Sunteți pe pagina 1din 34

GPP AGNITA, STRUCTURA NR.

1
PIATA. AUREL VLAICU NR. 14
COD 555100, AGNITA JUD. SIBIU
TELEFON 069/510460

PROIECTUL INSTITUTIONAL AL UNITATII


SCOLARE
LUCRARE DE SEMINAR
MARKETING EDUCATIONAL

PROF. HERMAN IULIA

STUDENT:
Avram (Radu) Ionelia-Maria

I.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN


INTRODUCERE
Istoria unor secole de existenta nu poate fi consemnata fara omisiuni, nu se poate
realize un echilibru perfect intre ceea ce este perisabil si ceea ce apartine eternitatii.
Viata poporului roman a curs necontenit, asemenea Dunarii.Schimbarile s-au facut
treptat, uneori mai repede alteori mai incet. Astfel s-a nascut istoria.
Oraselul asezat pe malurile Hartibaciului, poarta pecetea specific transilvaneana si a
inglobat in el pagini de istorie specific acestor locuri, destine umane ce s-au contopit cu ale
neamului.
Fiecare clipa din viata unui om este unica si ireversibila. Cu fiecare clipa facem un
pas prin inexistentul timp, semanand, lucrand si culegand roadele propriilor noastre
stradanii pe taram material si spiritual.
I.1. Poziia geografic
Prezentarea pozitiei geografice a Agnitei, deci a fixarii ei in spatiu, presupune mai
intai precizarea asezarii pe glob. In caroiajul coordonatelor geografice aceasta se afla la
intretaierea paralelei de 4558'30" latitudine nordica, cu meridianul de 2437'30"
longitudine estica.
Examinarea hartii cu orasele Romaniei si calcularea distantelor de la Agnita la
punctele extreme ale acesteia ne conduc la concluzia ca poate fi considerat orasul cu pozitie
centrala in cadrul tarii. Se stie, spre exemplu, ca de la paralela ce trece prin Horodistea (in
nord) si pana la cea care marcheaza localitatea Zimnicea (in sud) se parcurg 525 km,
Agnita fiind situata, fata de paralela punctului extrem nordic, la 270 km. De asemenea,
intre meridianele localitatilor Beba Veche (in vest) si Salina (in est), distanta este de 740
km, iar orasul Agnita se gaseste la 400 km de punctual extrem estic.
Regional, Agnita este situata in partea centrala a Podisului Hartibaciului, pe cursul
mediu al raului cu acelasi nume. Aceasta pozitie, in cadrul Depresiunii Transilvaniei, sia
pus amprenta in evolutia sa paleogeografica, dar si in cea economica.
I.2. Suprafaa, localiti componente i aparintoare
Teritoriul administartiv al orasului Agnita cuprinde 9622 ha din care 390 ha intravilan
si 9232 ha extravilan.Repartizat pe unitati, suprafata de intravilan este repartizata dupa cum
urmeaza:Agnita 278,6 ha/Ruja 62,17 ha/Coves 49,23 ha.
I.3. Clima i hidrografia
Pozitia geografica, caracteristicile reliefului determina un climat temperat moderat
specific tinuturilor de dealuri si de podisuri inalte.
Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 8 si 9C, a lunii ianuarie intre 3 si
4C,iar a lunii iulie intre 18 si 20C, suma anuala a temperaturilor medii zilnice mai mari
de 0C.
2

Hidrografia regiunii este subordonata raului colector, principal Hartibaciu rau de


podis, care izvoraste de la circa 675 m din Dealul Soars (726 m), traverseaza podisul cu
acelasi nume, avand, pe o lungime de 90 km, o diferenta de nivel de 295 m si o suprafata a
bazinului aferent de 1 042 km2. Se varsa in Cibin, afluent pe dreapta al Oltului, la 380 m
altitudine absoluta.
I.4. POPULAIA ORAULUI AGNITA
Despre populatia Agnitei, primele date sigure sunt cele ala recensamantuluidin 1488,
din care reiese ca in Agnita existau 187 de gospodarii, adica aproximativ 935 de locuitori,
la care se adauga un dascal, doi scribi ai targului, un morar, noua preoti si zece calugarite.
Populatia targului se ocupa cu agricultura si mestesugurile.
Urmarind evolutia numerica a populatiei pe o anumita perioada, sa putut constata ca
pana in anul 1985 aceasta a fost pozitiva, inregistranduse apoi o evolutie numerica
negativa. Astfel in anul 1985 Agnita impreuna cu localitatile component Ruja si Coves,
numara 15.150 de locuitori, in 1989 14.500 locuitori, iar in 1992 doar 12.325. Numarul
populatiei a scazut cu peste 19% fata de anul 1985.
Reducerea atat de mare a numarului populatiei nu se datoreaza mortalitatii, ci ea se
explica prin emigrarea masiva spre strainatate (Germania) a sasilor si prin intoarcerea la
sate a populatiei care a ramas fara loc de munca.
Populatia inactiva numara in anul 1992 (data recensamantului) 6.715 locuitori, din
care 2.659 elevi si studenti, 1.738 pensionari si 542 casnici.
n urma rezultatelor recensmntului desfsurat n anul 2002, furnizate de ctre
Direcia Regional de Statistic Sibiu, populaia orasului Agnita incluznd aici si
localitile componente Ruja si Coves, a fost de 10894 persoane.
Se observa o neconcordanta la nivelul anului 2002 din datele furnizate de Directia de
Statistica Sibiu, rezultata din faptul ca la recensamantul din 2002 nu au fost luate in calcul
persoanele care erau plecate de mai mult de 1 an din oras.
Numar efectiv de locuitori in Agnita este dificil de estimat , datorita plecarilor
masive spre tari ca Spania, Italia sau Germania, din ultimii ani. Pentru anul 2010 se
observa o usoara stabilizare in ceea ce priveste populatia orasului Agnita.

Numrul somerilor n eviden si plata ajutorului de somaj, pe sexe si studii n anul


2012 comparativ cu 2010 si 2011 rezulta din tabelul urmator :
Cumuland numarul de someri inregistrati cu numarul beneficiarilor de ajutor social si
raportandul la populatia activa reala estimata din Agnita, procentul de someri se afla
undeva intre 810 %.
3

I.5.Industria
Vom prezenta sintetic structura pe ramuri a industriei pentru orasul Agnita,conform datelor
de la finele anul 2011.

