Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Departamentul de Sociologie și Asistență Socială

Temă Introducere în Sociologie

Mutrescu Diana-Elena
Asistență Socială – ID, anul 1, grupa 1

IAȘI, 2023
 1. TEORIE
Vă rugăm să identificați un tip de socializare și să îl comentați/analizați prin prisma
teoriilor învățate. Vă rugam sa prezentați contextul in care se produce si caracteristicile
acestui fenomen. Dezvoltați subiectul ales și interpretați după teoriile corespunzătoare.

Socializare este un proces ce are loc de-a lungul vieții și care reapare pe măsura ce
intrăm în noi faze ale vieții, cum ar fi vârstă adultă sau vârsta înaintată.
Resocializarea este un proces care elimină noțiunile pe care le-am dobândit prin
socializare de-a lungul timpului și le înlocuiește cu reguli și roluri noi. Resocializarea este
necesară atunci când o persoană se mută la un centru de îngrijire a persoanelor în vârstă,
merge la cămin sau este încarcerată. În noul mediu, vechile reguli nu se mai aplică. Deoarece
implică îndepărtarea vechilor obiceiuri care au fost construite, resocializarea poate fi un
proces stresant și dificil.
Cel mai comun mod de resocializare are loc într-un instituție totală, în care oamenii
sunt izolați de societate și sunt forțați să urmeze regulile altcuiva. O navă pe mare este o
instituție totală, la fel și mănăstirile religioase sau închisorile. Sunt locuri separate de
societatea mare.
Teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg- Dezvoltarea morală este o parte importantă a
procesului de socializare. Termenul se referă la modul în care oamenii învață ce consideră
societate a fi „bun’ și „rău”, ceea ce este important pentru o societate care funcționează fără
probleme. Lawrence Kohlberg a fost interesat de modul în care oamenii învață să decidă ce
este bine și ce este greșit. Pentru a înțelege acest subiect, a dezvoltat o teorie a dezvoltării
morale care include trei niveluri: pre-convențional, convențional și post-convențional. În
etapa pre-convențională, copiii mici, cărora le lipsește un nivel mai ridicat de capacitate
cognitivă, experimentează lumea din jur doar prin simțuri. Abia în perioada adolescenței, se
dezvoltă stadiul convențional, când tinerii sunt conștienți tot mai mult de sentimentele altora
și le iau în considerare atunci când determină ce este „bine” și „rău”. Etapa finală, numită
post-convențională, este atunci când oamenii încep să se gândească la moralitate în termeni
abstracți, cum ar fi că toată lumea are dreptul la viață, libertate și căutarea fericirii.
Teoria dezvoltării morale și a genului, a lui Gilligan. Carol Gilligan a recunoscut că
teoria lui Kohlberg ar putea arăta a fi părtinitoare din punct de vedere al genului deoarece a
fost realizată numai cu subiecți de sex masculin. Dacă ar fi fost întrebate, femeile ar fi răspuns
diferit? Cercetările lui Gilligan au demonstrat că băieții și fetele au, de fapt, înțelegeri diferite
despre moralitate. Băieții tind să aibă o perspectivă de mai apropiată justiție care pune accent
pe reguli și legi în timp ce fetele au o perspectivă mai apropiată de îngrijire și responsabilitate,
ele iau în considerare motivele oamenilor din spatele comportamentului ce pare greșit moral.
În cele din urmă, el a explicat că băieții sunt socializați pentru un mediu de lucru in care
regulile fac operațiunile să funcționeze ușor, în timp ce fetele sunt socializate pentru un mediu
de acasă în care Flexibilitatea permite armonie în îngrijire.

