Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice

Departamentul de Asistență Socială ID

Tema 2 Introducere în sociologie

Robu Adelina Ioana

Grupa 1

Anul 2023
Tema 2

1.Teorie

-Vă rugăm să identificati un tip de socializare și să îl comentați/analizați prin prisma teoriilor

învățate. Vă rugăm să prezentați contextul în care se produce și caracteristicile acestui fenomen.
Dezvoltați subiectul ales și interpretați după teoriile corespunzătoare.

Resocializarea reprezintă un proces prin care unei persoane îi sunt impuse noi norme, valori și
practici. Schimbările produse prin resocializare pot fii voluntare dar și involuntare. Resocializare
poate implica forme minore dar și majore. Resocializarea difera de procesul formativ,pe tot parcursul
vietii de socializare prin faptul ca acesta din urma directioneaza dezvoltarea unei persoane, in timp ce
prima isi indreapta dezvoltarea. De obicei, procesul de resocializare este mai stresant decât
socializarea normală, întrucât oamenilor li se impune uitarea comportametului care le-a devenit
obișnuit.

Resocializarea se produce atunci când oamenii sunt îndepărtați de societate și sunt siliți să respecte
regulile altcuiva. Spre exemplu, persoanele mai în vârstă care sunt duse la un cămin, trebuie să
părăsească locuința familiei, să renunțe la multe lucruri și tabieturile pe care le avea acolo care
făceau parte din identitatea sa de mult timp. Chiar dacă la cămin au parte de îngrijire și infirmierii se
poartă frumos cu ei, tot procesul acesta de schimbare este dureros. Tot procesul acesta de schimbare
poartă numele de ceremonie de degradare deoarece persoanele care intră într-o instituție totală lasă
în urmă vechea lor identitate pentru a li se oferi una nouă. După ce vechea identitate este
îndepărtată, noilor membrii li se construiește o identitate nouă care să se potrivească cu noua
societate în care se află. Astfel, bătrânii trebuie să participe la activitățile care se desfășoară în
centru, să socializeze între ei.

Psihologul Erik Erikson(1902-1994) a creat o teorie conform căreia personalitatea noastră este într-o
continuă schimbare în timp și nu va ajunge niciodată să fie terminată cu adevărat. Cele 8 etape pe
care le include teoria lui Erikson sunt etapele de dezvoltare de la naștere până la moarte. Conform lui
Erikcon oamenii se mișcă între aceste etape de-a lungul vieții lor. Resocializarea este explicata prin
intermediul Teoriei lui Erikson prin faptul că în fiecare etapă nouă a vieții noastre trebuie să
renunțăm la comportamentul care ne-a devenit obișnuit și să acceptăm noile practici, valori și norme.
Prima experință de acest gen o întâlnim atunci când împlinim vârsta de 3 ani, trebuie să mergem la
grădiniță, trebuie să respectăm programul care ne este impus. Când ajungem la facultate trebuie iar
să ne schimbăm normele, cursurile sunt altfel, examenele sunt altfel, volumul de exerciții și de lecții
este altul, noi trebuie să ne lasăm deprinderile vechi și le luăm pe cele noi.

Prin urmare, Resocializarea poate fi explicată prin Teoria lui Erik Erikson deoarece fiecare etapă cu
care ne întâlnim în viață, de la naștere până la moarte, este schimbătoare. La sfârșitul fiecărei etape
omul renaște și o ia de la capăt, deoarece fiecare etapă vine cu propriile reguli, norme și valori care
trebuiesc respectate.

Bibliografie

https://www.thoughtco.com/resocialization-3026522

Introducere în Sociologie- Suport de curs individual- Iași,2022

-În ce moduri a afectat internetul modul în care vedeți realitatea? Explicați folosind o perspectivă
interacționist simbolică.

Tehnologia în sine poate acționa ca o emblemă pentru mulți. Din păcate statutul social și bogăția este
oferit de tipul de mașină pe care o conduci, posibilitatea de a-ți permite să-ți cumperi ultimul model
de smartphone sau computer.

