un rol major în satisfacerea

nevoilor de bază de securitate, de apartenență și a elevilor diferiți
din punct de vedere cultural. În mod necesar, consilierea
psihopedagogică trebuie să înglobeze o perspectivă multiculturală
(Bodnariuc, P., 2006). Consilierii trebuie să recunoască faptul că
elevii și părinții aduc în procesul de consiliere întreaga lor istorie și
cultură (de gen, clasă socială, religie, limbă). În dimensionarea
programelor de consiliere educațională în care sunt implicați elevii
din categoriile vulnerabile, un rol important trebuie acordat
experiențelor și temerilor acestora. Mulți dintre ei pot simți
sentimente de inadecvare sau au fost chiar discreditați datorită unor
decalaje în achizionarea unor cunoștințe și competențe. Stabilirea
unui climat de acceptare prin valorizarea potențialului individual și a
culturilor diferite este o cale de edificare la elevi a sentimentului de
autoeficiență și de determinare a unor motivații superioare.

23
 Bibliografie
Bodnariuc, P. (2006), ”Consilierea multiculturală” în Jigău, I. (coord.),
Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici, Editura
Afir, București.

Botoșineanu, F.( 2014), ”Gândește în afara stigmei”. Repere teoretice și

practice pentru implementarea programului antistigma în
școală, Fundația Salvați Copiii România, Filiala Iași.

Bourdieu P. et Passeron J. -C. (1970), La reproduction. Éléments pour

une théorie du système d’enseignement, Les Éditions de Minuit,
Paris.
Bujorean, E. (2017). Violența simbolică în școală. Editura Universității
”Al.I.Cuza”, Iași.
C., Rey, M. (1999), Educația interculturală, Editura Polirom.

coord. (2002), Pedagogie. Fundamente teoretice şi demersuri aplicative,

Editura Polirom.
Cropanzano, R., Byrne, Z.S., Bobocel, D.R. & Rupp, D.E. (2001),
„Moral virtues, fairness heuristics, social entities, and other
denizens of organizational justice” în Journal of Vocational
Behavior, Vol. 58, Issue.
Gottfredson, G. D., & Gottfredson, D. C. (2001). What schools do to
prevent delinquency and promotesafe environments. Journal of
Educational and Psychological Consultation, 12,313–344.
Iosifescu, V. (2004), Duplicitate şi educaţie morală, Editura Aramis,
Bucureşti.
Jigău, M., Liiceanu, A., Preoteasa, L. (2006), Violența în școală, Editura
Alpha Mdn, București.
LeBlanc, L., Swisher, R., Vitaro, F., & Tramblay, R. E. (2008),”High
school social climate and antisocial behavior: A 10 year
longitudinal and multilevel study” în Journal of Research
Ochoa, G. Wt all. (2007), “Adjustment problems in the familiy and
school context attitude” în Adolescence; Winter 2007, Vol. 42
Proquest Central, p. 779
onAdolescence, 18, 395–419.
Păun, E. (2002), “O “lectură” a educației prin grila postmodernității” în
Păun, E., Potolea, D.
24
Perregaux, C. (1999), “Pentru o abordare interculturală în educație” în
Dasen, P., Perregaux,
possession”, Justice Quarterly, 18, 509–541.

Sandu, D. (2003)- Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Editura Polirom.

Șoitu, L.(2001) “Educația pentru toleranță” în Șoitu, L., Hăvârneanu, C.,

Agresivitatea în școală, Editura Institutul European, Iași, pp. 219-
230.
Stan, E. (2003), Managementul clasei, Editura Aramis, București.

Wilcox, P., & Clayton, R. R. (2001),”A multilevel analysis of school-

based weapon
*** Studiu- Valorile profesorilor din România,
https://semneletimpului.ro/international/europa/romania/studiu-
alarmant-cu-privire-la-mentalitatea-si-preferintele-profesorilor-
romani.html, accesat la 23 octombrie 2018

*** UNICEF, Studiu privind respectarea drepturilor copilului, 2007,

București,
http://www.agenda21.org.ro/resurseAE/Studiu%20privind%20res
pectarea%20drepturilor%20copilului%20in%20scoli%20(2).pdf

***Percepții și atitudini ale populației României față de Strategia

națională de prevenire și combatere a discriminării - raport de
cercetare realizat pentru Consiliul National pentru combaterea
discriminării,
http://nediscriminare.ro/uploads_ro/112/106/Sondaj_TNS_CNCD
_2015.pdf

25
 Program de informare și consiliere
Săptămâna toleranței

Inițiator: Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică

Suceava- consilier școlar dr. Elena Bujorean

Scop: Promovarea valorii toleranței ca reper de analiză și

structurare a comportamentului democratic

Obiective:

La sfârșitul activităților, elevii vor fi capabili :

- Să acorde un sens personal noțiunilor de toleranță,

îngăduință, acceptarea diversității;
- Să identifice acte de toleranță, respectiv de intoleranță în
comportamentul propriu și al celorlalți;
- Să justifice nevoia de toleranță în relațiile interpersonale, în
familie sau în societate;
- Să identifice limite ale toleranței în societățile care
promovează și acceptă drepturile omului.

Metode didactice: brainstorming, dezbaterea, studiul de caz,

problematizarea, linia valorii, conversația euristică, expunerea

Forme de organizare a clasei : frontală, pe grupe, individuală

Mijloace de învățământ: carioci, fișe de lucru, chestionare,

26
 Activitatea I. Toleranță și intoleranță în relațiile interumane

2 h (descrierea situațiilor educaționale):

1. Exerciții introductive:

A. Autoevaluare

Imaginați-vă că în clasa voastră va veni un elev nou, de etnie

rromă. Cum veți reacționa?

§ Sunteți de acord să fiți colegi de clasă cu el?(da, nu, nu mi-

am pus problema)

§ Ați accepta să fiți colegi de bancă ? (da, nu, nu mi-am pus

problema)

§ L-ați invita acasă la aniversarea voastră? (da, nu, nu mi-am

pus problema)

§ L-ați vizita acasă, dacă ar fi bolnav? (da, nu, nu mi-am pus

problema)

§ Gândiți-vă dacă ați proceda la fel cu actualul coleg de

bancă? (da, nu, nu mi-am pus problema)

Pentru răspunsurile pozitive se acordă câte 1 punct, pentru

cele negative- 0 puncte, iar pentru cele indecise, se acordă câte 0,5
puncte. Se solicită elevilor, ca pe baza acestui punctaj, să se
autoevalueze. Dacă au obținut între 0 și 1, 5 puncte, este cazul să-și
modifice atitudinea. Între 1, 5 puncte și 3 puncte, li se recomandă să
mai mediteze la problema toleranței. La peste 3 puncte, puteți să-i
apreciați arătându-le că se apropie mult de modelul omului tolerant,
dispus chiar să-i cunoască și să-i apropie pe cei diferiți de el.

B) Elevii sunt rugați să descrie:

1) un moment în care ei au fost toleranți față de cineva

27
 2) un moment în care nu au tolerat greșelile cuiva

3) un moment în care cineva a fost tolerant față de ei

4) un moment în care cineva a fost intolerant față de ei

C) Brainstorming: În perechi, elevii vor găsi cât mai multe

noțiuni asociate cuvântului Toleranță (de exemplu: înțelegere,
compasiune, îngăduință, susținere, răbdare, omenie, acceptare). La
tablă se va întocmi o coloană cu cuvintele asociate noțiunii de
toleranță, apoi elevii vor fi provocați prin asociere liberă să specifice
față de ce categorii de persoane, situații manifestă respectivele
atitudini tolerante. De exemplu:

Susținere pentru colegul care s-a îmbolnăvit.

Acceptarea celor care au altă religie decât noi.

Înțelegere față de cei care sunt mai în vârstă și au alte opinii

decât noi.