În ce moduri a afectat internetul modul în care vedeți realitatea? Explicați folosind o

perspectivă interacționist simbolică.
Tehnologia în sine poate acționa ca un simbol pentru mulți. Tipul de computer pe care
îl deții, capacitatea ta de a-ți permite cel mai nou telefon, servesc ca indicatori sociali ai
bogăției și statutului. Mass-media creează și răspândește simboluri care devin baza pentru
înțelegerea noastră comună a societății. Teoreticienii lucrând în perspectiva interacționistă se
concentrează pe această construcție socială a realității, un proces continuu în care oamenii
creează și înțeleg realitatea în mod subiectiv. Mass-media ne construiește realitatea în mai
multe moduri. Pentru unii, oamenii pe care îi văd pe ecran pot deveni un grup primar, adică
micul grup informal de care oamenii se simt cel mai aproape. Pentru mulți alții, mass-media
devine un grup de referință: un grup care influențează un individ și cu care se compară un
individ sau prin prima căruia judecă succesele și eșecurile sale sau ale celorlalți. S-ar putea să
ne descurcăm foarte bine fără cel mai nou telefon, până în momentul când vom vedea
persoane care îl utilizează in emisiunea noastră preferată de televiziune sau colegii noștri de la
școală care îl folosesc în pauze.
Site-urile de Review uri individuale, cum ar fi Yelp, nu sunt imune la viclenii
corporativ. Adică, noi credem că citim observații obiective când, în realitate, s-ar putea să fim
prinși într-o o altă formă de publicitate. Facebook, care a început cal rețea socială gratuită
pentru studenți, este din ce în mai mulți afacere monetizată, care vinde bunuri și servicii în
moduri subtile. Dar sunt șanse să nu vă gândiți la Facebook ca la o mare reclamă online
Interacționiștii simbolici văd utilizările simbolice ale tehnologiei ca semne pentru
orice, de la o lume a viitorului la o viață profesională de succes.

2. CERCETARE
 Creați un scurt proiect de cercetare despre un subiect care vă pasionează.
Specificați: metoda de cercetare, obiectivele, ipotezele, întrebările de cercetare, subiectul
cercetării, scopul.

Stabilirea temei : Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă.

Scopul acestei cercetări este analizarea cauzelor pentru care o parte dintre părinți
decid să-și părăsească țara și copiii, alegând să migreze și efectele acestor schimbări. De
asemenea, doresc să aflu care este impactul acestor schimbări asupra copiilor rămași acasă.
Această alegere conferă un trai mai bun sau reprezintă mereu un pas înainte spre singurătate și
nefericire?
Metoda de cercetare: Interviul(se va folosi ca instrument principal ghidul de
interviu)
Bună ziua! Numele meu este Mutrescu Diana-Elena și sunt studentă la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la specializarea Asistență Socială. În cadrul discuției de
astăzi încercăm să identificăm care sunt cauzele și efectele migrației din rândul părinților care,
cu toate că își iubesc copiii, recurg, din diverse motive la această schimbare. Discuția de față
este una liberă, iar întrebările care vi se vor pune nu au decât un caracter orientativ. Toate
părerile sunt foarte importante pentru studiul nostru, de aceea vă rog să nu vă abțineți în a le
formula. Vă asigurăm de păstrarea anonimatului! Mulțumesc!
1. Îmi poți spune cum te numești, câți ani ai și cu ce te ocupi?
2. Cu cine locuiești în prezent?
3. Unde se află părinții?
4. Povestește-mi despre momentul în care părinții tăi au decis să plece în altă țară și
ce a urmat apoi. Care a fost reacția ta?
5. Care a fost motivul principal pentru care au plecat, din punctul tău de vedere?
6. În prezent consideri că ai o viață mai bună?
7. Consideri că a meritat acest sacrificiu?
8. Cât de des îți întâlnești părinții?
9. În ce mod consideri că s-au schimbat relațiile dintre voi, ca urmare a plecării
părinților?
10. Îmi poți povesti cum au evoluat lucrurile din acel moment, în ceea ce privește
latura afectivă? Ce sentimente ai față de ei?
11. Această schimbare ți-a afectat rezultatelor școlare?
 12. Îmi poți povesti care sunt planurile tale de viitor și care este dorința ta cea mai
mare?
Îți mulțumesc mult pentru timpul acordat și pentru cooperare!
Obiectivele:
1. Identificarea cauzelor migrației prin analizarea părerilor copiilor și ale părinților.
2. Identificarea consecințelor pe care le are plecarea părinților la muncă în străinătate
aspra copiilor, în plan social, psihologic, material.
3. Măsurarea impactului pe care îl are migrația asupra familiei
4. Descoperirea modului în care se dezvoltă copilul, ca rezultat al migrării părinților.
Ipotezele
1. Dacă în România, condițiile de trai ar fi mai bune, atunci părinții nu ar mai lua decizia
migrării.
2. Dacă părinții ar găsi o modalitate de a fi alături de copii, atunci copiii ar fi mult mai
fericiți.
3. Dacă migrarea dintr-o țară în alta ar fi la îndemâna oricui, atunci copiii și părinții și-ar
petrece mai mult timp împreună.
4. Dacă părinții ar alege să pună familia pe primul loc, atunci ar face tot posibilul să
găsească o soluție de mijloc.
Întrebările de cercetare:
1. Care sunt cauzele pentru care părinții au ales drumul străinătății?
2. Care sunt modalitățile de susținere a copiilor rămași acasă?
3. Care este relația părinte-copil rămas acasă?
4. Ce comportamente au adoptat copiii, care s-au văzut nevoiți să se descurce fără
prezența fizică a părinților?