Mass-media alcătuiește și împrăștie simboluri care ajung să fie baza pentru înțelegerea noastă
comună a societății. Teoriticienii acționând în perspectiva interacționistă își îndreaptă atenția pe
această construcție socială a realității, un proces neîncetat în care oamenii elaborează și percep
realitatea în mod subiectiv. Modurile prin care mass-media ne elaborează realitatea sunt
nenumărate. Pentru unele persoane, oamenii pe care îi privesc pe ecranul televizorului sau al gadget-
ului se pot transforma într-un grup primar (acesta reprezintă centrul tuturor organizațiilor sociale,
este un grup mic în care un număr mic de oameni intră în legătură directă unul cu altul). Insă pentru
multe alte persoane, mass-media devine un grup de referință: un grup care influențează o persoană
și cu care se compară o persoană sau prin prisma căruia analizează victoriile sau înfrângerile sale sau
ale altora. Este posibil să reșim să ne descurcăm cu telefonul pe care îl avem chiar dacă nu este așa
de performant ,până când vom observa anumite vedete din emisiunea noastră preferată că îl
folosesc sau colegii nostri de birou care îl laudă constant.

Există numeroase teorii despre modul în care societatea, tehnologia și mass-media se vor dezvolta.
Funcționaliștii observă felul în care societatea, mass-media și tehnologia vor contribui la asigurarea
stabilității societății. Mai preocupați de modul în care tehnologia întarește inegalitatea între
comunități sunt teoriticienii conflictelor. În schimb interacționiștii simbolici vă utilizările simbolice ale
mass-mediei ca reper pentru orice, de la o lume a viitorului la o carieră profesională mai bună.

Bibliografie

Introducere în Sociologie- Suport de curs individual- Iași,2022

2.Cercetare

Creați un scurt proiect de cercetare despre un subiect care vă pasionează. Specificați:metoda de

cercetare,obiectivele,ipotezele, întrebările de cercetrae,subiectul cercetării, scopul.

1.Subiectul cercetării

Abandonul școlar

2.Scopul cercetării

România este țara care are cea mai mare rată a abandonului școlar din Uniunea Europeană.
Statisticile arată că 2 din 10 elevi aleg să renunțe la școală. În fiecare an 50.000 din elevi din România
abandonează școala. Cât la sută din aceștia se reîntorc în sistem? Nimeni nu ne poate spune
deoarece nu există nicio statistică oficială pe acestă problemă. Mare parte a elevilor care recurg la
adsenteismul școlar îl reprezintă copii si adolescenții din mediul rural cu o situație financiară scăzută,
acolo unde nevoia de hrană este mai importantă decât educația. Abandonul școlar reprezintă o
alegere pentru tineri din cauza dificultății de învățare, probleme sociale sau lipsă de motivație, de
orientare sau de sprijin.Prin această aplicație dorim să observăm ce îi determină pe adolescenți să
abandoneze școala și care sunt planurile după abandon.

3. Metoda de cerecetare

Ghid de interviu

4.Ipotezele cercetării

Abandonul școlar reprezintă rezultatul unor factori de natură socio-economică și educativă.

5.Obiectivele

Identificarea motivelor abandonului școlar

Constatarea factorilor care îi determină pe adolescenți să abandoneze școala

Identificarea mediului social din care provin adolescenții care abandonează școala

6. Întrebările de cerecetare

Cunoașteți pe cineva care dorește sau a abandonat școala? Vă aflați chiar dumneavoastră în această
postură?

Care sunt motivele care v-ar putea sili pe dumneavoastră să abandonați școala? Vă confruntați acum
cu unul sau mai multe din aceste motive?

Ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru ca tinerii să nu mai abandoneze școala? În ce masură
credeți că se vor aplica la dumnevoastră în școală?