Răbdare să ne vină rândul pentru a plăti o factură la un ghișeu.

D) Fulgi de zăpadă

Informaţii preliminare

Această activitate subliniază ideea că, deşi este posibil să

existe perspective diferite asupra unui lucru, aceasta nu înseamnă că
doar una dintre ele este corectă.În multe situaţii, nu există un răspuns
corect : perspectiva fiecărei persoane asupra acelui lucru poate fi cea
corectă. De exemplu, să presupunem că doi elevi discută în
contradictoriu dacă este mai important să înveţi algebra sau ştiinţele.
Unul dintre elevi crede cu tărie că algebra este cea mai importantă
disciplină şcolară, deoarece îi ajută pe elevi să-şi dezvolte
competenţe folositoare de tip analitic. Celălalt crede că ştiinţele sunt
mai importante, deoarece promovează gândirea raţională, ştiinţifică.
Cine are dreptate? Amândoi. De ce? Deoarece fiecare elev are un

28
sistem de valori diferit. Din perspectiva fiecărui elev, valorile proprii
sunt cele bune.

Instruiţi participanţii:

a) să ia în mână foaia de hârtie;

b) să o împăturească în două;
c) să detaşeze colţul din dreapta sus al hârtiei;
d) să împăturească hârtia din nou în două;
e) să detaşeze colţul din dreapta sus al hârtiei;
f) să împăturească DIN NOU hârtia în două;
g) să detaşeze colţul din dreapta sus al hârtiei; dacă
elevii(participanţii) vor spune că este prea greu să rupă colţul,
spuneţi-le că nu mai este nevoie
h) să desfacă foaia de hârtie.

Cereţi participanţilor să se uite prin clasă, observând

diferenţele dintre foile de hârtie ale colegilor.

Întrebări pentru discuţii

* Este hârtia cuiva îndoită incorect?

* De ce sunt îndoite diferit hârtiile atâtor elevi?

* Dacă hârtiile altor elevi /participanţi sunt îndoite altfel decât

hârtiile noastre, înseamnă acest lucru că ei sunt oameni răi? De ce
nu?

* Îi judecăm pe oameni ca fiind buni sau răi după cum fac sau
nu lucrurile la fel ca noi? Ce exemplu aţi putea da despre astfel de
situaţii?

* În ce fel credeţi că văd oamenii din alte ţări (de alte religii,
având altă origine etnică) lumea în mod diferit?

* a cui perspectivă este corectă?

29
 * Cum ar arăta lumea dacă toţi ar vedea lucrurile în acelaşi
fel? În ce fel este lumea mai interesantă pentru că există feluri
diferite de a vedea lucrurile?

2. Studiu de caz : ”Cazul Socrate”: lui Socrate, un vestit

filozof din Atena (sec al V-lea, î.Hr.), îi plăcea să provoace discuții,
să dialogheze. Avea numeroși admiratori, îndeosebi tineri. Socrate a
susținut idei novatoare pentru epoca sa, cum ar fi : ”Adevărul se află
în oameni, dar trebuie ajutat să iasă la suprafață”, ”Oamenii fac rău
din neștiință”, ”E necesar să ajungem să știm pentru a găsi fericirea,
binele, dreptatea”. Socrate a fost acuzat de contemporanii săi de
impietate și coruperea tineretului. A fost condamnat la moarte pentru
ideile sale. Acesta este un exemplu tipic de intoleranță față de ideile
și convingerile altuia. Azi acceptăm pluralismul de idei, garantăm
dreptul fiecăruia la opinie, la exprimarea ei.

Se pot prezenta și alte cazuri similare, cum ar fi Giordano

Bruno, arderea cărților lui Sadoveanu, interzicerea de către naziști a
cântecului ”Die Gedanken sind frei ” (Gândurile sunt libere), etc.

Elevii sunt invitați să dea alte exemple de intoleranță

manifestată în raport cu ideile și convingerile unei persoane.

Voltaire spunea : ”Disprețuiesc punctele voastre de vedere, dar

sunt gata să mor pentru dreptul vostru de a le exprima”. Această
afirmație exprimă toleranță.

30
 3. Expunere

Problematica toleranţei este una fundamentală pentru

societăţile în schimbare, pentru momentele de reformă religioasă,
politică sau economică, pentru şocurile pe care le aduce globalizarea.

“Deşi nu sunt de acord sau nu îmi place ceea ce faci, te accept.

Am putea fi colegi sau vecini sau chiar rude” (Sandu, D., 2003,
p.21), ”Tratează-i pe ceilalți așa cum ți-ar place ție să fii tratat”.
Aceste afirmații exprimă esența toleranței și pot fi interpretate drept
declaraţii de toleranţă. Dezacordul cu celălalt poate fi pe teme dintre
cele mai diferite.Toleranţa implică atât acordul de principiu de
convieţuire sau acţiune împreună cu cei foarte diferiți, dar şi
înţelegere pentru cei care acţionează altfel decât tine, în baza altor
credinţe sau stiluri de viaţă; este parte din “cultura diferenţei”.

Într-o situaţie de dezacord sau diferenţă de puncte de vedere,

reacţiile pot fi ordonate pe o scală de la “tendinţa de suprimare a
celui care alt comportament decât mine” la “sprijinirea celui care nu
sunt de acord, în pofida dezacordului” (Sandu, D., 2003, p.22). În
primul caz intoleranţa este maximă, de tip extremist, iar în cel de-al
doilea caz poate fi marcată o situaţie de maximă toleranţă, asociată
cu generozitatea. Între cele două extreme există o serie de variante
intermediare:

 “sau crezi ca şi mine, sau dispari” – intoleranţă de

tip extremist
 “nu suntem de acord şi trebuie să trăim în lumi
diferite”- intoleranţă de izolare
 “ignoranţă asupra consecinţelor dezaprobate”- zonă
de incertitudine între toleranţă şi intoleranţă
 “nu mă intersează ceea ce crezi sau ce faci, deşi ştiu
că suntem diferiţi”- toleranţă prin indiferenţă (cf.Sandu, D.,
2003,p.22)
 “nu sunt de acord cu tine, dar putem avea fiecare
credinţa noastră”- toleranţă relativistă
31
  “te ajut, deşi nu sunt de acord cu tine”- toleranţă
generoasă (cf.Sandu, D., 2003,p.22)
Regula de aur a moralei este” Tratează-i întotdeauna pe alţii
aşa cum ţi-ar conveni să fii tratat tu însuţi. Această formă a regulii
este pozitivă, deoarece arată cum să-i tratăm pe alţii. Există însă şi o
formă negativă a regulii, cea care ne arată cum să nu-i tratăm pe alţii:
Nu-i trata pe ceilalţi aşa cum nu ţi-ar conveni să fii tratat tu însuţi.

Sunt situaţii în care am putea face ceva pentru alţii şi sunt

situaţii în care doar ne-am putea abţine de la a face rău altora.

Regula de aur a moralei este şi regula toleranţei. Ea

presupune :

- respectul faţă de persoană;

- respectarea stilului de viaţă propriu fiecărui om;
- evitarea prejudiciilor pe care le-am putea produce altora şi
celor pe care alţii ni le-ar putea provoca nouă;
- responsabilitatea faţă de semeni;
- reciprocitatea în relaţiile dintre oameni;
- căutarea propriei bunăstări şi fericiri, admiţând că ceilalţi
caută acelaşi lucru şi că depindem unii de alţii;
- capacitatea de a ne pune în situaţia altuia (empatia).