3. DESPRE CULTURĂ
Examinează diferența dintre cultura materială și cultura nematerială din lumea ta.
Identifică zece obiecte care fac parte din experiența ta culturală obișnuită. Pentru
fiecare, apoi, identifică ce aspecte ale culturii nemateriale (valori și credințe) sunt
aceste obiecte reprezentative.
Cultura reprezintă împărtășirea unor credințe, valori și practici, pe care participanții
trebuie să le învețe. Din punct de vedere sociologic, examinăm în ce situații și contexte
anumite comportamente sunt de așteptat și în ce situații nu sunt. Aceste reguli sunt create
și aplicate de persoanele care interacționează și împărtășesc aceeași cultură.
 Cultura materială se referă la obiectele sau bunurile unui grup de oameni iar cultura
nematerială constă în ideile, atitudinile și credințele unei societăți. Aspectele materiale și
nemateriale ale culturii sunt legate, iar obiectele fizice simbolizează adesea idei culturale
Obiectele care fac parte din experiența culturală obișnuită sunt: banii, animalele de
companie, familia, școala, vestimentație, transportul, spitalele, bisericile, tehnologia,
educația.
Banii sunt o parte a culturii materiale întrucât reprezintă unul dintre cele mai
importante lucruri din viața noastră. Practic avem nevoie de bani pentru tot: locuință,
încălzire, alimente, îmbrăcăminte, educație.
Animalele de companie- au o valoare importantă pentru oameni, aceștia tratând-i
uneori ca pe proprii lor copii, fapt care reflectă cultura nematerială.
Familia-arată valorile morale culturale ale oamenilor deoarece unele societăți acordă
mai multă importanță familiei iar unii cred în individualism.
Școala –Cultura educației, inclusiv cultura materială, cum ar fi sălile de clasă,
manualele, bibliotecile, căminele, susține accentul pus pe valoarea educării membrilor
unei societăți. O clădire a unei școli aparține culturii materiale dar metodele de predare și
standardele educaționale fac parte din cultura nematerială a educației.
Vestimentația – Îmbrăcămintea, coafurile și bijuteriile fac parte din cultura
nematerială, dar adecvarea purtării anumitor haine pentru evenimente specifice reflectă
cultura nematerială.
Transportul- abonamentele de metrou și biletele de autobuz fac parte din cultura
materială, la fel ca și automobilele. O cartelă de metrou este un obiect material, dar
reprezintă o formă de cultură nematerială și anume, capitalismul și acceptarea plății pentru
transport.
Spitalele arată umanitatea și comportamentul umanității culturii.
Bisericile – icoanele fac parte din cultura nematerială dar credința oamenilor în
Dumnezeu și valorile religioase reprezintă o formă de cultură nematerială.
Tehnologia este o parte a culturii materiale întrucât arată valoarea pe care oamenii o
acordă tehnologiei și resurselor sale. Utilizarea telefoanelor este extrem de importantă în
ceea ce privește comunicarea dintre oameni.
Educație – diplomele reprezintă o formă a culturii materiale. De exemplu, persoanele
cu studii superioare ar putea o șansă mai bună de a obține un loc de muncă bine plătit ceea
ce reprezintă o formă de cultură nematerială.
 Cultura descrie în general comportamentele și credințele comune ale oamenilor și
include elemente materiale și nemateriale.