Oportuniti de afaceri:
exploatarea suprafeelor agricole existente, care utilizate ntrun mod efficient ar putea
constitui o surs important de venituri pentru cei interesai in conditiile comasarii acestor
suprafete;
valorificarea si comercializarea produselor de provenien vegetal si animal si n special
crearea unor societi specializate n prelucrarea laptelui si a produselor lactate;
exploatarea potenialului turistic existent n zon prin nfiinarea unor societi cu specific
n acest domeniu, precum si dezvoltarea agroturismului.Atragerea unor investitori strini
ar putea contribui la punerea n valoare a zonelor deosebite ca poziie si relief de care
beneficiaz Agnita si mprejurimile;
nfiinarea unor noi societi axate n principal pe producie, avnd n vedere faptul c n
prezent ponderea principal o dein societile cu activitate comercial.
nfiintarea unui Centru de Afaceri a ntreprinderilor Private Mici si Mijlocii, care sa aiba
ca scop promovarea si aprarea intereselor economice, de producie, de comercializare,
financiare, juridice, etc. ale ntreprinderilor private n raporturile acestora cu organele
puterii si ale administraiei de stat, precum si n relaiile cu alte organe si organisme din
ar si strintate.
Cuprinderea in noul Plan Urbanistic General al orasului Agnita a unor zone industriale si
eventual cumpararea de noi terenuri din partea orasului pentru dezvoltarea unor zone pe
linia administratiei

I.6.Transporturile
4

Caile de acces
In Agnita se poate ajunge din urmatoarele directii, astfel:
dinspre Sibiu traseu: Sibiu Cornatel Nocrich Altana Ighisu Vechi Barghis
Agnita ( pe drumul judetean 106 60km 1 ora,15 min)
dinspre Medias traseu: Medias Mosna Pelisor Barghis Agnita
( pe drumul judetean 141 45km 1 ora)
dinspre Sighisoara traseu: Sighisoara Saes Apold Bradeni Netus Agnita
( pe drumul judetean 106 45km 1 ora)
dinspre Fagaras traseu: Fagaras Beclean Dridif Voila Cincsor Cincu
Merghindeal Dealu Frumos Agnita ( pe drumul judetean 105 45km 1 ora)
I.7.Turismul
Monumente istorice si arhitecturale
Orasul Agnita intretine, prin demnitatea cu care a rezistat distrugerilor, un aer de
specificitate, respirat in context transilvan. Specific pentru orasul nostru sunt stilurile
arhitectonice: Goticspecific Renasterii si cel Bizantin .
Agnita detine 21 de monumente istorice prezentand din punct de vedere turistic un
potential crescut , dupa cum urmeaza:
1 Decembrie la nr.4/A datand de la inceputul sec.XIX;
1 Decembrie la nr.6 datand de la inceputul sec.XIX;
1 Decembrie la nr.12 datand de la mijlocul sec. XIX;
1 Decembrie la nr.14 datand de la sfarsitul sec. XVIII;
1 Decembrie la nr.16 datand din sec.XIX;
1 Decembrie la nr.29 , Casa Muzeu datand din anul 1800;
Piata la nr.14 datand de la sfarsitul sec. XIX;
Piata la nr.15 datand din a doua jumatate a sec.XIX;
Piata la nr.17 datand din sec.XIX;
Piata la nr.18 datand din anul 1900;
Mihai Viteazu la nr.3 datand de la inceputul sec.XIX;
Mihai Viteazu la nr.7/A datand de la inceputul sec.XIX;
Mihai Viteazu la nr.21 datand din anul 1900;
Mihai Viteazu la nr.31/A datand de la sfarsitul sec.XVIII;
Mihai Viteazu la nr.33 dataand din anul 1819;
Mihai Viteazu la 37/A datand de la inceputul secolului XIX;
Monumentul Eroilor Neamului cazuti la datorie in timpul celui deal IIlea razboi
mondial, amplasat in parcul orasului;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificateAgnitaa doua jum. a sec. XIIIsecXIX;
Centrul istoric Agnitasec. XIVXX;
Biserica Evanghelica fortificata sat Ruja datand din secolul XIIIXV;
Incinta fortificata (fragmente) sat Rujasec. XVI;
Biserica Sf. NicolaeAgnita1795;
In ianuarie 2008 linia de cale ferata ingusta Sibiu Agnita a fost declaratata monument
istoric ( Ordinul nr. 2015/14.01.2008), cu toate componentele si subansamblurile acesteia.
Muzeului de Istorie ,,Valea Hrtibaciului
Patrimoniul muzeului conine aproximativ 5500 bunuri culturale reprezentate prin colecia
de istorie i arheologie (563 obiecte), colecia de art decorativ (469 obiecte), colecia de
numismatic, colecia de arta fotografic (2000fotografii), colecia de etnografie (1400
5

obiecte romneti i sseti), 20 lzi debreasl, 2 steaguri de breasl, 30 de picturi ale lui
Mihail Barner, pictor agniean,20 de gravuri ale lui Hans Herman, pictor sibian .
Zone de agrement si trasee turistice:
Inca din anul 1924 Saraturile au fost principalul loc de atractie al agnitenilor. Terenul
facea parte din domeniul bisericii evanghelice care la parcelat si la pus la dispozitia celor
interesati pentru construirea de vile.Biserica insasi a ridicat cu bani din donatie un motel,
un strand si un izvor curativ. Asociatia femeilor a infiintat o colonie pentru copii.Prin
legea de reforma agrara, acestea au trecut in proprietatea statului.In perioada anilor 1959
1970, aici se organizau anual tabere de elevi. In prezent in aceasta zona de agrement exista
12 cabane ce erau inchiriate diverselor societati sau institutii din orasul Agnita, care se
ocupau si de intretinerea si conservarea acestora. In prezent ansamblul se afla pe lista de
revendicari a fostului proprietarBiserica Evanghelica CA Agnita.
Parcul Steinburg, a reintrat in proprietatea orasului in anul 2006. In prezent se deruleaza,
un program de asistenta tehnica pentru reabilitarea Parcului.
Mocanita Sibiu-Agnita In 2010 sau implinit 100 de ani de la punerea in functiune a
mocanitei, drept pentru care a fost repusa in functiune cu ajutorul Trustului Mihai
Eminescu o locomotiva pe tronsonul AgnitaBenesti. Manifestare la care au participat
numerosi oaspeti din tara si de peste hotare.
I.8.Terenurile agricole i fondul funciar
O sursa de venit importanta pentru oras este agricultura: suprafaa agricol existent
la sfritul anului 2011 este de 6353 ha, din care 3127 ha teren arabil, 1014 ha fnee i
1893 ha puni. Suprafaa agricol utilizat n 2011 a fost de 5726 ha.
Zootehnie: In anul 2011se inregistrau: 10575 pasari ,6855 ovine, 1240 bovine, 1179
porcine , 279 caprine, 185 cabaline , 190 iepuri. 586 stupi de albine.
Certificate de producator eliberate:2011-21.
Silvicultura:In cursul anului 2011 Ocolul silvic Agnita a vandut material lemnos din
padurea apartinand Primariei Agnita in valoare de 430344 lei