O atitudine tolerantă faţă de opinii diferite presupune:

-să-i ascultăm pe cei care le au şi să vedem cu ce argumente le

susţin;

-să nu-i considerăm pe cei care gândesc diferit de noi inamicii

noștri;

-să ne susţinem propriile păreri cu argumente;

-să renunţăm la opiniile pe care le considerăm nerezonabile;

-să credem că, înţelegându-i pe alţii, ne înţelegem mai bine pe

noi înşine;

32
 Această atitudine începe, desigur, cu cei care ne sunt mai
apropiaţi, cu care comunicăm direct: părinţi, fraţii, colegii, profesorii,
prietenii, vecinii. Exersând-o putem spera s-o avem şi faţă de
concetăţenii nostri, faţă de oamenii care aparţin altor culturi şi
popoare.

4. Dezbatere

Se propun elevilor spre dezbatere următoarele probleme:

”Cum putem defini toleranța?”, ”Prin ce se caracterizează un om
tolerant?”, ” Putem tolera orice?” ” Când trebuie să fim toleranți?” ,
”Când nu trebuie să fim toleranți?”, ” Ce tolerăm colegilor?” ” Ce nu
tolerăm colegilor?”

5. Exerciții individuale de reflecție

1. Cum vă simțiți în relația cu o persoană:

a) surâzătoare, amabilă, plină de tact

………………………………………..

b) încruntată, sfidătoare, iritabilă

……………………………………………..

2. Vă întâlniți cu persoane care nu au aceleași idei, aceleași

concepții și același stil de viață ca și voi? De ce?

………………………………………………………………………...
......…………………………………………………………...............

3. Ce faceți dacă grupul de prieteni hotărăște ceva cu care nu

sunteți de acord?

...............................................................................................................
...............................................................................................

33
 4. Dați câte un exemplu de situații în care toleranța este un
aspect:

a) pozitiv ……………………………………………….

b) negativ ……………………………………………...

5. Revolta împotriva copiatului este un aspect …………….

(pozitiv, negativ) al intoleranței.

6. Tolerați un comportament nepoliticos? De ce?

.................................................................................................

7. Tolerați o ținută indecentă? De ce?

.............................................................................................

8. Propuneți activități pentru o Zi a Toleranței.

9. Ce ați dori să vi se permită de Ziua Toleranței?

6. Activități pe grupe

6.1. Se împarte clasa în echipe de lucru. Fiecare grupă va avea

o sarcină distinctă: să se gândească, să discute între ei și să răspundă
la următoarele întrebări:

Grupa I. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța față de

oamenii de altă etnie, naționalitate, religie decât a noastră?

Grupa II. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța față de

oamenii de altă vârstă decât a noastră?

Grupul III. Cum putem explica paragraful din Biblie care

spune ” și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm
greșiților noștri”? Cum procedăm noi?

34
 Grupul IV. Cum poate influența în mod pozitiv/negativ grupul
de prieteni capacitatea cuiva de a fi tolerant? Cum poți să spui NU
influenței negative a grupului?

Timp de lucru: 15 minute. Fiecare grupă va scrie pe o foaie de

flip-chart. Se vor afișa planșele pe tablă pentru a putea fi citite de
restul clasei. Se vor face completări, dacă este nevoie, de către
ceilalați elevi și de către profesorul consilier.

6.2. Să ne susținem punctul de vedere! Alegeți una din

următoarele teme:

* Pedeapsa cu moartea

* Clonarea

Echipa PRO Echipa CONTRA

Argumente: Contraargumente:

35
6.3. Propuneți un slogan despre TOLERANȚĂ

Mesajul vostru:

6.4. Copacul toleranţei

Lucrând în grupuri mici, elevii desenează un copac pentru fiecare
grup. Rădăcinile vor desemna valori şi atitudini culturale ( de ex.,
ocupaţiile rromilor sunt mai puţin preţuite decât ale celorlalţi), pe
trunchi şi ramuri se vor identifica instituţiile ce modelează, perpetuează
aceste valori (ex. mass-media perpetuează stereotipurile etnice), iar
frunzele ilustra practice discriminatorii. În plen, se discută structura şi
relaţiile dintre componente.

36
 6.5. Alegere forțată. Elevii vor realiza o linie a valorii-
DA….NU ȘTIU……NU. Profesorul adresează mai multe întrebări:
”Dacă aflați că prietenul vostru a furat dintr-o mașină, renunțați la
această prietenie? Dacă aflați că prietenul vostru este homosexual,
renunțați la această prietenie? Am putea tolera în societate cerșetoria?
” Elevii, după ce se gândesc la întrebare, se vor alinia într-o ordine care
să le reflecte poziția. Cei cu opinii divergente își vor argumenta poziția.

7. Jurnalul dublu: selectați din coloana stângă două

aserțiuni cu care sunteți de acord și motivați alegerea în
coloana din dreapta:

A. Einstein: ”lumea este

periculoasă nu din cauza celor care fac
rău, cât din vina celor care îi privesc și
îi lasă să facă acest lucru.”

Voltaire: ”Disprețuiesc punctele

voastre de vedere, dar sunt gata să mor
pentru dreptul vostru de a le exprima”.

S.T.Maxim: ”Toleranța este

posibilă între parteneri sociali liberi și
egali. Ca atitudine personală față de
ceilalți, toleranța este condiția
minimală a coexistenței oamenilor,
numai că nu a oricărei coexistențe, ci a
aceleia, care se realizează în libertate și
întru umanitate.”

J.S.Mill: ” Omenirea are mai

mult de câștigat lăsând pe fiecare să
trăiască așa cum crede el că este mai
bine, decât silind pe fiecare să trăiască
așa cum li se pare celorlalți”.

S.T.Maxim ”Toleranța
presupune reciprocitate, ca reținere de

37
a acționa împotriva a ceea ce este
blamabil, diferit sau străin din punct de
vedere cultural. Toleranța solicită
imperativ și celuilalt de a fi receptiv
față de argumente- chiar dacă ele nu-l
conving- sau față de un alt mod de
viață- chiar dacă se disociază de
acesta.”

Karl Popper: ”Toleranța

nelimitată duce la dispariția toleranței”

- Manifestând toleranță față de

faptele reprobabile, prin indulgență le
permitem. Ori eticieni precum Ioan
Grigoraș catalogau ca virtuți morale
”intoleranța față de minciună, falsitate,
ipocrizie” (apud. Maxim, S., 2004,
pp.50-51).

38
 8. (Auto) Evaluare

a)

Tolerez Nu tolerez

b) Pagină de jurnal

Intoleranța vine din necunoașterea celuilalt,

……………………………………………………………….

………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

39
 Activitatea II. Acceptarea și valorizarea diferențelor

2 h (descrierea situațiilor educaționale):

Obiective

După realizarea acestei lecţii, elevii vor fi capabili:

- să identifice asemănări şi diferenţe între oameni;

- să aprecieze unicitatea fiecărei persoane prin valorizarea
diferențelor interindividuale;
- să definească prejudecățile;
- să descrie diferite tipuri de prejudecăți.

Informaţii preliminare

Fiecare om are anumite asemănări cu şi anumite deosebiri faţă

de ceilalţi oameni. Un aspect extrem de important în crearea
stereotipurilor şi a prejudecăţilor este că diferenţele sunt
supraevaluate, în timp ce asemănările sunt subevaluate. Această
activitate le permite elevilor să înţeleagă cum se aseamănă şi cum se
deosebesc oamenii.

1. Exercițiu introductiv
Reflectaţi asupra următorului afiş, care poate fi citit într-
un restaurant turcesc din Paris:

Dumnezeul tău este evreu.

Maşina pe care o ai este japoneză.
Pizza este italiană,
iar couscous-ul este algerian

40
 Democraţia pe care o practici este grecească. Cafeaua ta este
braziliană. Ceasul îţi este elveţian . Cămaşa este indiană.
Radioul tău este coreean.
Vacanţele tale sunt turceşti,
Tunisiene sau marocane.
Cifrele tale sunt arabe
Scriitura îţi este latină,
Şi…îi reproşezi vecinului tău că este străin.