4.CREATIVITATE
Ați participa de bună voie la un studiu sociologic care ar putea să vă pună în
pericol sănătatea și siguranța, dar ar avea potențialul de a ajuta mii sau chiar sute de
mii de oameni? De exemplu, ați participa la un studiu despre un medicament nou care
ar putea vindeca diabetul sau cancerul, chiar dacă ar însemna mari inconveniente și
disconfort fizic pentru dumneavoastră sau posibile daune permanente?
Sociologii realizează studii pentru a face lumină asupra comportamentelor umane.
Cunoașterea este un instrument puternic care poate fi folosit pentru schimbare pozitivă. Și
în timp ce scopul unui sociolog este adesea pur și simplu să descopere cunoștințele, mai
degrabă decât să stimuleze acțiunea, mulți oameni folosesc studii sociologice pentru a
ajuta la îmbunătățirea vieții oamenilor. În acest sens, efectuarea unui studiu sociologic
vine cu o responsabilitate imensă. Ca orice cercetător, sociologii trebuie să ia în
considerare obligația lor etică de a evita să aducă daune subiecților sau grupurilor în timp
ce își desfășoară cercetarea.
Sociologii practicanți și studenții de la sociologie au multe lucruri de luat în
considerare. Unele dintre orientări afirmă că cercetătorii trebuie să încerce să fie pricepuți
și echitabili în muncă lor, mai ales în legătură cu subiecții lor umani. Cercetătorii trebuie
să obțină consimțământul informat al participanților și informează subiecții cu privire la
responsabilitățile și riscurile cercetării înainte de a fi de acord să participe. În timpul unui
studiu, sociologii trebuie să asigure siguranța participanților și să oprească imediat
derularea acestuia dacă un participant este într-un potențial pericol la orice nivel.
Cu toții știm că de-a lungul timpului mulți cercetători au încercat să găsească
antidotul cancerului, iar alții sunt de părere că remediul poate fi găsit doar prin metode
alternative. Dacă ar avea loc un studiu sociologic în ceea ce privește un medicament nou
care ar putea vindeca boli grave cum ar fi diabetul sau cancerul și mi s-ar oferi
posibilitatea de a alege dacă să particip sau nu la acest studiu care ar avea potențialul de a
ajuta mii sau chiar sute de mii de oameni, aș participa la acest studiu cu toate că există
riscurile de a avea un disconfort fizic sau posibile daune permanente.
Tot mai mulți oameni suferă de această boală, necruțătoare, în cele mai multe din
cazuri, care ia tot mai multe vieți neținând cont de vârstă, de statut sau de nume. Un
exemplu foarte bune este criza COVID 19,neexistând un antidot la început pentru această
boală, toți mai mulți oameni și au pierdut viața din cauza acestui virus. Cu toate că la
început, mulți oameni au fost reticenți în ceea ce privește vaccinul împotriva acestui virus,
o mare parte din populație s a mobilizat și au luat hotărârea de a se vaccina, atât pentru
binele lor cât și pentru cei din jurul lor. Mobilitatea populație a dat roade într-un final,
cazurile de COVID-19 scăzând considerabil după ce tot mai mulți cetățeni din întreaga
lume au decis să se vaccineze.
Pe baza celor prezentate, sunt de părere că dacă ar exista un studiu pentru un
medicament care ar putea vindeca cancerul, majoritatea populației s-ar mobiliza și ar
participa la acest studiu chiar dacă există și anumite riscuri care le-ar pune viața în pericol
sau ar putea rămâne cu posibile daune permanente.

Bibliografie : Suportul de curs