I.9.SNTATE
Asistena medical primar in orasul Agnita +Ruja si Coves este asigurat de 6 medici
de familie, n cadrul cabinetelor medicale individuale.
Asistena de specialitate este asigurat de Spitalul Orsenesc Agnita cu un numr de
6 secii, dup cum urmeaz :

Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare

I.10..INVATAMANT
I.10.1-PROFILUL SOCIAL CULTURAL AL LOCALITATII
Invatamantul a avut si are un rol insemnat in domeniul stiintei, educatiei si culturii.
Primele stiri despre existenta unei scoli dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea.
Recensamantul de la 1488 aminteste despre un anume dascal in targul Agnita. Se
pare, deci, ca la acea data exista o scoala saseasca pe langa biserica (actualul lacas al Scolii
1), pe atunci, insa, biserica catolica.
Dupa construirea bisericii Sfantul Nicolae in 1795 1797, pe langa aceasta biserica
a functionat si o scoala pentru romani, in care copiii invatau cu ajutorul alfabetului chirilic,
in care erau scrise cartile de cult ortodox.
In 1806 in Agnita se construieste un nou lacas de scoala, urmat de altul in 1867, mai
spatios, cand se strica zidurile de aparare ale cetatii si in locul lor se pune temelia actualei
Scoli Generale Numarul 1. In cadrul ei se infiinteaza si o scoala serala pentru ucenici.
In anul 1866 se construieste primul local pentru o scoala romaneasca. In 1906 scoala
generala avea 7 ani de studiu. In 1960 se uneste scoala germana cu cea romaneasca, iar in
cladirea scolii romanesti se infiinteaza liceul care va avea si sectie germana. Scoala
Generala Nr. 1 pastreaza traditia scolii germane, avand si in prezent sectie germana, cu un
rand de clase, insa majoritatea elevilor sunt romani. Pana la revolutie, sectiile romana si
germana au functionat cu numar aproximativ egal de clase.
7

In prezent, in Agnita, functioneaza: o gradinita la Coves apartinand Scolii Nr.1,o


gradinita la Ruja apartinand Liceului A.T.L. Agnita si 3 gradinite organizate intr-o singura
institutie, (GPP Agnita , Structura nr. 1 si Structura nr. 2), cinci corpuri de scoala generala,
(3 in Agnita, unul in Ruja si unul in Coves) organizate in doua scoli si un liceu, Liceul
Teoretic "August Treboniu Laurian", acestea asigurand desfasurarea procesului de
invatamant instructiv-educativ si desavarsirea profesionala. In oras mai exista un club al
elevilor, a existat pana in 2003,Centrul de Plasament Nr. 7 al elevilor scolari .
Din anul 2004 luna noiembrie functioneaza in cladirea Gradinitei Nr. 3 o cresa cu
aproximativ 20 copii, iar din septembrie 2012 o grupa de invatamant anteprescolar, cu 16
copii in cadrul GPP Agnita, Structura nr. 2.
Structura unitatilor de invatamant si a numarului de copii si elevi se prezinta astfel:

Centre de documentare = 3
Laboratoare informatic = 3
Exista o tendinta continua de a adapta directiile de instruire ale tinerilor la cerintele locale,
fapt care conduce la o adaptare dinamica a invatamantului la evolutiile economiei locale.
De-a lungul timpului, Agnita a avut o viata culturala in continua ascendenta.
Demna de amintit este activitatea ASTREI (Asociatia Transilvana pentru Literatura si
Cultura Poporului Roman), infiintata in anul 1861 la Sibiu, care si-a extins activitatea si in
localitatea Agnita, precum si in localitatile invecinate Agnitei.
Astfel, in adunarea generala a ASTREI din 1888 se infiinteaza si Despartamantul Agnita
al ASTREI. De asemenea adunarea generala a ASTREI din 20 septembrie 1885 da
posibilitatea directiilor despartamintelor ASTREI (printre care si cel din Agnita) sa
procedeze la infiintarea de agenturi comunale pe teritoriul despartamintelor respective.
In anul 1881 se infiinteaza o filiala a Societatii Carpatine din Ardeal, care avea scopul
de a organiza excursii in munti, avand o cabana pe valea Sambetei.
8

Singura formatie artistica bine organizata si cu existenta mai indelungata a fost


