CENTRUL DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ ,,OPORTUNITATE ,,

IDNP 1014620001405 ,e-mail: cojocanj65@mail.ru

Culegerea de articole și texte ,,FORMAREA CONTINUĂ.ABORDĂRI CONCEPTUALE,,

Coordonator publicație Angela Cojocaru *,Președinte AO,,OPORTUNITATE,,

Expert-Gh.Șalaru expert Drepturile Omului,-FORMATOR ,expert

Pregătit pentru editare august 2022

Modalități de implementare a prevederilor curriculare de prevenire și

diminuare a fenomenului de bullying

Autor Lozovanu Silvia

Deşi fenomenul „bullying” – „comportamentul agresiv, abuziv, reperitiv” este o
problemă internațională, care poate conduce la grave consecințe atât pe termen scurt, cât şi pe
termen lung, atât pentru agresor, victimă, cât şi pentru societate, totuşi această formă de
manifestare a agresivității în şcoală este prea puțin studiată în Republica Moldova.
Depăşind dificultățile care apar atunci când se studiază comportamentul agresiv abuziv
repetitiv (bullying) şi anume cele privind aspectele metodologice, în special definirea termenului
„bullying” (mai ales în cazul limbilor latinice care nu au un corespondent exact al acestui
termen) în lucrarea de față s-au adus informații importante legate de natura şi amploarea acestei
forme specifice de comportament agresiv la elevi din şcoli.
Una dintre sarcinile principale ale politicii sociale ale fiecărui stat este asigurarea pentru
toți copiii¹ a condițiilor favorabile pentru viață, dezvoltare și educație, precum și protecția lor
față de violență. Nici un fel de violență asupra copiilor nu poate fi justificată și orice tip de
violență poate fi prevenită.
Suportul mormativ al politicilor sociale de profilaxie și diminuare a fenomenului de
Acte normative
Constituţia Republicii Moldova23,
. Codul penal al Republicii Moldova
Legea nr. 338 din 15-12-1994 privind Dreptul la viaţă, stipulează expres: (1) Dreptul
drepturile copilului, la articolul 4. copilului la viaţă și la inviolabilitatea fizică și
bullying
Concepte generale
Art. 24 – Dreptul la viaţă și la integritate
fizică și psihică, prevede: (1) Statul
garantează fiecărui om dreptul la viaţă și la
integritate fizică și psihică. (2) Nimeni nu va
fi supus la torturii, nici la pedepse sau
tratamente crude, inumane ori degradante.
Art. 50 – Ocrotirea mamei, a copiilor și a
tinerilor, alin. (2) și (4), stipulează: Copiii și
tinerii se bucură de un regim special de
asistenţă în realizarea drepturilor lor, iar
exploatarea minorilor, folosirea lor în
activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii
sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori
dezvoltarea normală sunt interzise
În cazul reglementărilor Codului penal al
Republicii Moldova, s-ar putea apela la
infracțiuni incidente, cum ar fi: șantajul (art.
189 CP), încălcarea inviolabilității vieții
personale (art. 177 CP), amenințarea cu omor
ori cu vătămarea gravă a integrității corporale
sau a sănătății, hărțuirea sexuală (art. 173
CP). Depunerea unei plângeri penale nu
înseamnă imediat și sancționarea agresorului.
Î
psihică este garantat. (2) Nici un copil nu
poate fi supus torturii, pedepselor sau
tratamentelor crude, inumane sau degradante.
Articolul 9 al aceleeași legi interzice toate
formele de violenţă și face autorităţile statului
responsabile pentru protecţia copilului de „…
orice formă de exploatare, discriminare,
violenţă fizică și psihică, cruzime, neglijenţă,
comportament dispreţuitor, insulte și
maltratare, implicarea în activităţi criminale,
iniţierea consumului de alcool, folosirea