2. Dezbatere. Întrebări pentru discuţii:

 Prin ce se aseamănă toţi elevii din clasă?
 De ce nu sunt toţi oamenii la fel?
 Prin ce se aseamănă toţi oamenii din lume?
 Ce face ca fiecare elev din clasă să fie diferit?
 Ce face ca fiecare om să fie diferit? Ce este rău a
spun că unii oameni „nu sunt la fel de buni ca alţii”?-
 Ce trebuie să ştii pentru a te cunoaşte?
 De unde vii?
 Cu cine semeni?
 În ce constă unicitatea ta?

Exerciţiu de completare
Sunt diferit de toată lumea pentru că…………………
Sunt la fel ca ceilalţi pentru că……………………….
Străinul este………………………………………..
Concluzii: oamenii sunt foarte diferiţi între ei. De fapt, niciun
om nu este identic cu alt om; el poate să fie cel mult, foarte

41
asemănător. Uneori suntem tentaţi să credem că aceste diferenţe sunt
deficienţe( lipsuri). Împărţim lumea în” noi” şi „ei” (ceilalţi) şi
înclinăm să credem să considerăm că noi avem însuşiri pozitive, iar
„ei” au însuşiri negative. De aici până la formarea prejudecăţilor şi a
stereotipurilor nu e decât un pas.
3. Joc didactic - De aceeași parte a drumului (Gimnaziu)

Activitate

1. Se cere tuturor elevilor să stea în mijlocul încăperii.

Cereţi elevilor să-şi imagineze că prin mijlocul sălii trece un drum .
Spuneţi-le că veţi numi diferite calităţi : cei care au aceste calităţi
urmează să treacă de partea dreaptă a drumului; cei care nu le au
urmează să treacă de partea stângă a drumului.
2. Elevii primesc indicaţia să treacă de partea dreaptă a
drumului dacă:
 au avut două sau mai multe carii;
 au un frate sau o soră mai mică;
 au un animal de casă;
 merg cu bicicleta;
 le place să cânte;
 joacă bine fotbal;
 poartă ochelari;
 locuiesc la două străzi de şcoală.
Întrebări pentru discuţii

Au fost de aceeaşi parte a drumului tot

timpul aceiaşi elevi? De ce nu?
Prin ce se aseamănă toţi elevii din clasa noastră?De ce sunt toţi
oamenii din ţara noastră la fel?
Prin ce se aseamănă toţi oamenii din lume?
Ce face ca fiecare dintre elevii clasei să fie diferit?
Ce face ca fiecare om din ţara noastră să fie diferit?
Ce este rău în a spune că unii oameni nu sunt la fel de buni ca
alţii?
Ce face ca oamenii să fie diferiţi unul de celălalt?

42
 Drumul meu către celălalt (Liceu)

Apropierea de celălalt reprezintă baza învăţării interculturale.

Ea este influenţată de viaţa noastră, de copilărie, precum şi de
diverşi factori de educaţie. Acest voiaj ne conduce fizic, emoţional şi
mintal de-a lungul diferitelor etape şi influenţe care au ajutat sau au
împiedicat o abordare constructivă a întâlnirii cu celalalt. Este un
voiaj spre noi înşine pentru a ne întâlni oportunităţile şi obstacolele,
percepţiile şi stereotipurile.

Resurse necesare:

- o încăpere împărţită în cinci „celule” conţinând fiecare

diferite obiecte de mobilier şi de ambianţă
- pixuri şi câte un carneţel tip jurnal pentru fiecare participant

Etape:

2. Fiecare celulă este aranjată diferit conţinând detalii

particulare ale dezvoltării (copilărie, familie, şcoală, societate etc.).
”Drumul către Celălalt” poate fi simbolizat cu ajutorul unei corzi sau
a unui fir roşu care trece dintr-o celulă într-alta. În fiecare celulă
articolele, întrebările şi reflecţiile existente vor angaja participanţii
într-o reflecţie globală care să trezească amintiri.
3. Înainte de desfăşurarea exerciţiului participanţii
beneficiază de o introducere comună în cadrul căreia li se prezintă
obiectivele şi primesc un „plan de voiaj” (poziţia celulelor, temele,
etapele de urmat, timpul acordat etc.). Sunt oferite şi alte explicaţii
dacă este necesar. Trebuie subliniat caracterul voluntar al acestui
exerciţiu.
4. Participanţii sunt invitaţi să treacă din celulă în
celulă pentru a găsi locuri confortabile unde să se aşeze şi să
reflecteze folosind timpul acordat. Pe parcursul voiajului ei trebuie să
noteze într-un jurnal care va fi utilizat ulterior în cadrul schimburilor.

43
 Descrierea următoare este orientativă, formatorul putând să
intervină cu aspecte originale.

 Prima încăpere: copilăria (rădăcinile, un spaţiu

protejat, primele dezvoltări etc.). Această încăpere are ca obiectiv
provocarea unor flash-uri, de a reactiva amintiri şi impresii din
copilărie, prima şi cea mai profundă experienţă a culturii.

- Celula 1 şi eventual celula 2 : întrebări asupra familiei,

primele experienţe asupra întâlnirilor şi proximităţii, relaţii, încredere
(cu aplicarea unor fotografii de copil, un loc confortabil, o muzică
plăcută, parfumuri care amintesc casa familială,posibilitatea de a
picta )
- Celula 3: percepţia diferenţei, spaţii personale şi dezvoltare
(jucării sau unelte, flori şi pământ, kit-uri de construcţie, etc)
- Celula 4 : cultura, valori, atitudini şi originile lor (fotografii
şi simboluri, cărţi, televizor, jocuri etc.)- care să permită
participanţilor să analizeze diferite valori şi originea lor ).
-
 A doua încăpere: primii paşi...(dificultăţi şi
descoperiri)Această încăpere trebuie să se materializeze tensiunile
experimentate în diferite etape în diferite domenii : între încurajare,
descoperirea posibilităţilor şi oportunităţilor pe de o parte şi
dificultăţile, restricţiile şi decepţiile pe de altă parte. Această opoziţie
poate fi simbolizată prin separarea celulelor în două părţi colorate
diferit, fiecare conţinand fraze sau afirmaţii pronunţate probabil de „
actorii sociali” care au intervenit în aceste contexte. În centrul celulei
este de dorit să existe o întrebare cheie sau o afirmaţie pe care
participanţii trebuie să o completeze. Subiectele abordate pot viza
notarea şcolară, competiţia, atitudini şi valori transmise, învăţarea
relaţiilor sociale şi a cooperării, prejudecăţi, religie, promovarea
talentelor individuale, contactele cu culturile străine etc.
- celula 1 : Şcoala
- celula 2 : Familia şi mediul imediat
- celula 3 : Societatea

44
  A treia încăpere: insulele (spaţiile de reflectare şi
repaus)
Insulele trebuie să fie calde, confortabile, cu saltele, pernuţe.
Ele simbolizează spaţii de repaus şi de reflecţie în care participanţii
să-şi poată găsi liniştea necesară pentru a reflecta la situaţii
particulare, discuţii, activităţi, persoane etc. care le-au ajutat în
întâlnirile lor şi în afirmarea pozitivă a diferenţei.

- celula 1: prietenii
- celula 2: organizaţiile
- celula 3 : alte spaţii de reflecţie
 A patra încăpere: pe drumul meu...(etape ale prizei
de conştiinţă). Pe acest „drum” se găsesc simboluri, fotografii,
întrebări etc care amintesc participanţilor aspecte care pot fi
importante în priza de conştiinţă asupra diferenţei şi pot releva modul
în care aceasta a fost favorizată sau împiedicată. Întrebările pot stârni
curiozitatea sau pot determina empatizarea, pot evidenţia atitudini şi
comportamente, obstacole şi bariere între grupuri, diferenţa dintre
real şi imaginar, nevoi identificate, experienţe de schimbare..