Asociatia Corala Saseasca din Agnita, infiintata i anul 1863.
In anul 1892 ia fiinta Asociatia Literara, care a organizat un club si prima biblioteca de
imprumut.
In anul 1895 se infiinteaza un cor romanesc pe patru voci, care are o existenta scurta de
numai patru ani.
In anul 1908 in Agnita, ASTRA avea o biblioteca.
La 20 martie 1909 apare in Agnita ziarul Agnethler Wochenblat publicatie care se
referea la evenimentele din oras si imprejurimi, redactat de Joseph Schmidt.
Printre oamenii de seama ai orasului amintim pe:
Georg Daniel Teutsch (18171893), episcop evanghelic, istoric i politician;
Franz Friedrich Fronius (18291886), pastor evanghelic, profesor, biolog i etnolog;
Christian Friedrich Maurer (18471902), istoric i dramaturg;
Trude Schullerus (18891981), pictori, nscut n Agnita;
Erhardt Andree (19111972), istoric1957 pune bazele Muzeului de Istorie a Vii
Hrtibaciului pe care l inaugureaz n mai 1961, instituie pe care o conduce pn la
sfritul vieii.
Ioan Gyuri Pascu (* 1961), muzician i actor;
Elena Crstea (* 1962), solist de muzic pop i compozitoare si textiera;
Viata culturala a orasului se desfasoara si in prezent, avand asigurata baza materiala prin :
- Casa Oraseneasca de Cultura;
- Un cinematograf;
- Muzeul de Istorie Valea Hartibaciului;
- Biblioteca Oraseneasca;
- Doua camine culturale;
- Liga Tinerilor Agniteni
Cand vorbim de viata spirituala a cetatenilor din orasul Agnita ne gandim la cele trei
biserici : Biserica ortodoxa, care cuprinde 90% din populatie, 10% reprezentand enoriasi ai
Bisericii romano-catolice si Bisericii reformate.
Cetatenii romani sunt aproape in intregime credinciosi ai Bisericii ortodoxe, impartiti in
trei parohii si care isi pastreaza cultul si traditiile stramosilor in cele doua lacasuri de cult:
Catedrala ortodoxa cu hramul Constantin si Elena si Biserica cu hramul Sfantul
Nicolae, care este si monument istoric.
Despre continuitatea si pastrarea traditiilor ortodoxe vorbeste cel mai bine muzeul
bisericesc aflat in incinta vechii scoli romanesti unde se pot gasi unele dintre cele mai vechi
carti bisericesti, cum ar fi : Cazania lui Vaarlam de la 1643 si Noul Testament de la
Balgrad, carti care au constituit pentru credinciosi izvor de cultura si stiinta a vremurilor
respective. Se gasesc de asemenea numeroase icoane vechi pictate pe sticla si lemn, care de
asemenea atesta maiestria pictorilor romani autohtoni, mari admiratori ai picturii ortodoxe
bizantine.
Viata spirituala religioasa a credinciosilor se desfasoara azi in deplina libertate cu o
frecventa mare la slujbele religioase, fie in biserici, fie cu ocazia diferitelor evenimente din
viata poporului roman, cum ar fi : Ziua nationala, Ziua eroilor, etc
9

Demn de subliniat este si infiintarea Corului bisericesc, care prezinta un repertoriu bogat
de muzica bisericeasca si prelucrari folclorice, iar prin participarea, ca invitat special la cel
de-al doilea Congres ecumenic din Austria, a concurat cu mare succes alaturi de cele mai
mari coruri religioase din Europa.
I.11.A-DOMENIUL SOCIAL
Serviciul Public de Asisten Social a luat fiin in iunie 2006, n temeiul HCL nr.
64 / 2006, fiind acreditat ca furnizor de servicii sociale din data de 07.12.2006 si reacreditat
in data de 17.12.2009. Serviciul nu are personalitate juridic proprie i i desfoar
activitatea n subordinea directa a primarului orasului Agnita.
Obiectivul fundamental al serviciilor sociale const n meninerea, refacerea i
dezvoltarea capacitilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaii
dificile pe care persoana nu le poate soluiona de una singur i n asigurarea unui suport
pentru persoanele care nu au posibilitatea s i dezvolte propriile capaciti i competene
necesare pentru desfurarea unor activiti socialmente utile, care s favorizeze integrarea
lor sociala.
COMPARTIMENT VENIT MINIM GARANTAT SI ALTE AJUTOARE
Ajutorul Social: Ianuarie 52;Februarie 49;Martie 48;Aprilie 47;Mai 37;Iunie 39;Iulie
35;August 41;Septembrie 39;Octombrie 33;Noiembrie 35;Decembrie 43;
Ajutoare de urgen i ajutoare in caz de deces: 1 ajutor de deces in cuantum de 850 lei.
Ajutoarelor de nclzire acordate pentru perioada sezonului rece: n perioada
octombrie decembrie 2011 - 466 cereri pentru acordarea subveniilor la nclzirea cu gaze
natural; 39 de dosare, in cuantum de 10846 ron si 73 dosare pentru beneficiari care
utilizeaza pentru incalzirea locuintei lemne (perioada octombrie decembrie 2011), in
cuantum de 5295 ron.
COMPARTIMENT ALOCATII
Alocaii pentru susinerea familiei-122 dosare;
Alocaii de stat i indemnizaii de cretere a copilului pn la 2 ani respectiv 3 ani
pentru copilul cu handicap: perioada 01.01.2011 31.12.2011-58 dosare pentru
acordarea alocaiilor de stat; 01.01.2010 31.12.2010 41 dosare pentru acordarea
indemnizaiei de cretere a copilului pn la 2 respectiv 3 ani.
COMPARTIMENT PROTECTIE SPECIALA
Situaia asistenilor personali si a indemnizatiilor pentru persoanele cu
handicap: Nr.asistenti personali angajati:34;Plati effectuate net: 205.317;
Protectia copiilor aflati in situatie de risc: Pentru 3 familii sa realizat intocmirea
Planului de servicii, familii care au in componenta minori (6 copii). Familii au fost
monitorizate pe parcursul a peste 3 luni, intocmindulise actele de identitate si certificatele
de nastere pentru minori.
Activitatea mediatorului sanitar: 2011: din1500 adulti, 300 copii cartografiati :probleme
sociale raportate la DSP Sibiu: 90 de persoane;gravide: 60 persoane si 60 nou
nascuti;vaccinari copii :450 ;Triaje in scoli : 6 copii din care 5 cazuri depistate cu
pediculoza si tratate ; Mobilizari bolnavi cronici pentru controale periodice :150 persoane
Vizite in teren : 4000;
Situaia solicitrilor de anchete sociale privind acordarea unor prestatii si servicii
sociale sau la solicitarea unor institutii efectuate de Serviciul Public de Asistenta
Sociala Agnita;
10

