Proiect pentru Psihologia Educatiei

Elevi: Patrulescu Lelia, Mihala Elena, Patru Andrei, Pantilie Ionut

Tema: Violenta scolara

MOTTO

,, Şcoala este o parte integrantă a comunităţii largi, iar problemele cu care se confruntă ca

instituţie şi mediu de formare a tinerilor privesc întreaga societete.

Violenţa umană, indiferent în ce context se manifestă, este inerentă naturii umane, dar acest

lucru nu înseamnă că nu trebuie să i se dea un răspuns ferm, prin acordarea unui rol special

prevenirii şi combaterii acestui fenomen social.”

A creşte şi educa un copil nu înseamnă doar un control asupra comportamentului lui, ci un mijloc de

atingere a scopului final, acela de sprijinire a copilului în vederea asumării responsabilităţii pentru

comportamentul personal. La realizarea acestui scop participăm cu toţii-părinţi sau educatori, tineri sau

bătrâni, familia sau societatea în general.

In mod tradiţional, şcoala este locul de producere şi transmitere a cunoaşterii, de formare a

competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, de înţelegere a

raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. Misiunea şcolii nu este doar de a pregăti forţa de muncă.

Şcoala trebuie să fomeze caractere, să-i educe tânărului plăcerea de a învăţa, dorinţa de a reuşi şi de

a face faţă schimbărilor de pe piaţa muncii.

În acest context, a vorbi despre violenţă acolo unde ne aşteptăm să găsim cele mai bune condiţii

pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii poate părea un fapt cel p neverosimil.

Chiar dacă violenţa între elevi este recunoscută ca fenomen general prezent în foarte multe

unităţi de învăţământ, intensitatea şi formele în care acesta se manifestă variază de la o şcoală la

alta, fiind determinate de un complex de factori: climatul şcolar şi cultura şcolii, tipul de

management şcolar,

. Definirea violenţei ca fenomen social, cât şi definirea violenţei

şcolare ca formă particulară a violenţei este un proces continuu, susţinut de concepţia despre

violenţă şi de rezultatele unor abordări sistematice, consecutive impunerii acestui fenomen atenţiei

specialiştilor şi opiniei publice.

Diversele tipologii ale violenţei aduc în discuţie faptul că există grade diferite de violenţă,

neputând pune pe acelaşi plan o crimă cu o umilire.

Aceste manifestări pot fi depistate prin:

- agresiune, definită drept comportament intenţionat spre producerea unor răniri sau

disconfort altora;

- violenţă, ca abuz al puterii fizice, psihologice sau instituţionale;

- maltratare, în situaţii de hărţuire între copii;

- intimidare, exprimată prin marginalizare sau victimizare.

 Formele de violenţă în relaţia elev-elev

Formele de violenţă în relaţia elev-elev sunt, în ordinea frecvenţei, următoarele: injurii/

certuri/ conflict, jignirile privind unele trăsături fizice sau psihice, bătaia, jignirile privind situaţia

socio-economică, jignirile privind aparteneţa etnică, apoi cele privind apartenenţa religioasă. De

asemenea, această formă de violenţă este mai crescută în mediul urban, în unităţile de învăţământ

post- obligatoriu şi în şcolile de periferie. De cele mai multe ori, manifestările violente dintre elevi

sunt percepute ca atitudini şi comportamente prezente în orice şcoală, tolerate datorită faptului că

sunt specifice vârstei şi oricărui mediu şcolar.

• Violenţa elevilor faţă de profesori

Formele violenţei elevului faţă de profesor îmbracă nuanţe multiple: actul agresiv al elevului,

neputându-se manifesta, cel mai adesea în reacţii fizice brutale, datorită constrângerilor impuse de

normele sociale, îmbracă forme subtile de manifestare, cum ar fi reacţiile afective- intimidarea,

ameninţarea, sau reacţiile verbale - ironia, sarcasmul, asta în funcţie de vârsta şi cultura educatului.

Raportat la conţinutul moral al comportamentului, trebuie făcută diferenţa între violenţa asupra

profesorului ca act de agresivitate prosocială sau antisocială Astfel, cea antisocială este cea

distructivă, orientată împotriva colectivităţii, pe când cea prosocială serveşte interesele colectivităţii

şi ale individului.

regulamentul şcolar şi cu statutul de elev, care ţin de violenţa fizică sau care intră sub incidenţa

legii.
Elevilor din clasa a-8 a de la Scoala Gimnaziala „Nanu Muscel” din Campulung muscel li s-a
intrebuintat un chestionar care are ca scop studierea fenomenelor legate de violenta in
scoala. Avand acordul conducerii cat a si elevilor, am primit raspunsurile de la 20 de elevi.