ilegală a drogurilor și substanţelor psihotrope,
jocuri de noroc, cerșit, coerciția la prestarea
serviciilor sexuale, exploatarea cu scopul de
prostituare sau alte practici sexuale ilegale,
cum ar fi pornografia și materiale cu caracter
 pornografic, inclusiv acţiuni din partea
părinţilor, tutorilor sau rudelor”
Legea privind protecţia specială a copiilor Stabilește procedurile de identificare,
aflaţi în situaţie de risc și a copiilor evaluare, asistenţă, referire, monitorizare și
separaţi de părinţi nr. 140 din evidenţă a copiilor aflați în situaţie de risc și a
14.06.201327 copiilor separaţi de părinţi, precum și
autorităţile și structurile responsabile de
aplicarea procedurilor respective. Iar unul
dintre principiile prezentului act se referă la
responsabilitatea autorităților pentru
asigurarea protecției împotriva violenței,
neglijării și exploatării copilului.
Politica Națională de Sănătate Publică Un capitol este dedicat „Vieții fără violență și
pentru anii 2017-20213 traume cu mențiunea că: Măsurile de
combatere și reducere a violenţei și traumelor
vor fi bazate pe principiul respectării
drepturilor omului, a demnităţii umane și vor
fi orientate spre implicarea autorităţilor
publice (centrale și locale), societăţii civile,
comunităţii și a fiecărui cetăţean
Acțiunile de organizare instituțională și informativ-educative care, în scopul prevenirii
violenței, trebuie întreprinse de către managementul instituției de învățământ, colectivul
pedagogic în colaborare cu elevii, părinții, autorităţile cu atribuţii în protecţia drepturilor
copilului și organizațiile partenere, se bazează pe următoarele documente:
 Procedura de organizare instituţională și de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de
învăţământ în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin Ordinul
Ministerului Educației nr. 77 din 22 februarie 2013;
 Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituţională și de intervenţie a
lucrătorilor instituţiilor de învățământ preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare,
exploatare, trafic al copilului, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 858 din 23
august 2013;
 Legea nr. 140 din 14.06.2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a
copiilor separați de părinți; Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare
pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa și monitorizarea copiilor victime și
potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării și traficului, aprobate prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 270 din 08.04.2014; și alte acte normative.
Termenul de bullying a fost inclus în Curriculum pentru ciclul gimnazial la disciplina
Dezvoltare personală și Educație pentru societate., Nu este explicată noțiunea în sine, ea este
reflectată în Ghidul profesorului.
În clasa a VI-a, Dezvoltare personală, este inclus bullying-ul cibernetic, care se referă
la:
 diferite tipuri de insultă, hărțuire, amenințare sau expunere deliberată folosind comunicarea
electronică (de exemplu: e-mail, sms, WhatsApp).
 răspândirea zvonurilor ori a fotografiilor unei persoane pe social-media, cu menționarea
următoarelor caracteristici speciale:
 Anonimatul: făptuitorul poate acționa fără să poată fi recunoscut (de exemplu, sub un
nume fals).
 Fără feedback: infractorul nu vede efectele.
 Nu există martori ai infracțiunii.
 Înregistrările de pe Internet nu pot fi șterse ușor.
 Insultele pot fi văzute de mulți oameni.
 Bullying-ul cibernetic nu este legat de orele de la școală.