Anchete sociale solicitate pentru Comisia de expertiza in vederea incadrarii in grad de


handicap = 118 adulti si 25 minori
Anchete sociale solicitate de catre Judecatorie = 7
Anchete sociale solicitate de catre Politie = 5
Anchete sociale solicitate de D.G.A.S.P.C. Sibiu = 25
Anchete sociale referitoare la problemele sociale ale cetatenilor = 25
Anchete sociale pentru internarea in unitati de asistenta sociala = 3
Anchete sociale conform Legii 416/2001 (venit minim garantat) = 196
Anchete sociale conform Legii 277/2010 (alocatii pentru sustinerea familiei) = 360
Distribuire lapte praf
In anul 2011 :1516 cutii de lapte praf, media numarului de copii/luna este de 25.
COMPARTIMENT CRESA
Compartimentul Cresa este un serviciu social specializat pentru cresterea, ingrijirea si
educarea timpurie a copiilor in varsta de pana la 3 ani. Misiunea Cresei este de a asigura
servicii de ingrijire, supraveghere a copiilor care frecventeaza cresa si sa dezvolte
programe de educatie timpurie adecvate varstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare si
particularitatilor acestora.
Beneficiarii serviciilor acordate de Cresa sunt copiii) cetatenilor cu domiciliul sau resedinta
in orasul Agnita. (19 copii)
Supravegherea copiilor este asigurata de un personal calificat format din 3 infirmiere, 1
asistent medical si 1 administrator. In afara activitatilor de ingrijire de baza, copiii participa
la activitati de educatie timpurie, adecvate varstei.
COMPARTIMENT INVATAMANT ANTEPRESCOLAR
Incepand din septembrie 2012 in cadrul GPP AGNITA functioneaza si o grupa de
invatamant anteprescolar cu 16 copii dintre care sunt subventionati de Primarie 6.Sunt
incadrate 2 cadre didactice si o infirmiera.
COMPARTIMENT CENTRU DE ASISTENTA SOCIALA INTEGRATA PENTRU
PERSOANE VARSTNICE CASA SENIORILOR
Centrul de asistenta sociala integrata pentru persoanele varstnice din Agnita, Casa
Seniorilor este un serviciu destinat persoanelor varstnice, a carei misiune este de a asigura
pe timpul zilei promovarea ansamblului de masuri si programe de protectie sociala :
consiliere,activitati de grup/socializare cu scopul combaterii marginalizarii sociale ,
informare prin personalul de specialitate din diferite domenii de interes.
Beneficiarii serviciilor sunt persoanele varstnice cu domiciliul pe raza localitatii Agnita si
satele apartinatoare Ruja si Coves. un numar de 450 de personae varstnice din care un
numar de 86 persoane sunt semidependente, 349 persoane independente si un numar de 15
persoane dependente. 280 persoane au beneficiat de serviciile de tip recuperare
medicala,mentinerea starii de sanatate si a tonusului, de activitati de consiliere medicala si
de servicii de monitorizare a parametrilor fiziologici.
ALTE ACTIVITI DESFURATE N CADRUL SPAS
Protocol de colaborare
In prezent se afla in derulare Protocolul de colaborare cu Unitatea de Asistenta Medico
Sociala Agnita, Gradinita cu program prelungit Agnita, Fundatia B&B Adept
-infiinat la sfritul anului 2002 n vederea ocrotirii intereselor persoanelor defavorizate.
Proiectul Imbunatatirea calitatii vietii romilor din orasul Agnita prin constructia de
locuinte
11

In anul 2010 a fost finalizat proiectul Imbunatatirea calitatii vietii romilor din Agnita prin
constructia de locuinte. Prin acest proiect au beneficiat de calificare profesionala un
numar de 12 persoane de etnie roma din orasul Agnita si localitatile Ruja si Coves, iar in
urma evaluarii situatiei socioeconomice un numar de 8 familii de etnie roma ( 50 de
persoane) au primit in folosinta gratuita cate un apartament de 2 camere dotat cu toate
utilitatile necesare.
Serviciul de ingrijire la domiciliu
Incepand cu data de 01.07.2010 se deruleaza pe raza orasului Agnita si localitatilor Ruja si
Covesprogramul de ingrijire la domiciliu a persoanelor varstnice semidependente si
dependente. Serviciul este indrumat si monitorizat de catre Asociatia APADOR Agnita.
La finele anului 2011 existau in evidenta un numar de 40 de beneficiari.
In luna septembrie 2011, cu sprijinul Crucii Rosii din Heidelberg Germania, s-a pus in
functiune Centrala pentru apeluri de urgenta pentru beneficiarii aflati instare de risc la
domiciliu. De serviciile acestea beneficiaza un numar de 23 de personae.
Distribuirea de produse alimentare provenite din stocurile comunitare de interventie
Conform H.G.600/2009, in anul 2011 au fost distribuite unui numar de 751 de persoane
urmatoarele cantitati de alimente : 11.141 kg faina alba, 7.801 kg faina malai, 6.861 kg
orez, 1.636 kg paste fainoase, 1.429 kg lapte praf, 870 kg biscuiti.
Gratuitate pentru persoanele varstnice pe transportul local
Conform HCL 42/2009 persoanele varstnice (pensionari si persoane varstnicefara venituri)
beneficiaza de gratuitate pe transportul local pe rutele Agnita Coves si Agnita Ruja si
retur. Numarul persoanelor care beneficiaza de prevederile HCL 42/2009, este de 223 (din
Agnita, Ruja si Coves).
Asociatia Casa Seniorilor Agnita membrii Centrului Casa Seniorilor au fost indrumati si
ajutati sa se organizeze si sa infiinteze o asociatie cu personalitate juridica, nonprofit,
asociatie care de la infiintare si pana la finele anului 2011 a organizat si realizat un numar
de 6 mari actiuni cu caracter social. In acest moment asociatia are un numar de 250 membri
activi.
I.11.B-Unitatea de Asistenta Medico Sociala
Unitatea de Asisten MedicoSocial Agnita sa infiintat prin H.C.L. nr. 49/18.08.2003,
prin reducerea numrului de paturi din cadrul Spitalului Orenesc Agnita, avand o
capacitate de 35 de paturi.
Beneficiarii serviciilor acordate n Unitatea de Asisten MedicoSocial Agnita sunt
persoane cu afeciuni cronice care necesit permanent sau temporar supraveghere, asistare,
ngrijire, tratament i care, din cauza unor motive de natur economic, fizic, psihic sau
social, nu au posibilitatea s i asigure nevoile sociale, s i dezvolte propriile capaciti
i competene pentru integrarea social.
n momentul de fa Unitatea de Asisten MedicoSocial Agnita, funcioneaz cu un
numr de 17 angajai care deservesc nevoile medicale i sociale beneficiarilor acestui
serviciu, care la acest moment sunt n numr de 35.
ANALIZA P.E.S.T.E
Pentru a realiza o bun diagnoz i prognoz a diversitii activitilor din nvmntul
precolar, pentru a obine o reflecie critic asupra situaiei de fapt i pentru satisfacerea
12

