Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice

Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

Tema 2
Prof. Coord. Marian Dalban

Adnana Pal
Asistenţǎ Socialǎ ID
Anul 1, grupa 1

Iași 2023
Cuprins
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

1. TEORIE
1.1. Vă rugăm să identificați un tip de socializare și să îl comentați/analizați prin
prisma teoriilor învățate. Va rugam sa prezentați contextul ȋn care se produce și
caracteristicile acestui fenomen. Dezvoltați subiectul ales și interpretați după
teoriile corespunzătoare.

1.2. În ce moduri a afectat internetul modul în care vedeți realitatea? Explicați folosind
o perspectivă interacționist simbolică.

2. CERCETARE

2.1. Creați un scurt proiect de cercetare despre un subiect care vă

pasionează. Specificaţi: metoda de cercetare, obiectivele, ipotezele, întrebările de
cercetare,  subiectul cercetării, scopul.

3.  DESPRE CULTURĂ

3.1. Examinează diferența dintre cultura materială și cultura nematerială din lumea ta.
Identifică zece obiecte care fac parte din experiența ta culturală obișnuită. Pentru
fiecare, apoi, identifică ce aspecte ale culturii nemateriale (valori și credințe) sunt
aceste obiecte reprezentative.

4.  CREATIVITATE

4.1. Ați participa de bună voie la un studiu sociologic care ar putea să vă pună în
pericol sănătatea și siguranța, dar ar avea potențialul de a ajuta mii sau chiar sute
de mii de oameni? De exemplu, ați participa la un studiu despre un medicament
nou care ar putea vindeca diabetul sau cancerul, chiar dacă ar însemna mari
inconveniente și disconfort fizic pentru dumneavoastră sau posibile daune
permanente?
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

1. Teorie

1.1. Vă rugăm să identificați un tip de socializare și să îl comentați/analizați

prin prisma teoriilor învățate. Va rugam sa prezentați contextul ȋn care se
produce și caracteristicile acestui fenomen. Dezvoltați subiectul ales și
interpretați după teoriile corespunzătoare.
Socializarea face parte din viaţa fiecǎrui individ, implicit a fiecǎrei societǎţi, iar acest
proces ȋncepe ȋncǎ de cȃnd ne naştem. Noi, ca şi fiinţe umane ne dezvoltǎm prin interacţiune
socialǎ. Resocializarea este un tip de socializare foarte dur deoarece o persoanǎ trebuie sǎ
lase ȋn urmǎ toate normele, valorile, regulile dupǎ care s-au ghidat pe parcursul vieţii şi sǎ
ȋnveţe şi sǎ se adapteze unui nou sistem cu reguli proprii, izolat de societate. De exemplu,
bǎtrȃnii care locuiesc ȋn azilele de bǎtrȃni, prin prisma teoriei dezvoltǎrii morale a lui
Kohlberg (1927-1987), trebuie sǎ se adapteze mediului ȋn care locuiesc, sǎ se supunǎ unor noi
norme şi valori şi sǎ lase ȋn urmǎ tot ceea ce ştiau despre buna funcţionare a societǎţii. Ei
trebuie sǎ ȋnveţe despre ce este considerat a fi „bun” sau „rǎu” ȋn mediul ȋn care trǎiesc pentru
o bunǎ funcţionare a „societǎţii”. Gilligan (1936), din punctul de vedere al genului, a
constatat cǎ existǎ diferenţe de perspectivǎ ȋn ceea ce priveşte moralitatea. Bǎrbaţii pun
accentul pe reguli şi legi, iar femeile pun accentul pe ȋngrijire şi responsabilitate, aşadar
procesul de resocializare diferǎ de la bǎrbaţi la femei (Introducere ȋn sociologie, suportul de
curs).

