UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

EXAMEN
„INTRODUCERE ÎN
PEDAGOGIA SOCIALĂ”

COORDONATOR DISCIPLINĂ
METODE ȘI TEHNICI DE ÎNVĂȚARE STUDENT CINCĂ BIANCA
LECT. UNIV. DR. SORIN PREDESCU ANUL I

Timişoara, 2020

1
 Cuprins

Introducere............................................................................................................................................3
Prezentarea specificității socio-educaționale a grupului vulnerabil ales, evidențiind posibile intervenții
educaționale...........................................................................................................................................3
Modalități prin care școla să contribuie mai mult la dezvoltarea comunității........................................3
Notați lucrarea, argumentând. Evidențiați activitatea voastră de-a lungul semestrului..........................3
Bibliografie/Webografie........................................................................................................................3

2
 Introducere

Procesul de învățământ este activitatea instructiv educativă, complexă desfășurată în

mod sistematic și organizat de către elevi și profesori, care conduce la înzestrarea elevilor cu
un sistem de cunoștințe, deprinderi, capacități și competențe de baza cărora ei dobândesc
cunoașterea științifică a realității, își formează concepția despre lume, convingerile morale,
trăsăturile de caracter, precum și aptitudinile de cercetare și creative. În strânsă legătură cu
procesul de învățământ este pedagogia socială. Alexandru Necula (2004, p. 9-18) definește
pedagoga socială ca fiind „ educația omului în cadrul comunității sociale din care face parte
și în care acționează, ocupându-se de rolul pe care-l au în acest proces, alături de școală,
familia, mass-media, instituțiile cultural-educaționale, grupurile sociale etc.” În aceasă
lucrare vom prezenta și vom discuta despre câteva teme importante în pedagogia sociala și
anume: specificității socio-educaționale a unui grupului vulnerabil, evidențiind posibile inter-
venții educaționale și modalități prin care școla să contribuie mai mult la dezvoltarea
comunității.

Prezentarea specificității socio-educaționale a grupului vulnerabil ales, evidențiind

posibile intervenții educaționale.

În continuare, vom prezenta specifitățiile socio-educaționale a grupului vulnerabil

ales, evidențiind interveții educaționale. Pentru început, analizând statisticile realizate de
Uniunea Europeană aflăm că peste „80 de milioane de oameni din Uniunea Europeană suferă
de o dizabilitate. Tot aceste statistici ne atrag atenția că aceste persoane sunt împiedicate
adesea să participe la viața socială și economică legate de mediul în care trăiesc și de
atitudinea celor din jur. De asemenea, Uniunea Europeană ne atrag atenția „că coeficientul
de sărăcie pentru persoanle cu dizabilități este cu 70 la sută mai ridicat”(Uniunea Europeană,
2010-2020). Pentru a putea ajuta aceste persoane și pentru a le oferi un mediu social mult mai
primitor, trebuie să cunoaștem termenii de: dizabilitate și incluziue socială. Astfel că, OMS
definește dizabilitatea ca fiind „un termen umbrelă, ce acoperă incapacităţi, limitări în
activitate şi restricţii în participare. O incapacitate reprezintă o problemă în funcţionarea
organismului sau a unei structuri a acestuia; o limitare în activitate reprezintă o dificultate
întâmpinată de un individ în executarea unei sarcini sau acţiuni; o restricţie în participare

3
reprezintă o dificultate întâmpinată de individ când se implică în situaţii de viaţă.”
Incluziunea este definită de specialiști ca fiind „setul de măsuri și acțiuni multidimensionale
din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății,
informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii
excluziunii sociale.”(DGASPC).
Am ales să definesc acești termeni deoarce este important să cunoaștem, să înțelegem
și să conștientizăm ceea ce este dizabilitatea și incluziunea. În România, și nu numai,
persoanele cu dizabilității sunt criticate, discriminate, le este foarte greu să meargă la școală
să învețe, să își găsească un loc de muncă, le este foarte greu să se integreze în societate. De
ce? Datorită nouă oamenilor „tipci”/„normali” așa cum ne place să ne numim. În România, la
ora actuală, persoanele cu dizabilități ar trebui să beneficieze de ajutor pentru integrarea
socială, însă există nueroase carențe și fonduri insuficiente, deși, idealul educațional al școlii
românești constă în dezvoltarea liberă, integrată și armonioasă a individualității autonome, în
formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare

Modalități prin care școla să contribuie mai mult la dezvoltarea comunității.

Notați lucrarea, argumentând. Evidențiați activitatea voastră de-a lungul semestrului.

Bibliografie/Webografie

Neculau, A. (2004). Pedagogie socială – experiențe românești. Iași: Ed Polirom.

4
Strategia UE privind persoanele cu dizabilități pentru 2010-2020. Persoanele

cu dizabilități au aceleași drepturi ca și noi