1. Ai primit vreodată observaţii din partea profesorilor sau colegilor din cauza
comportamentului neadecvat pe care l-ai avut?
a. Da b. Nu

2. Care crezi că sunt cele mai frecvente forme de manifestare a comportamentului violent
între elevi ?
a. violenţa verbalã (injurii, poreclire, jigniri, tachinare)
b. violenţa fizicã (bãtaie, lovire)
c. certuri, conflicte

3. Ai asistat la scene de violenţă în şcoală?

a. da
b. nu

4. Ai fost vreodată victima unui comportament agresiv, în şcoală?

a. da
b. nu

5. În cazul în care eşti victima unui comportament agresiv în şcoală, cum procedezi?
a. răspund şi eu cu agresivitate
b. anunţ dirigintele
c. îmi anunţ părinţii
d. nu răspund la provocări
e. încerc să aplanez conflictul

6. Ai fost vreodată agresat (fizic sau verbal) de către profesori?

a. da
b. nu

7. Care sunt cele mai frecvente forme de manifestare a comportamentului violent al

elevilor faţã de profesori, în clasa ta?
a. indisciplina la ore
b. deteriorarea sălii de clasă şi a mobilierului
c. refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare
d. injurii, jigniri
e. obrăznicia

8. Care 3 măsuri consideri că ar fi cele mai eficiente pentru reducerea comportamentelor

violente în scoalã:
a. scãderea notei la purtare
b. consilierea psihologicã
c. exmatricularea
d. activitãţi de reeducare (muncã în folosul comunitãtii, al şcolii)
e. amendã aplicată părinţlor
f. profesorii sã le acorde mai multã atenţie elevilor cu manifestări violente
g. mai multã supraveghere din partea pãrinţilor

9. In scoala ta, comportamentele agresive se produc mai ales :

a. in pauza
b. in timpul orelor ( cu profesorul de fata)
c. in timpul orelor ( fara profesor de fata)

10. In scoala ta, unde se produc cel mai des comportamentele agresive?

a. in sala de clasa
b. pe holuri
c. in curtea scolii

11. In ce masura te simti in siguranta in scoala ta?

a. Foarte mare masura

b. Mare masura
c. Mica masura
d. Foarte mica masura
e. Deloc

12. Consideri ca in scoala ta numarul cazurilor de agresivitate / violenta: (alege o singura

varianta):

a. a crescut anul acesta scolar comparativ cu anul trecut

b. s-a mentinut constant
c. a scazut anul acesta scolar comparativ cu anul trecut

13. Unde crezi ca se manifesta cel mai des comportamentele agresive?

a. Intre elevi
b. Intre elevi si profesori

14. Cine consideri ca este responsabil de asigurarea securitatii elevilor, profesorilor si

parintilor in scoala ?

a) directorul
b) firma de paza
c) profesorii de serviciu
d) parintii
f) politistul de proximitate

Avand aceste date am facut o analiza pentru fiecare intrebare si raspuns.

1. Ai primit vreodată observaţii din partea profesorilor sau colegilor din cauza
comportamentului neadecvat pe care l-ai avut?
b. Da b. Nu

Varanta de raspuns Nr.Raspunsuri

a.da 11

b.nu 9

2. Care crezi că sunt cele mai frecvente forme de manifestare a comportamentului violent
între elevi ?
a. violenţa verbalã (injurii, poreclire, jigniri, tachinare)
b. violenţa fizicã (bãtaie, lovire)
c. certuri, conflicte

Varianta de raspuns Nr.Raspunsuri

a. violenta verbala 17

b. violenta fizica 1

c. certuri, conflicte 6

3. Ai asistat la scene de violenţă în şcoală?

a. da
b. nu

Varianta de raspuns Nr. Raspunsuri

a.da 9

3.nu 11

4. Ai fost vreodată victima unui comportament agresiv, în şcoală?

a. da
b. nu
Varianta de raspuns Nr. Raspunsuri

a. da 3

B .nu 17

5. În cazul în care eşti victima unui comportament agresiv în şcoală, cum procedezi?
a. răspund şi eu cu agresivitate
b. anunţ dirigintele
c. îmi anunţ părinţii
d. nu răspund la provocări
e. încerc să aplanez conflictul
Varianta de raspuns Nr. raspunsuri
a. raspund si eu cu agresivitate 0
b. anunt dirigintele 12
c. imi anunt parintii 4
d. nu raspund la provocari 8
e. incerc sa aplanez conflictul 2