 A cincea încăpere: perspective (curajul, obiectivele

mele...)
Încăperile cu ferestre trebuie să simbolizeze perspectivele
noastre. În fiecare colţ se găseşte un spaţiu necesar pentru a reflecta
la întrebări cheie cum ar fi „întâlnirea”, „acomodarea”, „experienţele
cheie”.

45
 Reflecţie şi evaluare

Este esenţial să li se acorde participanţilor

timpul necesar pentru a exprima experienţele şi
descoperirile lor, dar şi să se respecte faptul că pot
sau ar putea să împărtăşească aceste experienţe. Este important să fie
subliniat aspectul constructiv al tuturor experienţelor discutate,
valoarea fiecărei istorii personale, respectul percepţiei individuale şi
faptul că nu suntem „sclavii” experienţelor trăite, ci putem interpreta
aceste experienţe şi învăţa din ele.(cf. Conseil de
l’Europe,2001,,pp54-55)

4. Prejudecăți

4.1. Ce este o prejudecată?

4.2. Dați exemple de prejudecăți:- legate de vârstă
- legate de religie
- legate de apartenența etnică
- legate de particularități fizice
- legate de situația economică sau
apartenența la o clasă socială
- legate de apartenența de gen
4.3. Cum putem combate prejudecățile?

………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

46
 4.4. Stabiliți corespondența:

A. Stereotip 1. Toți arabii sunt teroriști.

2. Un elev român refuză să

locuiască în aceeași cameră cu
un elev de etnie rromă.

B. Prejudecata

3.Unui bărbat de origine asiatică

i se spune postul pentru care a
venit la interviul de anagajare
tocmai a fost ocupat, deși nu
este așa.

C. Discriminare
4. Germanii sunt reci și
punctuali.

47
 4.5. Etnocentrism vs. Patriotism

Joc energizant : Ascultă Propune-Transmite. Am în mână o

panglică ce simbolizează Tricolorul. Ce mesaj credeți că
intenționează să ne transmită această panglică. Ea va trece prin
mâinile voastre și fiecare va spune ce crede, după aceea o transmite
celui care vrea să-l audă ș.a.m.d.
- Credeți că patriotismul s-a demodat? Ce înseamnă pentru tine
România?

- Dați exemple de atitudini etnocentriste, așa cum sunt

consemnate de istorie, presa locală, internațională, etc.

Ce cred românii despre români? Ce cred străinii despre români?

Enumeră trei motive pentru care Enumeră trei motive pentru care
te percepi ca fiind român. te percepi ca fiind european.

- Susțineți în fața colegilor un monolog pe una dintre

următoarele teme:
a) România are locuri minunate. Pe mine m-a
impresionat când am vizitat…
b) România are nevoie de tineri!
c) România în lume (realizări și prejud

48
 5 . Povestire

De mult de tot, când înaintaşii noştri încă aveau cozi, s-a

întâmplat ca o femeie să dea naştere unui copil fără coadă. Asemenea
monstru nu mai fusese văzut. Oamenii s-au adunat şi au hotărât pe
dată uciderea creaturii nou născute. Peste o vreme, altă femeie a
născut un copil fără coadă şi acesta a fost din nou ucis. Însă
începuseră să se nască din ce în ce mai multe creaturi fără coadă
astfel încât părinţii lor au început să spună că e cu totul crud să
condamni un copil la moarte doar fiindcă acesta n-are coadă. Şi
copiilor li s-a permis să trăiască.

Ei au crescut laolaltă cu alţi copii normali, au vorbit aceeaşi

limbă şi, cu excepţia faptului că n-aveau cozi, în rest erau la fel cu
toată lumea. Când au devenit adulţi şi au constatat că n-au aceleaşi
drepturi cu ceilalţi fiindcă sunt consideraţi anormali, ci au început să
sufere şi să se plângă de poziţia lor inferioară în societate. După
lungi şi apăsătoare eforturi, ei au primit titlul de cetăţeni de rangul al
doilea. Dar asta tot îi durea. Ei şi-au continuat lupta pentru drepturi
egale cu cetăţenii de rangul întâi, până când şi-au atins scopul.

Dar, de la o vreme, cei fără cozi au devenit tot mai mulţi, atât
de mulţi încât au devenit majoritari. De îndată au propus o lege
potrivit căreia cei ce au coadă trebuie socotiţi cetăţeni de rangul al
doilea şi, având cele mai multe voturi, legea lor a fost aprobată. Şi-au
continuat multă vreme dominaţia asupra celorlalţi care, între timp s-
au împuţinat, iar la urmă au dispărut cu totul. La un moment dat o
femeie fără coadă a dat naştere unui copil cu coadă. Ea a fost
denunţată comunităţii şi comunitatea a condamnat copilul la moartea
prin părăsirea lui pe un vârf pustiu de munte.

(adaptare după George Santayana)

a) Această poveste are vreo morală? Care anume?

b) Puteţi să înlocuiţi termenii “copil cu coadă” şi “copil fără
coadă” cu alţii fără să schimbaţi înţelesul povestirii? Cum anume?
c) Credeţi că un individ trebuie să aibă drepturi fiindcă face
parte dintr-un grup sau fiindcă este om?
49
 5. Experențierea discriminării și a empatiei - ”În papucii
altcuiva”

Elevii formează un cerc; sunt rugați să-și deseneze conturul

pantofilor pe o foaie A 3. Fiecare participant își schimbă locul, astfel
încât se plasează ”în papucii altui coleg”. Participanții sunt rugați să
precizeze cum este viața lor din perspectiva noii identități.

5.1. Joc de rol: O zi din viața unei persoane marginalizate

Elevilor li se propun câteva scenarii, cu precizarea că trebuie
să-și imagineze cum arată o zi din viața unor persoane care în mod
obișnuit sunt excluse în societate:
1. Ești o femeie de etnie romă care s-a căsătorit la 18
ani și a absolvit doar opt clase.
2. Ești un tânăr cu dizabilități care utilizează scaunul
rulant.
3. Ești o tânără romă de 17 ani care nu a absolvit școala
primară.
4. Ești o femeie de 30 de ani infectată cu HIV.
5. Ești un absolvent de facultate în căutarea unui loc de
muncă
6. Ești un refugiat de 24 de ani din Afganistan.
7. Ești un copil care trăiește într-o comunitate izolată și
care trebuie să meargă zilnic 8 km pe jos până la școală”.

(Suport de curs-”Gândește în afara stigmei”, Salvați Copiii)

5.2. ”Forțează cercul”

Elevii vor forma un cerc de maxim 10 membri, stând umăr la
umăr pentru a nu da voie unui membru din fața grupului să intre. Se
va alege un observator și un ”outsider”. În timp ce elevul din afara
grupului va încerca să forțeze cercul pentru a intra, observatorul va
nota strategiile acestuia. Pe rând mai mulți elevi vor juca rolul
”outsider-ului”. La sfârșit se reunesc toți participanții și se analizează
ce au simțit participanții față de outsider, ce au simțit în calitate de
persoană ”din afara grupului”, ce strategii au utilizat pentru a-l ține la
distanță pe acesta. Se face trimitere la realitatea socială și la

50
mecanismele prin care anumiți oameni sunt marginalizați sau la
mediul educațional din perspectiva incluziunii sociale.

5.3. ”Să apreciem diferențele”- elevii primesc o sarcină pe

care să o realizeze în codul de inteligență mai puțin dezvoltat/opus
(Anexa 1- Chestionar privind identificarea stilului de inteligență
dominant). Frustrarea resimțită va fi o bună ocazie de a reflecta
asupra diversității aptitudinale, asupra ierarhiilor de excelență
limitative ce operează în spațiul școlar.