nevoilor organizaiei colare i a comunitii am apelat la analiza PESTE care reliefeaz:


contextul politic (P)
contextul economic (E)
contextul social (S)
contextul tehnologic (T)
contextul ecologic (E)
Politica educaional propus de unitatea noastr este pe deplin n concordan cu politica
educaional naional i n deplin acord cu Reforma nvmntului din Romnia.
Contextul politic
Oferta politic a guvernului n domeniul educaiei este construit n jurul urmtoarelor
obiective majore:
Calitatea ridicat a educaiei i pregtirea societii bazate pe cunoatere.
Acces egal i sporit la educaie.
Descentralizarea i depolitizarea sistemului educativ.
Investiia n capitalul uman-investiie profitabil pe termen lung.
Dezvoltarea instituional a educaiei permanente.
Implementarea managementului calitii n educaie.
Contextul economic
Oricare ar fi gradul de dezvoltare economic i social a unei ri, nvmntul
angajeaz direct sau mijlocit o parte nsemnat a populaiei: copii precolari, elevi,
studeni, prini ai acestora, tineri, precum i aduli care ii completeaz sau i reprofileaz
pregtirea.
Activitatea din nvmnt intersecteaz deopotriv mai muli factori (pedagogici,
sociologici, politici). Pe plan judeean, migrarea forei de munc influeneaz negativ
educaia copiilor i elevilor.
Orasul Agnita este o comunitate care dispune de resurse economice i ofer condiii
normale de educaie i instruire tuturor copiilor precolari.
Contextul social
Pe plan judeean, scderea populaiei colare, datorat scderii natalitii i emigrrii,
impune o raionalizare a reelei colare i aplicarea unei politici de promovare susinut de
imagine n vederea atragerii elevilor.
Factori de influen:
Scderea populaiei colare prin reducerea natalitii i emigrare.
Imaginea creat de mass-media asupra personalului didactic implicat n diverse
procese cu ministerul, nemulumiri manifestate n greve, proteste stradale.
Impactul social al schimbrii continue n modul de evaluare final a absolvenilor.
Deteriorarea mediului socio-economic i familial.
Contextul tehnologic
13

Pe plan naional, politica de informatizare n toate domeniile de activitate conduce la


mbuntirea procesului de predare-nvare prin integrarea mijloacelor IT.
Pentru creterea procesului instructiv-educativ n Grdinia cu program normal nr 1 o
activitate de mare importan o constituie formarea continu a resurselor umane n sensul
aplicrii celor mai moderne metode de predare-nvare-evaluare: nvarea centrat pe
copil, lucrul n echip, stimularea copiilor cu nevoi speciale, utilizarea metodelor de
evaluare n funcie de nivelul de pregtire al copiilor, ncurajarea participrii la activiti
extracurriculare.
O atenie deosebit o constituie dezvoltarea de proiecte i parteneriate europene care
asigur mobilitatea cadrelor didactice n vederea cunoaterii sistemelor moderne existente
n uniti de nvmnt din Uniunea European.
Factori de influen:
Dezvoltarea mijloacelor I a modalitilor de informare, conectarea unitilor
colare la Internet.
Dezvoltarea I diversificarea ofertelor de soft educaional.
mbogirea materialului didactic i a echipamentelor existente n coli, prin
diverse programe derulate.

Contextul ecologic

Dezvoltarea societii de consum consider necesar implicarea comunitilor, a


grdinielor i a colilor ca parte a acestora n adoptarea i promovarea unor politici
educaionale n domeniul ecologic. Exist indicatori de poluare ridicai la calitatea aerului,
apei i a solului, factori ce influeneaz starea general de sntate i confort a locuitorilor,
dar mai ales a copiilor.
ANALIZA COMUNITII
n grdini sunt nscrii copii precolari provenii din Orasul Agnita,Ruja, Coves,
Iacobeni din diverse medii sociale, fr nici o discriminare.
Analiza nivelului de educaie al prinilor relev faptul c 8.3% dintre prini au studii
superioare, 21.6 % au studii medii i 56.6% au terminat coala profesional. Aceasta
explic nivelul de interes i motivaie pentru educaie al parintilor, i modul de implicare
scazut al prinilor n activitatea grdiniei.

II.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN


14

II.1.Prezentare institutiei scolare


Gradinita Nr.1 Agnita, actualmente Structura a GPP Agnita, a fost si este singura
gradinita cu orar normal din orasul Agnita, situata in centrul orasului, in spatele Primariei,
pe partea stanga a raului Hartibaci, avand drept vecini Biserica Evanghelica, Scoala cu
clasele I-VIII G.D.Teutsch Agnita, Tribunalul si case particulare.
Unitatea ofer posibilitatea instruirii i educrii precolarilor cu vrste cuprinse ntre 3-6/7
ani pe grupe de vrst, bazat pe o metodologie creativ i participativ, realizat prin:
parteneriat profesioniti familie;
responsabilizarea familiei privind educaia copiilor;

implicarea comunitii n aciunile educative;

Cine suntem
O instituie de nvmnt precolar care ofer tuturor copiilor anse egale de dezvoltare
i educaie.
O instituie de nvmnt unde cu migal i rbdare nlocuim candoarea cu adevrul,
netiina cu tiina.
Activitile existente n interiorul structurii organizaionale a grdiniei sunt destinate s
promoveze i s stimuleze dezvoltarea intelectual, afectiv, social i fizic a fiecrui
copil n parte.
Grdinia a devenit, astfel, o a doua familie i cas pentru copiii precolari, acetia
gsind aici condiii optime de formare a personalitii lor, de afirmare a aptitudinilor, o
pregtire corespunztoare pentru coal, pentru via.
Viziunea grdiniei
Un nvmnt precolar la nivel european: un curriculum difereniat care s acorde anse
egale tuturor copiilor, construirea unui mediu educaional centrat pe nevoile curente i de
viitor ale copiilor, ale prinilor, respectndu-se att autonomia individual, ct i cea
instituional; extinderea serviciilor educaionale oferite comunitii.