1.2. În ce moduri a afectat internetul modul în care vedeți realitatea? Explicați

folosind o perspectivă interacționist simbolică.
Interacţionismul simbolic pune accentul pe modul ȋn care indivizii unei societǎţi
interacţioneazǎ ȋntre ei şi cum percep ei realitatea. O datǎ cu apariţia internetului s-a
schimbat şi felul ȋn care oamenii interacţioneazǎ ȋntre ei şi cum privesc societatea. Prin
intermediul internetului avem acces la tot felul de informaţii care ne manipuleazǎ
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

percepţia asupra realitǎţii. De exemplu, dacǎ pe internet apar tot felul de informaţii,
pozitive sau negative, despre o anumitǎ persoanǎ publicǎ ne formǎm o pǎrere pe baza
celor auzite şi vǎzute, nefiind o pǎrere obiectiv realǎ. Noi, ca şi fiinţe sociale tindem sǎ
analizǎm şi sǎ interpretǎm comportamentul celorlalţi prin prisma celor auzite, citite fǎrǎ
sǎ cunoaştem realitatea. Un alt exemplu care reflectǎ puterea internetului asupra noastrǎ
este cum ne lǎsam influenţaţi de multitudinea de reclame şi plasare de produse care ne fac
sǎ cumpǎrǎm produse şi obiecte de pe internet fǎrǎ sǎ ştim cu adevǎrat ce sunt ci doar
ceea ce auzim/vedem. În concluzie, internetul are o influenţǎ foarte mare asupra noastrǎ şi
a felului ȋn care vedem realitatea şi de cele mai multe ori ne construim perspectiva asupra
persoanelor/lucrurilor chiar şi a societǎţii prin prisma simbolurilor şi informaţiilor
vǎzute/auzite de pe internet fǎrǎ a cunoaşte realul din spatele lor. Tot ce este prezentat pe
internet ne influenţeazǎ ȋn mod direct, deformȃnd realitatea prin prisma normelor,
simbolurilor şi informaţiilor prezentate şi ajungem sǎ asimilǎm toate informaţiile ca atare
fǎrǎ a le trece prin filtrul personal.

CERCETARE
1.3. Creați un scurt proiect de cercetare despre un subiect care vă
pasionează. Specificaţi: metoda de cercetare, obiectivele, ipotezele, întrebările de
cercetare,  subiectul cercetării, scopul.

Subiectul cercetǎrii : O investigaţie a experiențelor persoanelor în vârstă (50+) în contextul

discriminării pe criteriul de vârstă
Metoda de cercetare : Interviul (metodǎ calitativǎ)
Obiectivele cercetǎrii :
- Identificarea principalilor factori din cauza cǎrora femeile se simt discriminate la locul de
muncǎ
- Evaluarea oportunitǎţilor de instruire pentru femeile de peste 50 de ani la locul de muncǎ
- Stabilirea implicǎrii companiilor ȋn a transforma mediul de lucru ȋntr-unul accesibil pentru
cei peste 50 de ani
Întrebǎrile de cercetare:
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

-Companiile nu oferǎ aceleași oportunitǎţi de promovare femeilor peste 50 de ani comparativ

cu bǎrbaţii
- Cu cȃt femeile sunt mai ȋn vȃrstǎ, cu atȃt scad oportunitǎţile de angajare
- Deoarece femeile se ȋmpart ȋntre carierǎ și a avea grijǎ de familiile lor șansele de angajare
scad
Scopul proiectului de cercetare

Acest proiect ȋşi propune sǎ analizeze ȋn ce mǎsurǎ discriminarea pe criteriul de vȃrstǎ ȋi

afecteazǎ pe cei peste 50 de ani la locul de muncǎ. Cred că dacă oamenii ar fi mai educați în

privința discriminării ar fi o scădere a cazurilor văzute astăzi. Discriminarea pe criteriul de

vȃrstǎ la locul de muncǎ este prezentǎ peste tot, ȋn toate comunitǎţile, iar cei peste 50 de ani

sunt cei mai afectaţi. Am ales să mă concentrez pe femeile de peste 50 de ani la locul de

muncă deoarece acestea au de suferit mai mult decȃt barbaţii din cauza vȃrstei. Ele simt o

presiune mai mare asupra lor din partea angajatorilor pe măsurǎ ce înainteazǎ în vârstǎ şi sunt

văzute mai puțin valoroase pentru companie, mai puțin competente și irelevante pe măsurǎ ce