Grupul elevilor cu inteligență lingvistică: Sa reprezinte printr-

un silogism/formula matematica condițiile necesare pentru
promovarea unui comportament tolerant în școală.

Grupul elevilor cu inteligența interpersonală: Să alcătuiască un

poster/ desen prin care sa reprezinte problematica toleranței în
școală.

Grupul elevilor cu inteligenta logico-matematica: Sa

alcătuiască un eseu de maxim 10 fraze prin care să ilustreze
problematica toleranței în societatea contemporană.

Grupul elevilor cu inteligența kinestezică: să alcatuiască un

jurnal în care să menționeze câteva evenimente în care au fost
implicați și în care ceilalți au fost intoleranți cu ei. Elevilor li se va
cere sa analizeze cauzele comportamentului intolerant, cum s-au
simțit și ce soluții ar exista pentru stoparea manifestărilor intolerante.

Întrebari pentru valorificarea experientei elevilor in grup:

Cum s-au simțit când au lucrat în codul de inteligență mai puțin
dezvoltat? S-a întamplat să nu aprecieze prea mult calitățile
celorlalți? Cum ar fi arătat produsul realizat daca ar fi valorificat
propriul cod de inteligență dominant?

III. Evaluarea programului:

Aplicare chestionare - Distanță socială față de grupurile

vulnerabile (Anexa)

51
 Activitatea III. Acceptarea și valorizarea diferențelor

(2h) - ciclul primar/ gimnazial

Obiective :

 experimentarea situaţiei de discriminare;

 conştientizarea existenţei diferitelor forme de

discriminare;

 formarea capacităţii de a recunoaşte şi preveni

comportamentele discriminatorii şi de a dezvolta
relaţii bazate pe toleranţă şi cooperare;

1. Povestire: Elevul de clasa I

 Discuții: În clasa voastră sunt anumiți elevi

marginalizați?

 Cum se manifestă discriminarea? De ce sunt unii elevi

sunt tratați diferit?

2. Experimentarea unei situații de discriminare

 La începutul activităţii lipiţi pe mana fiecărui elev câte o

bulină, fie de culoare roşie, fie verde, fie galbenă, astfel încât
cei care poartă bulina galbenă să fie mult mai numeroşi decât
cei care au lipită bulina roşie sau verde.

 Elevilor li se cere să se grupeze în funcţie de culoarea bulinei,

în orice parte a sălii doresc. Pe cei care au bulina galbenă îi
vom ruga însă să se grupeze în colţul cel mai izolat al sălii.

52
 Elevii sunt anunţaţi că, în prima parte a activităţii, cu condiţia
de a respecta un set de reguli stricte, vor avea libertatea să
stabilească o temă de discuţie (aceeaşi pentru toţi), legată de
un subiect preferat, din muzică, sport, film etc. Elevilor li se
explică faptul că vor avea la dispoziţie câteva minute în care
fiecare grupă pregăteşte prezentarea formaţiei de muzică sau a
echipei de fotbal, urmate de alte câteva minute în care un
reprezentant al grupei va face publică prezentarea.

 Pe peretele din faţa fiecărei grupe va fi afişată o foaie cu reguli

care trebuie respectate, care sunt văzute numai de membrii
grupei respective şi care sunt comune pentru grupele cu
bulinele roşii şi verzi şi diferite numai pentru grupa cu buline
galbene.

Regulile pentru grupa cu buline roşii şi grupa cu buline verzi:

 Redactaţi informaţia în 15 minute, iar prezentarea realizaţi-o

în 5 minute.

 Vă puteţi consulta cu profesorul coordonator al activităţii.

 Respectaţi opiniile tuturor membrilor grupei voastre.

 Cooperaţi în redactarea materialului.

 Veţi avea acces la computer şi CD-uri pentru prezentare.

 Dacă doriţi, aveţi dreptul să alegeţi un fond muzical în

timpul desfăşurării activităţii.

53
 Regulile pentru grupa cu buline galbene:

 Redactaţi informaţia în 10 minute, iar prezentarea realizaţi-o

în 2 minute.

 Nu vă adresaţi niciunei alte persoane în timpul desfăşurării

activităţii , cu excepţia membrilor propriului grup.

 Puteţi coopera numai dacă vorbiţi în şoaptă.

 Nu veţi acea acces la computer şi CD-uri pentru prezentare.

 În susţinerea prezentării veţi putea realiza un singur desen,

numai dacă aveţi creioane colorate.

 Lucraţi în linişte! Nu aveţi voie să vă alegeţi un fond muzical

în timpul activităţii.

 Este posibil ca membrii grupei cu buline galbene să

protesteze, unii chiar să refuze să lucreze. Profesorul va
acorda atenţie, chiar dacă aceştia nu solicită, numai
grupelor cu buline roşii şi verzi, se va arăta interesat de
activitatea lor şi îi va lăuda, în timp ce elevii grupei cu
buline galbene vor fi ignoraţi.

Prezentarea va fi realizată pe rând, de către - reprezentanţii

grupelor şi doar dacă va exista o presiune foarte mare, din partea „
bulinelor galbene”, li se va permite şi lor ca prezentarea să fie
realizată în 5 minute.

În cea de-a doua parte a activităţii, elevii vor fi anunţaţi că au

participat la un experiment şi că în continuare va avea loc o
dezbatere pornind de la experienţa trăită. Pentru a facilita dezbaterea
vor fi formulate câteva întrebări:

54
  Cum v-aţi simţit în calitate de membri ai grupei cu
buline galbene?

 Cum v-aţi simţit în calitate de membri ai grupei cu

buline roşii şi verzi?

 Ce v-a plăcut cel mai mult în cadrul activităţii?

 Ce v-a deranjat cel mai mult?

 Ce sentimente aţi avut?

În timpul discuţiilor, vor fi notate concepte cheie, cum sunt

cele de discriminare, minoritare, majoritate, fie că profesorii le vor
utiliza singuri în cadrul dezbaterii, fie că aceştia nu le vor utiliza, caz
în care profesorul va preciza semnificaţia acestora şi-i va întreba pe
elevi dacă ele au relevanţă pentru situaţia trăită.

Se poate purta o discuţie referitoare la formele de discriminare

ce se pot manifesta în cadrul societăţii, pornind de la experienţele
reale ale elevilor.

Evaluarea activității. În perechi elevii vor găsi și formula

reguli pentru o clasă tolerantă și vor completa fiecare celulă din
tabel. Pentru gruparea elevilor se pot folosi bilețele cu proverbe
(Anexa).

55
REGULILE DE AUR PENTRU O CLASA TOLERANTĂ

Înțelegere și Intr-o discuție poți Respecta și vei fi

susținere reciprocă interveni numai respectat
atunci când ți se cere
părerea

Sinceritate, armonie Întelege și vei fi

si pace înțeles

Unitate, disciplina
și echilibru

Egalitate si Este politicos sa Spune ce

solidaritate, indiferent ceri doar ceea ce ti se gândești prietenește
de reușita școlară și poate da
nivel material

Organizare si Depășește
activism la ore indiferența si
activează în
colectiv

Răbdare, dar nu Nu respinge un

indiferența ajutor

Acceptarea si Greșeala
aprecierea tuturor recunoscută este pe
jumătate iertată

Libertatea Dojana nu-i Situațiile de

exprimării dauneaza niciodata conflict pot fi
unui intelept rezolvate pe cale

56
 pasnica

Ascultarea și
respectarea opiniei
fiecărui elev

Controlează furia Nu judeca faptele

celorlalți, fără sa
cunoști cauzele care
le-au provocat

Nu este bine să
jignești pe cineva

57
 ANEXE
Anexa 1

Chestionar - Distanță socială față de grupuri vulnerabile

Vârsta
Genul:M F
Mediul de rezidență: Rural Urban
Naționalitatea:
1. Cât de mult ai fi de acord să ai un nou vecin din următoarele
categorii de persoane:
Variante de Dezacord Dezacord Nici Acord Acord
răspuns total parțial accord, parțial total
nici
dezacord