În clasa a IX-a, Dezvoltare personală, în Ghidul profesorului, sunt incluse informații

despre formele de bullying și descrierea acestora, inclusiv ce acțiuni nu sunt calificate ca
bullying, după cum urmează:
Informații despre formele de bullying

Forma de bullying Descriere

Bullying fizic  să lovești sau să înghiontești regulat pe
cineva;
 să trântești sau să îndepărtezi pe cineva
ori de câte ori trece;
 să furi sau să ceri insistent bunurile cuiva
 să ameninți online că vei face rău fizic
cuiva;
 să deteriorezi sau să distrugi proprietatea
cuiva, uniforma, lucrurile școlare;
 să te ridici împotriva cuiva pentru a-l face
să se teamă că va fi rănit; să intimidezi pe
cineva;
Bullying verbal  să alegi pe cineva și să-l faci mereu să se
simtă rău;
 să spui sau să faci multe lucruri
semnificative pentru a supăra pe cineva;
 să trimiți online mesaje jignitoare către
cineva;
 să râzi de cum arată sau cum se îmbracă
cineva;
 să trimiți online imagini
necorespunzătoare către cineva;
 să tachinezi pe cineva pentru că nu este
bun la sport;
 să tachinezi pe cineva pentru că este bun
 la școală, la matematică etc.;
 să strigi numele cuiva;
Bullying social  să te amuzi pe seama cuiva, spunând
mereu „vine iar ciudatul ăla”;
 să încerci să oprești pe cineva să se alăture
unui grup;
 să încerci să-i faci pe alții să nu placă pe
cineva;
 să spui lucruri semnificative sau
umilitoare despre cineva;
 să răspândești zvonuri sau minciuni despre
cineva;
 să pui online imagini necorespunzătoare
sau neplăcute despre cineva;
 să acționezi ca și cum cineva nu ar fi acolo
sau să-l ignori;
 să tachinezi în mod constant pe cineva
pentru că nu e ca o fată sau ca un băiat
„tipic”: de exemplu, să tachinezi o fată
pentru că este bună la sport sau un băiat
pentru că este blând cu ceilalți;
Nu este bullying  despre formele de bullying
Sursa https://childhub.org/sites/default/files/library/attachments/Analiza_cadrului%20de
%20politici%20in%20abordarea%20fenomenului%20de%20bullying_rom.pdf

Majoritatea cazurilor de violență în instituțiile educaționale nu sunt înregistrate și deseori

rămân neobservate. În unele situații, acțiunile agresive ale elevilor și profesorilor sunt
dezaprobate, dar conducerea instituției de învățământ nu întreprinde măsurile necesare pentru
stoparea și prevenirea lor ulterioară.
Indiferent de amploarea și complexitatea problemei, sistemul educațional are multe
oportunități pentru prevenirea violenței. Resursa profesională și organizațională de care dispune,
sfera sa de influență socială permit întreprinderea unor acțiuni complexe și sistemice la adresa
tuturor participanților la procesul educativ¹³în scopul formării unui model de comportament
bazat pe respect și inacceptarea violenței în relațiile interpersonale și în activitatea comună.
În Republica Moldova activităţile de prevenire secundară a violenţei se referă la elevii
care riscă mai mult decât ceilalți să devină inițiatori sau victime ale violenței, în virtutea unor
particularități de personalitate, statutului socio-economic al familiei, situației de viață și altor
factori. Prevenirea secundară are ca scop identificarea timpurie a factorilor de risc și prevenirea
violenței față de acești copii.
Multe activități de prevenire secundară sunt asemănătoare cu activitățile desfășurate în
cadrul prevenirii primare, dar sunt destinate elevilor din grupurile unde riscul de a deveni victimă
sau inițiator al violenţei este sporit.
 Printre aceștia se numără copii și adolescenţi care trăiesc în familii unde au loc diferite
forme de abuz sau neglijare, unde părinții sau alți membri consumă alcool sau droguri, cu un
singur părinte, cu venituri reduse, cu mulţi copii, cu unul sau ambii părinţi plecaţi peste hotare.
Ei au trecut sau trec prin experienţe de viaţă dificile care le-au afectat dezvoltarea emoţională și
socială. Totuși, inițiatori sau victime ale violenței pot deveni și copiii din familii favorabile, cu
nivel socio-economic înalt.
Toţi angajații instituţiei de învăţământ pot contribui la identificarea copiilor și
adolescenților în situaţie de risc privind abuzul. Rolul profesorilor și diriginţilor de descoperire a
unor semne evocatoare ale unui eventual abuz este esenţial în acest context, datorită faptului că
sunt întro comunicare permanentă cu copiii, au numeroase ocazii să le observe comportamentul,
dispoziția și apectul fizic și să studieze situaţiile de violenţă trăite de copii. [8, p76].
Instituţia de învăţământ are sarcina să organizeze activităţi suplimentare sau diferenţiate
pentru a le forma acestor elevi abilităţi comportamentale constructive de gestionare a emoțiilor
(inclusiv descărcarea furiei și emoțiilor negative într-o formă social acceptabilă), comunicare
eficientă, soluționare a conflictelor, autoafirmare, autoapreciere adecvată, solicitare a ajutorului,
precum și să le ofere suport emoţional, prin activităţi de consiliere individuală și de grup.
Monitorizarea activității de prevenire, identificare și intervenție în cazurile de abuz în
instituția de învățământ este parte a planului de acțiuni pentru prevenirea violenței și se
desfășoară în baza unor indicatori, aprobați prin Ordinul Ministerului Educației nr. 1049 din
10.10.2014.
Dacă acțiunile de prevenire a violenței sunt elaborate în formă de program, se vor indica
scopul și obiectivele, etapele de realizare, resursele și rezultatele așteptate. Spre deosebire de
plan, care, de regulă, se întocmește pentru un an școlar, programul poate fi elaborat pentru câțiva
ani.
Surse bibliografice

