Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din acest motiv, elevii noştri au nevoie de capacitatea de a selecta informaţiile şi de a alege
ce este şi ce nu este esenţial pentru interesele lor. Ei trebuie să aibă în vedere înţelegerea
legăturii dintre informaţii şi descoperirea sensului în aşa manieră încât să le poată respinge pe
cele nesemnificative. Flexibilizarea gândirii constituie un obiectiv de tip formativ foarte
important urmărit de-a lungul evoluţiei copiilor. Acesta se realizează prin utilizarea unor
strategii de învăţare activ-participative.
Elevul îşi flexibilizează gândirea doar în momentul în care cadrul didactic asigură un
demers didactic adecvat învăţării active şi interactive. Pentru aceasta, trebuie să se utilizeze
metode, procedee şi tehnici de învăţare eficiente.
Scopul cercetării
Această lucrare îşi propune să cerceteze principalele strategii și tehnici de intervenție creative
ale cadrului didactic care conduc la dezvoltarea flexibilității gândirii la vârsta școlară mică.
Ipotezele cercetării
• Dacă la clasă se desfășoară cu regularitate activități didactice în care sunt utilizate tehnici și
strategii didactice creative, atunci, are loc și o dezvoltare a flexibilității gândirii;
• Dacă se identifică principalele elementele care pot bloca flexibilitatea gândirii elevilor, atunci
strategiile de intervenție ale cadrului didactic utilizate în activitățile didactice de la clasă pot
contribui la flexibilizarea gândirii școlarilor.
Obiectivele cercetării
Obiective specifice:
• O2. Identificarea principalelor elemente care pot bloca flexibilitatea gândirii elevilor
Variabilele dependente supuse analizei sunt măsurabile, luând valori specifice scalei de
interval. Scalele de interval au toate caracteristicile scalelor ordinale, dar intervalele dintre
nivelele unei variabile sunt egale. Punctul de origine al scalei nu poate fi 0 absolut. Astfel,
performanţele obţinute de școlari la proba scrisă nu pot lua valoarea de 0 absolut. Spre
exemplu, distanţele dintre 5 şi 6 puncte este aceeaşi ca distanţa între 8 şi 9 puncte, însă,
deoarece nu putem discuta despre performanţă şcolară de valoare 0, nu putem afirma că un
preşcolar care obţine 10 puncte este de două ori mai pregătit decât un şcolar care obţine 5
puncte. Operaţionalizăm astfel variabilele implicate în cercetare:
Variabila independentă (V.I.): parcursul educaţional constituit din activităţile de
stimulare și flexibilizare a gândirii, dozate optim, implementate în cadrul activităților școlare,
a activităților extrașcolare din perioada desfășurării programului “Săptămâna verde” și a
activităților din cadrul săptămânii „Școala altfel”, toate conduse în spiritul unei învăţări activ-
participative, prin modalităţi interactive de realizare;
Variabilele dependente (V.D.): performanţele obţinute de micii şcolari la testul de
evaluare din cadrul chestionarului inițial (V.D.1); performanţele obţinute de şcolari la cele 5
probe din cadrul bateriei de test (V.D.2 ).
Variabilele parazit care pot altera rezultatele cercetării şi măsuri de control al lor:
- Studiul altor discipline poate contribui la dezvoltarea abilităţilor pe care ne propunem să
le măsurăm. Conţinuturile cunoaşterii mediului, educării limbajului, educaţiei pentru
societate, educaţiei artistico-plastice pot influenţa rezultatele. Aceste variabile sunt ţinute însă
sub control, deoarece micii şcolari parcurg aceste discipline, iar efectele lor se
contrabalansează.
- Maturizarea subiecţilor ne aşteptăm să influenţeze performanţele obţinute, la fel alte
variabile imposibil de controlat (influenţele familiei etc.);
- Probele aplicate, având un sistem de notare foarte minuţios, asigură un nivel ridicat de
sensibilitate în măsurarea efectelor variabilei independente.
Organizarea cercetării