Persoane cu
dizabilități

Persoane de
altă religie

Străini/
refugiați

Rromi

Persoane cu
HIV/ SIDA

Homosexuali

Persoane
fără venituri/
șomeri

58
 2. Cât de mult ai fi de acord să ai un nou coleg din următoarele
categorii de persoane:

Variante de Dezacord Dezacor Nici Acord Acord

răspuns total d parțial acord, parțial total
nici
dezacord

Persoane cu
dizabilități

Persoane de
altă religie

Străini/
refugiați

Rromi

Persoane cu
HIV/SIDA

Homosexuali

Persoane
fără venituri/
șomeri

59
 3. Cât de mult ai fi de acord să ai un nou prieten din
următoarele categorii de persoane:

Variante de Dezacord Dezacor Nici Acord Acord

răspuns total d parțial accord, parțial total
nici
dezacord

Persoane cu
dizabilități

Persoane de
altă religie

Străini/
refugiați

Rromi

Persoane cu
HIV/ SIDA

Homosexuali

Persoane
fără venituri/
șomeri

60
 4. Unii oameni sunt tratați mai bine sau mai rău în diferite
locuri. În ce măsură considerați că următoarele categorii sunt tratate
mai rău la școală?

Variante de Dezacord Dezacord Nici Acord Acord

răspuns total parțial acord, parțial total
nici
dezacord

Persoane cu
dizabilități

Persoane de
altă religie

Străini/
refugiați

Rromi

Persoane cu
HIV/ SIDA

Copii
instituționali
zați

61
 5. Unii oameni sunt tratați mai bine sau mai bine rău în diferite
locuri. În ce măsură considerați că următoarele categorii sunt tratate
mai rău în locurile publice?

Variante de Dezacord Dezacord Nici Acord Acord

răspuns total parțial acord, parțial total
nici
dezacord

Persoane cu
dizabilități

Persoane de
altă religie

Străini/
refugiați

Rromi

Persoane cu
HIV/ SIDA

Copii
instituționali
zați

Persoane
fără venituri/
șomeri

Vârstnici

62
 6. Ai auzit că cineva din familie sau dintre cunoscuți a fost pus
în următoarele situații, din motive legate de religie sau etnie:

Variante de Deseori Rareori Niciodată Nu știu/

răspuns Nu
răspund

Să fie exclus
din grupul
de colegi de
școală.

Marginalizat
(ignorat) la
școală.

Să i se
vorbească
urât la
școală.

Să fie
sancționat pe
nedrept.

63
 7. Ai auzit că cineva din familie sau dintre cunoscuți a fost pus
în următoarele situații, din cauza dizabilității fizice sau psihice:

Variante de Deseori Rareori Niciodată Nu știu/

răspuns Nu
răspund

Să fie exclus
din grupul de
colegi de
școală.

Marginalizat
(ignorat) la
școală.

Să i se
vorbească urât
la școală.

Să fie
sancționat pe
nedrept.

64
 8. Ai auzit că cineva din familie sau dintre cunoscuți a fost pus
în următoarele situații, din cauza situației socio-economice:

Variante de Deseori Rareori Niciodată Nu știu/

răspuns Nu
răspund

Să fie exclus
din grupul de
colegi de
școală.

Marginalizat
(ignorat) la
școală.

Să i se
vorbească urât
la școală.

Să fie
sancționat pe
nedrept.

65
 9. Ai fost vreodată supus unei acțiuni de discriminare, adică ai
fost tratat mai rău, comparativ cu alte categorii de persoane?

□ Da □ Nu □ Nu știu □ Nu răspund

10. Care a fost motivul discriminării voastre?

□ Statutul social/ situația economică

□ Vârsta

□ Etnia

□ Proveniența din mediul rural

□ Religia

□ Dizabilitatea

□ Alte motive…………………………………..

Multumim!

66
 Anexa 2

Inteligențe multiple
(Test)

Marcați propozițiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră,

încercuind cifra indicată în paranteză:

 Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)

 Oamenii vin la mine sa ceara sfaturi, atât la locul de muncă cât
și acasă. (6)
 Petrec timp în mod regulat meditând,reflectând și gândindu-
mă la problemele importante ale vieții. (7)
 Îmi place să fiu înconjurat de plante.(8)
 Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva, mai degrabă decât
să încerc s-o rezolv singur.(6)
 Prefer cărțile cu ilustrații multe.(3)
 Am o voce placută.(5)
 Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual.(6)
 Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge
să citesc sau să urmăresc o demonstrație.(4)
 Aud întotdeauna o notă falsă.(5)
 Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate,
analizate, cuantificate.(2)
 Adesea mă joc cu animalele.(8)
 Cred că am o coordonare motrică bună.(4)
 Adesea bat ritmul sau fredonez cand lucrez sau învăț ceva
nou.(5)
 Cărțile sunt foarte importante pentru mine.(1)
 Am participat la sesiuni și seminarii de consiliere si dezvoltare
personală ca să aflu mai multe despre mine însumi.(7)
 Când închid ochii, văd adesea imagini clare.(3)
 Am cel puțin trei prieteni apropiați.(6)
 Rețin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât
de la TV sau din filme.(1)

67
 Îmi place să gasesc erori de logică în ceea ce spun sau fac
ceilalți(2)
 Țin un jurnal în care consemnez evenimentele din viața mea
interioară.(7)
 Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1)
 Știu multe melodii.(5)
 Sunt patron sau cel puțin m-am gândit serios să încep o afacere
proprie.(7)
 Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât sa stau singur. (6)
 Pot să-mi imaginez ușor cum ar arăta ceva văzut de sus.(3)
 Daca aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu
acuratețe.(5)
 Fac experimente cu plante si animale.(8)
 Fac sport/activități sportive în mod regulat.(4)
 Îmi place să mă distrez pe mine si pe alții, cu rime sau cu
jocuri de cuvinte.(1)
 Mă consider lider (alții mi-au spus că sunt lider.(6)
 Sunt sensibil la culori.(3)
 Mi-e greu să stau nemișcat mai mult timp.(4)
 Pot să socotesc în minte cu ușurință.(2)
 Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după
importanța lor.(8)
 Consider că am voință puternică și că sunt independent.(7)
 Matematica și științele au fost materiile mele preferate în
școală.(2)
 Pot sa țin ritmul cu un instrument de percuție simplu când se
cântă un cântec.(5)
 Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video
pentru a înregistra ceea ce văd în jur.(3)
 Ceilalți îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le
folosesc când scriu sau când vorbesc.(1)
 Îmi place să port haine din materiale naturale.(8)
 Sunt realist în privința punctelor mele tari și slabe (datorită
feedback-ului primit din diverse surse.(7)
 Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau
desfașor o activitate fizică. (4)
68
 Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să fac pasiențe sau să
joc alte jocuri de unul singur. (6)
 Ascult frecvent muzica la radio, casetofon, etc.(5)
 Visez mult noaptea. (3)
 Ca elev, am învațat mai ușor la engleză, științe sociale și
istorie decât la matematică și știine.(1)
 Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure,
decât într-o stațiune modernă cu multa lume în jur.(7)
 Îmi place să cos, să țes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte
activitați manuale.(4)
 Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.(5)
 Mă orientez ușor în locuri necunoscute.(3)
 Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe
pancarte decât la peisaj.(1)
 Mă simt bine în pădure.(8)
 Îmi place sa joc jocuri care necesită gândire logică.(2)
 Simt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre
ele.(4)
 Îmi place sa desenez sau sa mazgalesc.(3)
 Îmi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri) ceea ce stiu
eu sa fac.(6)
 Îmi place să mă implic în activități legate de munca mea,
biserica sau comunitate care presupun prezența unui număr
mare de oameni.(6)
 Îmi place să fac experimente (ex.” Ce-ar fi daca aș dubla
cantitatea de apă pe care o torn la rădacina trandafirului în
fiecare zi?”) (2)
 Pot să răspund la atacuri cu argumente.(7)
 Cânt la un instrument muzical.(5)
 La școala geometria mi s-a părut mai ușoară decat algebra.(3)
 Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în
jur.(2)
 Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a
fost apreciat de ceilalți.(1)
 Weekend-ul ideal este o ieșire în natură.(8)
 Mă simt bine în mijlocul mulțimii.(6)
69
 Cred că aproape orice are o explicație rațională. (2)
 Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.(7)
 Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.(4)
 Mă interesează progresele în știință.(2)
 Sunt foarte bun bucatar.(8)
 Îmi place să ma joc cu jocuri de puzzle, labirint și alte jocuri
vizuale.(3)
 Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal
când vorbesc cu alții.(4)
 Viata mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica.(5)
 Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le
formulez în cuvinte sau imagini.(2)
 Conversația mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am
citit sau le-am auzit.(1)
 Am câteva scopuri importante în viață, la care mă gândesc în
mod regulat.(7)
 În camera mea trebuie să fie o floare.(8)
 Îmi place “Montagne russe”(roller coaster) și alte experiențe
fizice asemănătoare.(4)
Însumați de câte ori aveti fiecare număr și treceți cifra în
dreptul numărului corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică
inteligențele dumneavoastră predominante.