înainteazǎ în vârstǎ. Aceste prejudecǎţi la adresa lor duc la scǎderea respectului de sine, a

încrederii în abilitățile lor profesionale și le afectezǎ viitorul în cadrul companiei, implicit pe

cel financiar.

 DESPRE CULTURĂ
1.4. Examinează diferența dintre cultura materială și cultura nematerială din
lumea ta. Identifică zece obiecte care fac parte din experiența ta culturală
obișnuită. Pentru fiecare, apoi, identifică ce aspecte ale culturii nemateriale
(valori și credințe) sunt aceste obiecte reprezentative.

Cultura materialǎ şi cultura nematerialǎ sunt prezente ȋn fiecare societate. Mai mult,
fiecare societate se identificǎ prin prisma acestor culturi. Zece elemente care fac parte din
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

experienţa mea culturalǎ obişnuitǎ ar fi casa, şcoala, hainele, ornamente, obiecte religioase,
bijuterii, mȃncare, castele, suveniruri, cǎrţi.
Pentru mine personal, casa sau mai bine zis „acasǎ” este cea mai importantǎ culturǎ
materialǎ deoarece cultura ei nematerialǎ este ȋncǎrcatǎ de valori şi simboluri. În primul rȃnd
aici este locul unde toţi membrii familiei locuiesc şi ȋmpart aceleaşi valori, tradiţii şi obiceiuri
şi creeazǎ cele mai frumoase amintiri. Pentru societatea din care fac parte, casa, ca şi culturǎ
nematerialǎ reflectǎ bunǎstarea celor care o locuiesc, iar a te pune la casa ta este foarte
important pentru societate şi reprezintǎ un pas important ȋn viaţa fiecǎrui om.
Şcoala este o instituţie foarte importantǎ ȋn societate deoarece este locul care te pregǎteşte
pentru viitor oferindu-ţi accesul la ȋnvǎţǎturi. Cultura nematerialǎ a acestei instituţii se
reflectǎ ȋn ȋnvǎţǎturile morale pe care le oferǎ prin prisma profesorilor pe care ȋi ȋntȃlneşti şi a
valorilor transmise alǎturi de simbolul ei ca şi instituţie.
Hainele, ca şi culturǎ materialǎ sunt folosite pentru a ne acoperi corpurile, pentru a ne ţine
de cald. Din punct de vedere nematerial acestea pot exprima tradiţii şi obiceiuri dintr-o
anumitǎ zonǎ geograficǎ, de exemplu portul popular tradiţional.
Ornamentele/ decoraţiunile se gǎsesc ȋn orice casǎ ca şi obiecte de decor, dar ele pot avea
o semnificaţie diferitǎ din punct de vedere nematerial. De exemplu, ramele foto pentru unii
pot spune o ȋntreagǎ poveste sau sǎ aibǎ o semnificaţie aparte pentru posesorul ei. Un alt
exemplu este bradul de Crǎciun care este o tradiţie ȋn sine ȋn cultura noastrǎ.
Obiectele religioase sunt o parte importantǎ din cultura noastrǎ materialǎ reprezentȃnd
legǎtura cu divinitatea. De exemplu, picturile religioase de pe pereţii bisericilor sunt pline de
simboluri şi ȋncǎrcǎturǎ emoţionalǎ.
Bijuteriile pot reflecta bunǎstarea posesorilor sau pot reprezenta uniunea dintre douǎ
persoane, de exemplu verigheta.
Mȃncarea şi preparatele pe care le pregǎtim din cultura noastrǎ reflectǎ tradiţiile noastre
care se transmit din generaţie ȋn generaţie. De exemplu, anumite feluri de mȃncare preparate
simbolizeazǎ celebrarea anumitor sǎrbǎtori.
Castelele sunt prezente pe teritoriul Romȃniei şi prin prisma lor se reflectǎ istoria ţǎrii.
Totodatǎ, aceste forme medievale ne spun lucruri despre trecutul nostru ca romȃni.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