6. Ai fost vreodată agresat (fizic sau verbal) de către profesori?

a. da
b. nu

Varianta de raspuns Nr. raspunsuri

a.da 1

b.nu 19

7. Care sunt cele mai frecvente forme de manifestare a comportamentului violent al

elevilor faţã de profesori, în clasa ta?
a. indisciplina la ore
b. deteriorarea sălii de clasă şi a mobilierului
c. refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare
d. injurii, jigniri
e. obrăznicia
Varianta de raspuns Nr. raspunsuri

a. indisciplina la ore 13

b. deteriorarea salii de clasa 0

c. refuzul indeplinirii sarcinilor scolare 3

d. injurii, jigniri 0

e. obraznicia 10

8. Care 3 măsuri consideri că ar fi cele mai eficiente pentru reducerea comportamentelor

violente în scoalã:
a. scãderea notei la purtare
b. consilierea psihologicã
c. exmatricularea
d. activitãţi de reeducare (muncã în folosul comunitãtii, al şcolii)
e. amendã aplicată părinţlor
f. profesorii sã le acorde mai multã atenţie elevilor cu manifestări violente
g. mai multã supraveghere din partea pãrinţilor

Varianta de raspuns Nr. Raspunsuri

a. scaderea notei la purtare 6

b. consilierea psihologica 16

c. exmatricularea 1

d. activitati de reeducare 6

e.amenda aplicata parintilor 1

f. profesorii sã le acorde mai multã atenţie 9

elevilor cu manifestări violente

a. g. mai multã supraveghere din partea 9

pãrinţilor

9. In scoala ta, comportamentele agresive se produc mai ales :

a. in pauza
b. in timpul orelor ( cu profesorul de fata)
c. in timpul orelor ( fara profesor de fata)

Varianta de raspuns Nr. raspunsuri

a. in pauza 18

b. . in timpul orelor ( cu profesorul de fata) 1

c. in timpul orelor ( fara profesor de fata) 1

10. In scoala ta, unde se produc cel mai des comportamentele agresive?

a. in sala de clasa
b. pe holuri
c. in curtea scolii

Varianta de raspuns Nr. Raspunsuri

2
a. in sala de clasa
b. pe holuri 11

c. in curtea scolii 7

11. In ce masura te simti in siguranta in scoala ta?

a. Foarte mare masura

b. Mare masura
c. Mica masura
d. Foarte mica masura
e. Deloc

Varianta de raspuns Nr. raspunsuri

a. Foarte mare masura 11
b. Mare masura 9
c. Mica masura 0

d. Foarte mica masura 0

e. Deloc 0

12. Consideri ca in scoala ta numarul cazurilor de agresivitate / violenta: (alege o singura

varianta):

a. a crescut anul acesta scolar comparativ cu anul trecut

b. s-a mentinut constant
c. a scazut anul acesta scolar comparativ cu anul trecut

Varianta de raspuns Nr. raspunsuri

a. a crescut anul acesta scolar comparativ cu 9
anul trecut
b. s-a mentinut constant 6
c. a scazut anul acesta scolar comparativ cu 5
anul trecut

13. Unde crezi ca se manifesta cel mai des comportamentele agresive?

a. Intre elevi
b. Intre elevi si profesori

Varianta de raspuns Nr. raspunsuri

a. Intre elevi 19

b. Intre elevi si profesori 1

14. Cine consideri ca este responsabil de asigurarea securitatii elevilor, profesorilor si

parintilor in scoala ?

a) directorul
b) firma de paza
c) profesorii de serviciu
d) parintii
e) politistul de proximitate