Istoric

1886-s-a infiintat prima unitate de invatamant prescolar pentru copiii sasilor cu situatie
materiala buna ;
15

1955-pe langa gradinita germana au functionat in aceeasi unitate si doua clase de


invatamant scolar cu predare in limba maghiara ;

1960-au avut loc exproprierile de teren , cladirea a fost intabulata statului roman ; din
acest an au inceput sa functioneze in aceasta unitate si grupe cu predare in limba
romana ;datorita numarului foarte mare de copii inscrisi activitatea didactica s-a
desfasurat in doua schimburi : de la 8-13 si de la 13-18 ;

1984- a inceput migrarea sasilor spre Germania.Au ramas 2 grupe cu limba de predare
germana si 4 grupe cu limba de predare romana.

2001-Imobilul devine proprietatea Statului roman ; cf. extrasului de carte funciara ;

2006-Gradinita isi pierde statutul de persoana juridica ,devenind structura ;

2009-se desfiinteaza grupa germana cu orar normal ,gradinita functionand cu 3 grupe


cu limba de predare romana ,respectiv 89 de copii;

2013- se desfiinteaza inca o grupa de la sectia romana;

II.2.Elaborarea misiunii si viziunii organizatiei scolare


Misiunea gradinitei
Grdinia Nr. 1 Agnita i propune s devin o grdini european, de referin, care ader
tot mai mult la educaie ca atitudine creatoare i unic, proprie fiecrui copil.

Promovarea unui nvmnt incluziv de asigurare a egalitii de anse n educaie


i sprijinire a copiilor din grupuri sociale defavorizate, respectiv a celor cu cerine
educaionale speciale.
Creterea nivelului de satisfacie a copiilor, prinilor, ntregii comuniti fa de
educaia oferit de unitatea noastr.

Extinderea serviciilor educaionale oferite comunitii: programe de educaie a


prinilor, educaie sanitar, educaie ecologic, educaie rutier, stimularea i
educarea aptitudinilor artistico-plastice.

Creterea relevanei i utilitii educaiei oferite de ctre grdini pentru nevoile


prezente i viitoare ale copiilor.

Parte component a procesului dirijat al dezvoltrii copilului, educaia intelectual n


instituia precolar, asigur deschiderea ctre cunoatere i ofer posibilitatea real a
primilor pai n procesul de integrare.
16

Oferta educationala a GPN Agnita


Grdinia cu program normal asigur un program educaional ce cuprinde ariile
curriculare ale programei M.E.C.T.S., adaptate la nevoile i abilitile fiecrui copil.
Programul instructiv-educativ proiectat n grdinia noastr valorizeaz n cel mai nalt
grad nevoia de joc i de dezvoltare liber-creativ a copilului. Activitile din curriculumul
naional sunt desfurate integrat i interdisciplinar, dnd unitate i continuitate
obiectivelor programei privind urmtoarele domenii:

Educaia pentru tiin, prin activiti de cunoatere a mediului i activiti cu


coninut matematic;
Educarea limbajului i a comunicrii orale;
Educaia psiho-motric - prin activiti sportive i de pregtire a motricitii fine
necesar scrierii;
Educaia artistico-plastic - prin activiti de muzic, desen, pictur, modelaj;
Educaia pentru societate - prin activiti moral-civice, de dezvoltare a
deprinderilor practic-gospodreti, de educare a unui comportament ecologic.
n mediul acesta linitit, unde calmul, rbdarea i buna dispoziie sunt la ele acas, toi
copiii au anse egale de instruire i educare.
Oferta educaional a grdiniei rspunde nevoilor, intereselor i ateptrilor prinilor,
copiilor precolari, comunitii.
Activitatea didactic se bazeaz pe experiena cadrelor didactice, pe o metodologie creativ
i participativ realizat n parteneriat cu familia.
Procesul instructiv-educativ este modern i de calitate pentru c exist o baz didacticomaterial adecvat, se utilizeaz strategii didactice moderne i metode de nvare active,
bazate pe joc, care s ncurajeze curiozitatea, creterea ncrederii n forele proprii,
capacitatea de a relaiona cu ceilali copii i cu adulii.
Preocuparea permanent a cadrelor didactice este aceea de a adapta activitile la
particularitile de vrst i individuale ale copiilor i intereselor manifestate de acetia.
Programele de studii concretizeaz oferta educaional a organizaiei furnizoare de
educaie.
Venim n ntmpinarea intereselor i aptitudinilor copiilor cu:

17

Activitati optionale

Corul gradinitei Cantecele copilariei- initiere in muzica corala


nvm o limba straina iniiere limbi moderne folosind IAC
Atelierul micilor artisti iniiere n pictur/activitati practice
Prietenii naturii iniiere n ecologie
Educatie prin miscare gimnastic ritmic, dans modern, dansuri populare
Gimnastica medicala- programe de exercitii terapeutice, individual si grupal
Educatie prin religie- initiere in religia ortodoxa

Activitati extrascolare
Copiii au nevoie de aciuni care s le lrgeasc universul de cunoatere, s le ofere prilejul
de a se bucura nvnd prin:
Organizarea de serbri n funcie de evenimentele importante ale anului.
Participarea la serbri i expoziii.
Implicarea n campanii social-umanitare ,,nva s druieti.
Organizarea de activiti demonstrative cu participarea prinilor.
Organizarea i vizionarea unor spectacole de teatru n grdini.
Vizite la muzee i alte obiective culturale n funcie de temele studiate i vrsta
copiilor.
Excursii tematice anuale cu copiii de la grupele mari, drumeii.
Organizarea aniversrilor copiilor n grdini n cadrul grupei.
Celebrarea unor srbtori naionale i internaionale prin activiti cu invitai.
Spectacole pentru copii i programe artistice.
Aciuni n colaborare cu coala i comunitatea local.
Schimburi de experien, concursuri n aer liber organizate n colaborare cu alte
grdinie si cu scoala.

Activitati comune cu parintii


Stimularea interesului prinilor de a se implica n proiecte i programe educative
curriculare i extracurriculare, n promovarea valorilor i a principiilor etice: dreptate,
toleran, cetenie activ, respectarea drepturilor omului.
Efectund corelaii ntre frecventarea grdiniei i comportamentele copiilor
precolari vom remarca:
Progresul semnificativ n plan intelectual pentru copii, indiferent din mediul din
care provin.
Efecte pozitive asupra viitoarei integrri sociale.
Descoperirea de ctre fiecare copil a propriei identiti.
Dezvoltarea abilitilor sociale prin interaciunile generate de mediul de nvare.
Comportamente centrate pe sarcina de lucru.
Dezvoltare socio-emoional.
18

Motivaie i atitudini pozitive fa de nvare.