Din ce mediul social provin persoanele care abandonează școala? Faptul că sunt din mediul rural și au
o situație financiară mai grea credeți că îi determină la astfel de gesturi?
3.Despre cultură

Examinează diferența dintre cultura materială și cultura nematerială din lumea ta. Identifică zece
obiecte care fac parte din experiența ta culturală obișnuită. Pentru fiecare, apoi, identifică ce
aspecte ale culturii nemateriale (valori și credințe) sunt aceste valori reprezentative.

UNESCO definește cultura ca fiind ”o serie de caracteristici ale societatii sau a grupurilor sociale în
termeni materiali, emotionali, spirituali sau intelectuali”. Cultura materială reprezintă un obiect sau
un bun al unui grup de oameni, pe când cultura nematerială stăruiește în ideile, atitudinile și
credințele unei societăți.

Cultura materială are în componența sa obiectele fizice care pot fi văzute, simțite și atinse de alții.
Indiferent care ar fi perioada în care au fost construite, siturile arheologice pe care oamenii le-au
făcut rămân sub cultura materială. Cultura materială constă în creațiile umane, aceasta ne-a ușurat
viața prin construirea unui pod de legătură între oameni și mediul fizic. Prin urmare, cultura
materială simbolizează și relația omului cu natura. Construirea unei case de către om pentru a-l
proteja de lumina soarelui a constribuit la procesul de supraviețuire ce a determinat omenirea să
creeze o mulțime de lucruri materiale

Cultura nematerială este formată din ideile, valorile sau atitudinile pe care cultura o formează.
Învățăturile, convingerile, normele și principiile care alcătuiesc o societate și deprinderile popoarelor
sale pot fi considerate cultură nematerială. Latura materială și nematerială a culturii sunt legate, iar
obiectivele fizice simbolizează adesea idei culturale. Orice cultură are propriul său sistem de credințe,
poate crede în zeități și divinitate, rai și iad sau în alte foarte multe mituri și legende. Credința se
păstrează și se moștenește de la o generație la alta, acest lucru a ajutat la aducerea oamenilorîntr-o
comunitate. În principiu, sistemul de atitudine și credința într-o comunitate este creat de instituțiile
sociale cum ar fi religia, guvernul, familia și educația. Cultura nematerială include lucruri intaligibile
iar acestea nu au o existență fizică precum obiectele materiale. Deși lucrurile materiale au o valoare
sufletească legată de lucrurile nemateriale.

De exemplu, inelul de logodnă și verigheta au o existență materială, cultura nematerială o reprezintă

prin faptul ca simbolizează iubirea, grija în cuplu. Biletul de autobuz reprezintă partea materială pe
când partea nematerială o reprezintă faptul că trebuie să plătim transportul și capitalismul. Clădirea
unui spital aparține culturii materiale dar metoda de tratare a pacienților și metoda de tratament
aparține culturii nemateriale. Îmbrăcămintea noastră face parte din cultura materială, dar felul în
care ne îmbrăcăm pentru anumite evenimente arată cultura nematerială. Icoanele la care ne rugăm
sau crucifixul la care ne închinăm reprezintă cultura materială pe când credința religioasă pe care o
are cineva în suflet reprezintă cultura nematerială. Școlile sunt cultura materială, iar forma de
predare este cultura nematerială. Mașina reprezintă partea materială, iar că cu ajutorul acesteia ne
deplasăm mai ușor este partea nematerială.Mediacamentele pe care le luăm de la farmacie sunt din
cultura materială, iar faptul că după ce își fac efectul ne simțim mai bine reprezintă partea
nematerială. Clădirea unui supermarket reprezintă cultura materială, iar faptul că noi meregm acolo
ca să cumpărăm diferite lucruri reprezintă cultura nematerială. Fabricile fac parte din cultura
materială iar locurile de muncă create prin deschiderea lor fac parte din cultura nematerială.
4.Creativitate

Ați participa de bună voie la un studiu sociologic care ar putea să vă pună în pericol sănătatea și
siguranța, dar ar avea potențialul de a ajuta mii sau chiar sute de mii de oameni? De exemplu, ați
participa la un studiu despre un medicament nou care ar putea vindeca diabetul sau cancerul, chiar
dacă ar însemna mari inconveniente și disconfort fizic pentru dumneavoastră sau posibile daune
permanente?