1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. .

Pentru acest test inteligențele au fost numerotate în felul

urmator;

1. verbală/ lingvistică
2. matematică / logică
3. vizuală/ spațială
4. corporal/ kinestezică
5. ritmică/ muzicală
6. interpersonală
7. intrapersonală
8. naturistă
70
Anexa 3

Elevul de clasa I

De M. Durickova

1.

Odată, la începutul unui an scolar, un tată a venit la școala și

și-a îndreptat pașii direct către biroul directorului.

- Vă rog să-mi înscrieți băiatul în clasa întâi. Am mai fost la

șase școli să-l înscriu, dar nu l-au primit.

2.

- De ce nu l-au primit? Ce s-a întamplat? Întrebă directorul.

- Vedeți, fiul meu este prea mare și nu încape în clasă.
- Dar pe coridor încape?
- Nu încape nici pe corridor, zise tatăl.
- Atunci îl punem în sala de sport.
- Nu încape nici în sala de sport, zise tatăl cu tristețe.
- Atunci îmi pare rău, dragă domnule, dar nu-l putem primi
nici noi, zise directorul.
- Vă înțeleg, spuse tatăl, dar va rog să mă întelegeți și
dumneavoastră pe mine. Pavko al meu e copil de școală și trebuie să
meargă la școală. Nu pot să-l las fără educație. Și nici nu am bani
pentru amendă.

3.

În cele din urmă se înțeleseseră să îl înscrie pe Pavko la școală.

O să stea în curte și să se uite în clasă pe fereastră ca sa urmărescă
lecțiile. Când o sa vina iarna, Pavko o să stea tot în curte. O să poarte
haina de blană și căsti pe urechi ca să auda ce se vorbește în clasă,
71
pentru ca ferestrele vor fi închise. De scris și de desenat, o să-i fie
ușor. O să-și pună o tablă pe genunchi. În ziua urmatoare, Pavko veni
la școală. Stând în curtea școlii, îsi mișca nedumerit picioarele în
pantofii săi uriași, iar capul îi ajungea până la coșul de pe acoperiș.
Copiii fugiră în clase când îl văzură și începură să se uite la el pe
fereastra. Pavko Debnarik se uita și el pe fereastră căutându-și clasa.
Alminteri era liniște. Copiii uimiți se zgâiau la el. Și Pavko? Se zgâia
și el la ei.

Deodată, de la o fereastra de la etajul I, se auzi vocea unei

fetițe:

4.

- Ești în clasa I?

- Eu? Întreba Pavko, aplecându-se puțin ca sa vadă cu cine

vorbește. Da sunt în clasa I, spuse el dând din cap și zâmbindu-i
fetiței îndrăznețe. Avea fața rotundă, un năsuc mic și păr negru.

- Și eu sunt în clasa I și mă cheama Betka, zise fetita. Tata mi-

a citit ieri o poveste despre un uriaș bun. Și tu ești un uriaș bun?

Pavko dadu din cap dar își dădu seama că nu are nicio dovada.
Începu să se gândească. Betka văzu scânteia unui gând în ochii lui
mari.

5.

Își intinse o mână până in pădure. Când o aduse înapoi, în

palma lui deschisă era o veveriță. O duse până la fereastra și i-o dădu
fetiței.

72
 - O veveriță! Ce frumoasă e! striga Betka Nu-i culegi un con?
Pavko își intinse din nou mâna. Ajunse la vârful unui brad.
Când își lăsă mâna jos, era plină de conuri.

Ceilalți copii erau entuziasmați. Spaima le trecu, pentru că își

dădură seama că Pavko, deși era uriaș, nu făcea rău niciunei veverițe.

6.

Apoi copiii se jucara cu Pavko in fiecare pauza. Cand se jucau

de-a poarta de aur, Pavko era poarta. Cand jucau fotbal, Pavko era
portarul. Ii era usor. Intindea o mana si acoperea jumatate din poarta.
Daca o intindea si pe cealalta, acoperea poarta in intregime. Îi părea
rău de un singur lucru: că nu putea să se joace de-a v-ați ascunselea.
Toată lumea îl vedea, oriunde era. Atunci copiii nu se mai jucara de-
a v-ati ascunselea, pentru ca nu era interesant să se joace fără Pavko.
Toți copiii vroiau să fie prieteni cu el. Dar prietena lui cea mai buna
era stiți voi cine. Betka cea cu fața rotundă, nasul mic și părul negru.
Fetița aceea care vorbise prima cu el.

Trebuie să adăugăm că Pavko Debnarik era un elev bun și că

în fiecare zi primea câte un plus în caietul de teme.

73
 Bibliografie
Chirilă, M. , Viitorul începe azi. Consiliere și orientare școlară,
Editura Taida, Iași, f.a
Cucoş, C. – Educaţia.Dimensiuni culturale şi interculturale, 2000,
Polirom, Iasi
Doina Nedelcu- Educaţie democratică, incluziune şi
interculturalitate.Ghid pentru cadrele didactice, Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007
Guliciuc, E.- Educatia civică- note de curs , Universitatea „Stefan cel
Mare” Suceava
Mossé, C., Procesul lui Socrate, Editura Orizonturi, București, 1996
Nedelcu, A.- Învăţarea interculturală în şcoală, 2004, Humanitas
Educational
Negrea, A., Kuitunein, M.- Procesul desegregării şcolare, 2007,
E.D.P., Bucuresti
Sălăgean. D., Ținică, S., Pintilie, D. , Ora educativă. Modele de
proiecte didactice, Eurodidact, Cluj-Napoca,2004
Sarabaș, E&N.., Braghiș, M.- Proiecte didactice pentru orele de
dirigenție, partea I, 2013, Editura Interprint, Chișinău
Schipor, D.- Formarea formatorilor în perspectivă inteculturală,
2010, EDP, Bucuresti
Shapiro, D- Conflictele si comunicarea, 1998, Editura Arc
Shapiro, D., Conflictele și comunicarea, Editura Arc, Chișinău, 1998
Șoitu, L., ”Educația pentru toleranță” în Șoitu, L., Hăvârneanu, C.
(coord.), Agresivitatea în școală, Editura Institutul European,
Iași, 2001

74