Varianta de raspuns Nr. Raspunsuri

a. directorul 4

b. firma de paza 10

c. profesorii de serviciu 7

d. parintii 2

e. politistul de proximitate 1

CONSTATARI

- Cu putin mai mult de jumătate dintre elevi iau primit observatii din partea colegilor sau
profesorilor legate de comportament
- Violenta verbala este cea mai predominanta in randul elevilor
- Doar 40% au asistat la scene de violenta in scoala si doar 3 elevi au luat parte la aceste
manifestari
- Cei mai multi dintre ei anunta dirigintele atunci cand sunt amenintati sau se petrec scene de
violenta, altii nu raspund la provocari sau isi anunta familia
- Doar un singur elev a fost agresat fizic sau verbal de catre profesori.
- Obraznicia si indisciplina la ore sunt cele mai frecvente forme de manifestare a violentei.
- Cele 3 masuri de scadere a comportmaentelor violente in scoala din parerea elevilor sunt:
Consilierea psihologica, profesorii sa le acorde mai multa atentie elevilor cu manifestari violente
si o alta masura este mai multa supraveghere din partea parintilor.
- In pauza se manifesta cele mai dese comportamente agresive.
-Pe holuri si in curtea scolii sunt locurile unde manifestarile violente apar cel mai des.
- Elevii se simt foarte in siguranta in scoala lor.
- Fata de anul trecut, momentele de violenta au crescut sau cel putin au ramas la acelasi
numar.
- Intre elevi se intampla cele mai multe comportamente agresive.
- Firma de paza, directorul si profesorii de serviciu, conform elevilor, ar trebui sa asigure
securitatea in scoala.

Măsuri de prevenire
Fenomenul violenţei şcolare trebuie analizat în contextul apariţiei lui. Şcoala poate juca un rol

important în prevenirea violenţei şcolare. Şi asta nu numai în condiţiile în care sursele violenţelor

sunt în mediul şcolar, ci şi în situaţia în care sursele se află în exteriorul şcolii.

Prevenirea şi intervenţia în cazul violenţei şcolare, ca demers specific, trebuie să realizeze două

obiective, corelate între ele: pe de o parte, eliminarea/ diminuarea cauzelor şi condiţiilor ce

generează conduitele violente, iar pe de altă parte resocializarea, recuperarea morală şi socială a

actorilor implicaţi.

Prevenţia primară sau generală se adresează direct cauzelor generatoare, împiedicând

apariţia conduitelor violente, se adresează tuturor variabilelor cauzale ce ţin de factorii individuali,

interni, precum şi de cei externi cum sunt familia, şcoala, comunitatea şi grupurile de egali;

asigurarea unui climat educaţional corespunzător pot diminua atât structurarea unei personalităţi

dizarmonice a elevului, cât şi afilierea acestuia la subculturi deviante. Aceasta include toate

măsurile adoptate înainte de producerea comportamnetului, începând cu măsurile cultural-educative

luate în mediile de socializare şi terminând cu cele legale destinate protejării indivizilor, bunurilor şi

valorilor lor. La intervenţia în cazul conduitelor de devianţă şcolară, dificultăţile de adaptare trebuie
depistate înainte de debutul şcolarităţii şi trebuie acordat sprijinul psihopedagogic necesar în

rezolvarea acestora.

Prevenţia secundară operează la nivelul cauzalităţii specifice educaţiei formale, urmărind

contracararea aspectelor disfuncţionale ce generează conduite violente în şcoală. Strategiile de

prevenţie secundară se aplică prin intervenţii orientate şi includ eforturi adaptate problemelor

specifice sau indivizilor în cazul cărora strategiile de prevenţie primară nu sunt eficiente. Acest grup

selectat prezintă un risc crescut al comportamentului violent, iar strategiile sunt orientate asupra

prevenţiei reapariţiei unui comportament indezirabil.

Se pleacă de la faptul că şcoala reprezintă un

post de observaţie privilegiat al dezvoltării intelectuale şi afective a elevului, iar profesorul, printr-o

observare atentă a acestuia, poate repera efectele unor violenţe la care elevul a fost supus în afara

mediului şcolar, semnalând aceasta profesioniştilor, putând fi luate măsuri de ajutor şi de protecţie

care să vizeze înlăturarea cauzelor abuzurilor şi reducerea tulburărilor somatice, psihice şi

comportamentale induse prin violenţă.

Prevenţia terţiară sau intervenţia presupune o serie de măsuri care au fost concepute în

scopul evitării instalării comportamentelor violente la nivelul relaţiei elev-elev, profesor-elev, elev-

profesor. Strategiile de prevenţie terţiară se aplică prin intervenţii intensive şi include eforturi

adresate acelor indivizi în cazul cărora strategiile de prevenţie primară şi secundară nu au fost

eficiente. Sunt aplicate în cazul unor comportamente care au scăpat de sub control, iar scopul

acestora este reabilitarea şi prevenirea apariţiei acelor condiţii prin care comportamentul violent s-ar

putea reinstala definitiv în cazul individului sau mediului său. Acest tip de intervenţie se aplică

acelor indivizi ale căror probleme s-au cronicizat. Familiile acestora pot primi suport pentru

formarea managementului deprinderilor de comportament şi a modalităţilor prin care să se adapteze

nevoilor continue ale acestora.

