3.

Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
 Socializare
 Transmiterea culturii
 Disciplinarea și dezvoltarea personală
 Selectarea, pregătirea și plasarea indivizilor în

societate
 Schimbare și dezvoltare
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Funcţia 1. Socializarea: pregătirea pentru a
deveni membru productiv al societăţii şi
integrarea în cultură.

* fiinţa asocială fiinţă socială

- pp interiorizarea treptată a modelelor de

comportare, atitudinilor, valorilor spaţiului
social în care trăieşte.
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Stadiul socializării primare (inculturaţie)

 este procesul de dobândire a modelelor de

bază ale comportamentului uman
 are drept agenţi, într-o primă fază (primară),
părinţii, rudele (“alţii semnificativi” pentru
copil), iar într-o a doua etapă (secundară), şi
alte instanţe de socializare cu care familia
cooperează, cum ar fi grădiniţa, vecinii,
grupul de joacă, alte familii ş.a.
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Socializarea secundară

 are drept agenţi diferite instituţii sociale, cea

mai importantă fiind şcoala,
 conţinutul ei este legat de învăţarea rolurilor
instituţionale,
 iar principalul ei rezultat este dobândirea
unei pluralităţi de “eu-ri sociale”.
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
FUNCȚIILE FAMILIEI
(N. MITROFAN, Dicţionar al vieţii de familie, EDP)
 de socializare primară;
 informaţional formativă (influenţe directe de
tipul răspunsului la întrebări, explicaţii,
informaţii, dar şi indirect, prin mediul
informaţional din familie);
 psihomorală (prin modelele de conduită
oferite de părinţi, dar şi prin discuţiile
purtate cu copiii pe marginea unor conduite
curente sau problematice);
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
 socio-integrativă (implicarea copiilor în
activitatea familială, acordarea autonomiei
de acţiune, dar şi printr-un climat familial
dominat de relaţii de încredere şi sprijin
reciproc, conlucrare între generaţii);
 cultural- integrativă (prin implicarea copiilor
în viaţa culturală şi prin mediul cultural al
familiei).
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
FUNCŢIILE MASS-MEDIA
 informare (informaţii politice, ştiinţifice etc.)
 culturalizare (mijlocire a “întâlnirii” cu
poezia, teatrul, artele plastice etc.)
 socializare (stimulare a interacţiunii sociale)
 educaţie (de exemplu, programe educative
de tip “teleşcoală” documentare stiinţifice
etc.)
 divertisment (întâlniri sportive, spectacole
de divertisment etc).
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Educaţia tineretului pentru mass-media:
 “alfabetizarea vizuală” (1973, Dandis) – face
copilul capabil să identifice elementele de
persuasiune utilizate în diverse tipuri de
produse mass-media;
 “educaţia pentru ecran” (1970, Schillacci,
Culkin) – analiza critică a efectelor expresive
ale mişcărilor camerei TV, ale luminilor,
montajului, dialogurile şi scenariul ;
 “antrenarea privirii critice” (“material
didactic” ce va fi supus unei analize critice).
Aplicatii
1. Care dintre institutiile educative enumerate
anterior considerati ca detine un rol esential azi in
educarea tinerelor generatii? Argumentati!

2. Discutaţi despre influenţa mediului educativ

familial asupra performanţelor şcolare ale copiilor.

3. Realizaţi un chestionar pentru părinţi prin care

să obţineţi informaţii relevante pentru mediul
socio-educativ pe care îl creează aceştia copiilor în
familie.
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Funcţia 2. Transmiterea culturii.

 Prin educaţie, membrii unei societăţi îşi

însuşesc cel puţin un nucleu al cunoaşterii,
un ansamblu de informaţii care să fie înţeles
de toţi şi împărtăşit tuturor.