Studiul sociologic implică atât raportarea directă la fenomene şi fapte sociale, prin observaţie,
interviu, anchetă etc, cât şi realizarea unor construcţii teoretice, elaborarea lor prin conjugarea cu-
noştinţelor sociologice cu inteligenţa şi talentul sociologului.

În luna ianuarie a anului 2020 în România s-a înregistrat primul caz de COVID-19. Dupa aproape un
an, pe 27 decembrie 2020, în România a fost vaccinată prima persoana contra virusului care a produs
până la acea vreme sute de victime. Prin faptul că, m-am vaccinat cu 2 doze de vaccin împotriva
CORONA-VIRUS mi-am dat acordul să particip la un studiu sociolog privind eficacitatea vaccinului.

În primul rând, posibilele reacții chimice pe care le pot avea substanțele din compoziția vaccinului cu
substanțele din corpul meu îmi puteau provoca decesul. Statisticile date de cei de la Institutul
Național de Sănătate Publică către jurnalista Carmen Pricopie de la Antena3 au confirmat că până la
data de 10 august 2021 au fost înregistrate 18 cazuri de decese la persoane care au decedat după
administrarea vaccinului fără a se fi infectat cu virusul. ”Le-am cerut celor de la INSP să ne spună câte
persoane s-au vaccinat, nu s-au infectat dar au decedat. Și am primit răspuns: Până acum au fost
raportate 18 decese la persoane ce nu erau infectate cu virusul SARS CoV 2, decese înregistrate la un
interval de timp variabil după administrarea vaccinului. Tot cei de la INSP au răspuns și au spus că, în
cazul a 15 decese, a fost infirmată o legătură de cauzalitate cu administrarea vaccinului, iar trei dintre
ele se află în investigare”, a povestit Carmina Pricopie la Antena 3 1.

În al doilea rând, efectele secundare care se agravează odataă cu numărul de doze pe care îl facem.
După prima doză întalnim efecte secundare mai minore precum durerile de cap (55%), durere în zona
în care a fost făcută injecția (84%), dureri musculare (38%), frisoane (32%), dureri articulare (24%). În
schimb, la a doua doza putem avea reacții adverse mai severe precum dificultăți de respirație,
umflarea feței și a gâtului, ritm cardiac mărit, iritații pe tot corpul, stare de amețeală și slăbiciune.
Aceste reacții adverse severe au fost întâlnite mai des în rândul tinerilor. Statisticile arată că după a
doua doză de vaccin a cauzat febră severă de cel puțin 37,8 la 15,8% la voluntarii cu vârsta cuprinsă
între 18 si 55 de ani, 3,2% au raportat durer de cap severă iar 4,6% oboseală severă.

În al treilea rând, siguranța că vaccinarea împotrivat coronavirus ne va scăpa de boală nu este 100%.
Eficacitatea de 95% a vaccinului înseamnă ca prin compatație cu o persoană nevaccinată, o persoană
vaccinată are șanse cu 20 de ori mai puțin să dezvolte virusul. Vaccinarea nu ne garantează siguranța
că nu ne vom mai îmbolnăvi după.

Și ca să încheiem în urma tuturor celor amintite anterior, simpla noastră vaccinare împotriva
coronavirusului a dus la participarea noastră la un experiment prin care se încerca decoperirea celui
mai eficient vaccin din cele 3 vaccinuri anticovid. Sănătatea noastră a fost pusă în pericol din cauza
vaccinării deoarece acesta avea efecte adverse de la cele mai ușoare până la cele mai grave. Vaccinul
în combinație cu alte boli cronice de inimă sau respiratorii putea cauza decesul.

Bibliografie
1
-https://www.antena3.ro/coronavirus/persoane-vaccinate-decedate-infectate-coronavirus-
610574.html

https://stirileprotv.ro/stiri/international/lista-efectelor-secundare-ale-vaccinului-anti-covid-produs-
de-pfizer-si-biontech.html

www.explicativ.ro