Există activităţi variate prin care orice instituţie şcolară poate ameliora frecvenţa şi

intensitatea cazurilor de violenţă în care sunt implicaţi atât elevii cât şi cadrele didactice. În cazul

prevenţiei, şcoala se adresează cauzelor generatoare sau semnelor premergătoare unui astfel de

comportament, în timp ce în cazul intervenţiei, şcoala se adresează în mod direct cazurilor de

violenţă apărute, prin măsuri rapide sau prin măsuri care combină sancţiunile cu asistenţa. Practic,
orice intervenţie reuşită asupra unui act de violenţă care apare în spaţiul şcolar este o măsură

eficientă de prevenţie a unei situaţii similare viitoare.

Practici apreciate ca având mari şanse de succes pot fi: activităţi cu o largă implicare a elevilor,
consideraţi ca o

resursă deosebit de importantă în acţiunea de prevenire şi

reducere a fenomenului bullying în şcoală, a căror iniţiativă o

au de multe ori elevii înşişi; activităţi focalizate pe unul dintre partenerii şcolii în educaţia

copiilor şi tinerilor, şi anume părinţii, dar şi alţi membri ai

comunităţii, sau care îi implică pe aceştia în efortul comun de

prevenție i ameliorare a fenomenului violenţei. Categoriile de activităţi derulate la nivelul şcolii au fost
următoarele: activităţi extraşcolare pe tema prevenirii violenţei; expoziţii pe holul scolii cu posterele
şi afişe; activităţi de informare şi conştientizare privind consecinţele

actelor de violentă; ateliere de lucru pe tema violenţei în şcoală; filmuleţe de promovare a

activităţilor proiectului; expoziţie de portofolii; vizite la tribunal; activități în cadrul orelor de
dirigenţie.

CONCLUZII
În relaţia cu elevii, unii profesori ignoră în totalitate psihologia copilului şi a relaţiilor

interumane, recurgând la diverse expresii şi gesturi necontrolate, cu efecte negative asupra acestora.

Deşi adresate uneori involuntar, formulările ironice, jignitoare, au un efect frustrant asupra elevului,

dezvoltând atitudini de opoziţie şi inhibiţie. Un astfel de comportament dispreţuitor şi jignitor

creează la copii un complex de inferioritate.. Toate aceste neajunsuri provin din necunoaşterea în

profunzime a psihologiei copilului şi a consecinţelor negative ce apar ca urmare a unei atitudini

inadecvate a profesorului. La vârsta şcolarităţii, copiii au o personalitate în formare şi de aceea orice

experienţă neplăcută sau plăcută are repercusiuni. Când sunt ironizaţi, se simt răniţi în orgoliul

propriu, iar dacă experienţa se repetă, stima faţă de sine şi încrederea scad cu timpul. Alţii

reacţionează violent faţă de încercarea de a fi umiliţi, devin agresivi şi-şi dezvoltă atitudini ostile

faţă de şcoală şi societate. Apare pericolul insuccesului şcolar datorită cercului vicios: umilire –

descurajare - refuz. Astfel, copilul se inchide în sine, devine timid, nesigur, nu răspunde prompt la

cerinţele mediului, neîntârziind să apară etichetarea. Datorită tratamentului care i se aplică, copilul
tinde a se comporta în consecinţă, scăderea randamentului determinându- l pe profesor să creadă

mai mult în eticheta atribuită, având ca satisfacţie ascunsă faptul că a reuşit să descopere ,,un caz”.

În urma insuccesului resimţit, elevul se îndepărtează de grup, se izolează şi drept rezultat e

considerat inadaptat, fără ca cineva să ştie cauzele reale ale situaţiei. Cuvintele jignitoare adresate

de profesor vin în contradicţie cu nevoia sa de afecţiune, securitate, stimă şi respect.

Violenţa are efecte negative asupra sănătăţii fizice şi mentale, precum şi asupra dezvoltării

sociale a elevilor. Atât victimele, cât şi agresorii pot suferi diverse traume fizice sau psihice. Elevii

supuşi violenţei prezintă un comportament de risc ridicat asociat cu anxietate şi neputinţă dobândită,

BIBLIOGRAFIE

BOLOGA-LIA, I., (2005)Violenţa şcolară. Factori de risc în adolescenţă

FERREOL, G., (2003) Violenţa. Aspecte psihosociale, Ed. Polirom, Iaşi

JIGĂU, M., Liiceanu, A. , Preoteasă, L., ,(2006) Violenţa în şcoală, Ed. Alpha, Bucureşti