 Transmiterea culturii a constituit, la rândul

ei, obiectul unor controverse, fiecare grup
dorind să impună programele sale, un
anumit curriculum sau valori.
Aplicații
 Despre ce controverse referitoare la
transmiterea culturii credeți ca este vorba?
 Dispuneţi de fapte care să evidenţieze că

educaţia pe care aţi primit-o a fost

influenţată de apartenenţa dvs. la o anumită
clasă socială, subcultură, rasă sau sex?
Discutaţi cu ceilalţi despre această
problemă.
 Ce știți despre rolul educației interculturale?
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Funcţia 3. Disciplinarea şi dezvoltarea personală.

Membrii oricărei comunitaţi sociale aşteaptă ca

elevii să dobândească deprinderi necesare pentru a
deveni cetăţeni productivi şi care să respecte legile.

 Teoriile funcţionaliste consideră că elevii trebuie

să-şi interiorizeze, pe căi formale şi informale,
valori cum ar fi disciplina, respectul, punctualitatea
şi perseverenţa.
 Metodele de educaţie a unor oameni disciplinaţi au
generat dileme şi controverse, atât în lumea şcolii,
cât şi în societatea contemporană.
Aplicatie
 Ce metode eficiente de educare a disciplinei
la tineri recomandați? Argumentați!
 Formulați câteva principii / căi directoare

(personale) de educație pentru generațiile

actuale de tineri.
◦ Ex. Copiii de azi pot fi educați pentru prezent (și
mai puțin pentru viitor).
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Funcţia 4. Selectarea, pregătirea şi
plasarea indivizilor în societate.
 importanţa cunoştinţelor acumulate şi
meritelor personale probate în şcoală,
atunci când se pune problema plasării
tinerilor în şcoli / domenii de
activitate / slujbe / societate.
Comentați
 Criticii susţin că prin politicile educaţionale
şi prin practicile de selectare a unor elevi
pentru nivelurile superioare de învăţământ,
se urmăreşte, de fapt, “reproducerea” unei
anumite ierarhii sociale, chiar dacă anumite
preocupări, cum ar fi aşa-numita “testare
obiectivă”, dau aparenţa “egalităţii” cu care
sunt trataţi toţi copiii.
Aplicații
1. Consideraţi că inegalitatea în educaţie este
inevitabilă? Argumentaţi punctul dvs. de
vedere.
2. Care sunt dovezile acestei inegalități?
3. Care sunt categoriile de persoane
defavorizate? Argumentați!
3. Funcţiile sociale
ale instituţiei educaţiei
Funcţia 5. Schimbare şi dezvoltare.

 Educaţia populaţiei a devenit unul dintre

factorii ce condiţionează creşterea
economică în societăţile dezvoltate
contemporane.

 Nivelul de educaţie şi de formare

profesională a populaţiei, capacitatea de a
învăţa şi de a crea tehnologii mai bune
constituie aşa-numitul “capital uman”,
considerat la fel de important pentru
dezvoltarea unei societăţi ca şi capitalul
fizic ori resursele ei naturale.
Aplicație
 Ce măsuri de politică educațională ați
recomanda pentru a stimula creșterea
economică?
4. “Criza mondială a educaţiei”
Mai recent, decalajele funcţionale dintre
educaţie şi celelalte sectoare sociale s-au
amplificat îndeosebi ca urmare a apariţiei unor
noi fenomene economice:

mondializarea şi competitivitatea
economicului;
dereglarea structurală a pieţei muncii şi
marginalizarea tinerilor
Aplicație
 Cum explicați fenomenul de marginalizare a
tinerilor pe piața muncii?
4. “Criza mondială a educaţiei”
 Educaţia contemporană se află în criză pentru
că nu poate pune la dispoziţia pieţei muncii,
în ritmurile cerute şi la un nivel calitativ
adecvat, oameni cu un nivel de pregătire de
acest tip, pe măsura nevoilor actuale.
Aplicații
Care sunt faptele ce pot fi observate în şcolile
din comunitatea dvs. şi care confirmă – după
părerea dvs. – “criza şcolii”?