1. DeVoe JF, Kaffenberger S., Chandler K. Student Reports of Bullying. Results from the
2001. School Crime Supplement to the National Crime Victimization Survey. Statistical
Analysis Report, 2005.
2. Gittins Chris. Reducerea violenței în școală, un ghid al schimbării, Copiii și violența,
COE, 2007.
3. Farrington D. P. și Ttofi M. M. Bullying as a predictor of offending violence and later
life outcomes. Criminal Behavior and Mental Health, 21(2), 2011, p.90–98.
4. Filipeanu I. Ș. și Mitrofan N. Fenomenul Bullying la adolescenți. Teză de doctorat,
Universitatea din București, 2012.
5. Olweus D. Bullying at school: What we know and what we can do. Oxford; UK:
Blackwell Publishers, 1993.
6. Olweus D. Bullying at school: basic facts and effects of a school based intervention
program. Journal of child psychology and psychiatry, 35(7), 1171–1190, 1994.
7. Păunescu C. Agresivitatea şi condiţia umană; Editura Tehnică, Bucureşti. 2001
8. Perjan C.,Verdeş A. Ghidul practic de asistenţă psihologică a carenţelor afective la copiii
din familii temporar dezintegrate. Chişinău: UPS Ion Creangă, 2010.
9. Racu I. Psihologia conştiinţei de sine. Chişinău: UPS „I. Creangă”, 2005.
10. Racu Igor, Racu Iulia. Implicațiile psihologice ale școlii în diminuarea problemelor
comportamentale la preadolescenți. În: Aspecte Левитов Н.Д. Фрустрация как один из
видов психических состояний. // Вопросы психологии, № 6, 1967.
11. Ливсон Н. Нравственность, агрессия, справедливость. // Вопросы психологии, №2,
6, 1991.
12. Лоренц К. Агрессия (Так называемое «зло»), М: Издательская группа «Прогресс».
13. Zamfir C., Stănescu S. (coord.). Enciclopedia dezvoltării sociale, Iași: Polirom, 2005.
14. www.orizontdidactic.wordpress.com/ accesat la data de 1.03.2017
15. www.unibuc.ro / accesat la data de 3.04.2021
16. www.psiholog.proeducation.md / accesat la data de 4.03.2021
17. www.academia.edu/accesat la data 6.03. 20167
18. www.problemele-copilului-meu.ro / accesat la data de 11.03.2021
19. www.prodidactica.md/ accesat la data de 13.03.2021
20. http://nobullying.com/types-of-bullying-in-schools/, accesat la 04.02.2021
21. https://mir-nauki.com/PDF/32PSMN518.pdf
22. https://ioe.hse.ru/pubs/share/direct/408114229.pdf
23. https://childhub.org/sites/default/files/library/attachments/Analiza_cadrului%20de
%20politici%20in%20abordarea%20fenomenului%20de%20bullying_rom.pdf