Suvenirurile sunt obiecte pe care le adunǎm din diferitele cǎlǎtorii pe care le facem
deoarece ne spun ceva despre acel loc sau marcheazǎ un eveniment important din viaţa
noastrǎ.
Cǎrţile sunt obiectele materiale cele mai preţioase deoarece prin intermediul lor aflǎm tot
ce ne intereseazǎ, şi deţin informaţii despre toate culturile, istoria lor alǎturi de norme şi
valori.

2.  CREATIVITATE
Ați participa de bună voie la un studiu sociologic care ar putea să vă pună în pericol
sănătatea și siguranța, dar ar avea potențialul de a ajuta mii sau chiar sute de mii de
oameni? De exemplu, ați participa la un studiu despre un medicament nou care ar
putea vindeca diabetul sau cancerul, chiar dacă ar însemna mari inconveniente și
disconfort fizic pentru dumneavoastră sau posibile daune permanente?

În momentul actual nu aș participa la un studiu sociologic care mi-ar putea pune ȋn

pericol sǎnǎtatea și siguranţa deoarece, chiar dacǎ sunǎ egoist, am o familie de care trebuie sǎ
am grijǎ, iar dacǎ eu nu sunt bine din punct de vedere emoţional sau fizic și ei vor avea de
suferit. Dacǎ mi s-ar propune sǎ particip la un studiu despre un medicament nou care ar putea
vindeca diabetul sau cancerul, aș participa doar dacǎ reacţiile adverse ar fi de scurtǎ duratǎ și
nu permanente. Nu cred cǎ sunt mulţi cei care ar participa la un asemenea studiu de bunǎvoie
și sǎ-și punǎ sǎnǎtatea ȋn pericol, poate doar dacǎ sunt singuri pe lume sau li s-ar oferi un
stimulent financiar consistent. Cu siguranţǎ aş participa la un astfel de studiu dacǎ eu sau un
membru al familiei ar suferi de o asemenea boalǎ deoarece aş face tot ce pot sǎ ȋi ajut. Cred
cǎ nu poţi şti cu adevǎrat ce vei face ȋntr-o asemenea situaţie pȃnǎ nu eşti pus ȋn aceastǎ
situaţie. Dar dacǎ aș fi eu ȋn situaţia de a suferi de una dintre bolile de mai sus aș dori sǎ fac
parte dintr-un asemenea studiu deoarece nu aș avea nimic de pierdut, poate doar de cȃștigat,
iar de pe urma studiului ar putea beneficia și alţii aflaţi ȋn aceeași situaţie. Aceasta este opinia
mea ȋn cazul ȋn care s-ar face un asemenea studiu sociologic, dar, ȋn societatea ȋn care trǎim
astǎzi nu ar trebui sǎ existe asemenea studii care pun vieţile oamenilor ȋn pericol pentru a gǎsi
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Filosofie și Știinţe Social-Politice
Departamentul de Sociologie și Asistenţǎ Socialǎ
Specializare: Asistenţǎ Socialǎ ID
Adnana Pal
Anul1, grupa 1

un medicament care nu se știe dacǎ va funcţiona. În orice studiu sau cercetare trebuie sǎ se
aibǎ ȋn vedere o eticǎ a cercetǎrii și cel mai important, participanţii la studiu nu trebuie sǎ
aibǎ de suferit indiferent de starea lor de sǎnǎtate.

Bibliografie

Suportul de curs „Introducere ȋn sociologie”