19

Proiecte si programe in parteneriat educational:


Proiecte i programe derulate sub egida Comisiei Naionale a Romniei pentru
UNESCO i a M.E.C.T.S.
Programul pentru prini ,,Educai aa!

Proiecte in parteneriat educational


coala a doua familie ;

Pregtirea copilului pentru debutul colar;

mpreun pentru viitorul copiilor notri;

Ne implicm n educaia copiilor notri;

Educaia prinilor n beneficial copiilor

Cum vorbesc copiii nostril;

Citim pentru anul 2000;

Cartea, prietena mea;

Cu gentuta la Muzeu;

Copiii i circulaia rutier;

S iubim i s ocrotim natura;

Obiceiuri si traditii de iarna;

Sant mandru ca sunt Hartibacean;

Primii pai spre credin;

Un bunic o poveste;

Parteneriate cu institutii din domeniul educatiei si cel al culturii


coala ,, Scoala cu clasele I-VIII "G.D. Teutsch" Agnita
Gradinita Nr. 16 Sibiu

Centrul Logopedic Agnita;


Biblioteca oraseneasca Agnita
Muzeul Valea Hartibaciului Agnita
Editura Edu/
Editura Creativ
20

Casa de cultura Ilarion Cocisiu Agnita ;


Teatrul ,, Cipilici Sibiu
Primaria Agnita
Casa Seniorilor Agnita
Protopopiatul Agnita
Serviciul Poliia Rutier Agnita
ISUSibiu Secia de Pompieri Agnita si Echipajul SMURD

Proiecte :Proiect educational Mocanita copiilor

21

Performante :
Participarea copiilor precolari cu lucrri la competiiile organizate sub egida ISJ Sibiu, s-a
materializat n obinerea de diplome i premii.
21-28.02.2011 :Expozitie-concurs Dale carnavalului editia I :
Premiu special la sectiunea Masti personaje din povesti Ed. Radu Ionelia Maria
Premiu special Zana Toamna Solea Anca
Premiu special Zana Toamna Flesariu Bogdan
Floral Design Institut , pe pagina de facebook, a inclus Zana Vara si Puisorul in
Albumul de poze apreciate pentru designul floral.
Aprilie 2011-Concurs judetean de creatie literara si artistico-plastica editia a II a
Sfanta Sarbatoare a Invierii vazuta prin ochi de copil sub egida Bibliotecii
judeteane Astra si Centrul Judetean pentru Educatie Incluziva nr. 1 Sibiu :
Premiu special grupei mijlocii pentru toate lucrarile. Ed. Radu Ionelia Maria
19 aprilie 2011 -StyroCrafts-Deck out your table with our easy easter centerpiecesPuisorul un proiect realizat cu copiii a fost selectat de pe pagina de facebook si a
primit unul din cele trei premii ale saptamanii pentru design-ul pe aceasta tema.
Mai 2011 la Proiectul educational interjudetean Mocanita copiilor
Diploma pentru costructia deosebita a vagonului nr. 9;
Diploma pentru constructia deosebita a vagonului nr.7 ;
1 iunie 2012-la 1 Iunie E ziua ta, copile ! Parteneriat educational interjudetean.
Premiul trei dans Samba florilor, Grupa pregatitoare, Ed. Armean Luminita
Diploma pentru costumele din hartie realizate de Grupa mare, Ed. Radu Ionelia-M.
Alte participri:

Mai 2008- Ziua portilor deschise :


Recital cu corul gradinitei Cantecele copilariei
Expozitie de pictura si proiecte din flori de hartie.
Slideshow- Gradinita in imagini
Revista Gradinitei
Au participat reprezentanti ai ISJ Sibiu, directiri ai Institutiilor scolare si prescolare
din judetul Sibiu, parinti, reprezentanti ai comunitatii locale, elevi.

22

PREZENTAREA RESURSELOR MATERIALE I FINANCIARE


Grdinia dispune de:
Resurse materiale
4 sli de grup
1 sal de mese
1 sal de pictura
1 cabinet director
3 vestiare, 1grup sanitar
1 central termic proprie
spaiu de joac amenajat corespunztor
Unitatea dispune de materiale didactice i accesorii necesare desfurrii unui
nvmnt modern, de calitate: calculatoar cu conexiune la internet imprimanta,
televizoar, aparat video, combin muzical, radiocasetofoane, DVD, casete video i
audio, DVD-uri, televiziune prin cablu, seturi de materiale didactice softuri
educationale.
S-a reuit cu sprijinul Primriei Agnita i cu implicarea comitetelor de prini,
utilarea unitii dup cum urmeaz:

Dotarea a 4 sli de clas cu mobilier nou atractiv n proporie de 100%.

Achiziionarea de mochete pentru spaiile grdiniei, aparatur audio-video.

Clasele sunt mobilate modern, cu mobilier adecvat vrstei copiilor, n culori vesele,
uor de asamblat n funcie de tipul de activitate.
Sunt sectorizate zonele de lucru la activitile alese, cu posibilitatea folosirii lor i la
activitile comune ce cuprind strategii pentru activitile de tip integrat i metode
interactive de grup.
Pentru fiecare grup s-au achiziionat jocuri i jucrii, auxiliare didactice, , seturi de
mti pentru teatrul de ppui, etc.
Sponsorizari importante Comitetul de parinti in colaborare cu sponsori persoane
fizice din Belgia, Austria, Germania

23

RESURSE FINANCIARE:

Finanare de la bugetul de stat

Finanare de la bugetul local

Finanare extrabugetar

Toat baza material de care dispune unitatea n prezent va fi utilizat n vederea


realizrii proiectului, iar resursele financiare de care dispunem vor fi utilizate n
urmtorii 4 ani pentru:

mbuntirea condiiilor necesare desfurrii unui proces instructiv-educativ


formativ, modern atractiv, eficient.

Procurarea n continuare a unor mijloace de nvmnt moderne.

mbuntirea bazei materiale.

Atragerea i stimularea precolarilor pentru a participa la concursurile colare.

Creterea prestigiului unitii la nivel judeean, naional i internaional prin


activiti de parteneriat educaional.

CONCLUZIILE ANALIZEI DE NEVOI


Aspectele relatate anterior, ne ndreptesc s considerm c educatoarele din
grdini sunt capabile s se adapteze la nevoile mereu crescnde ale colii
romneti, c precolarii instruii i educai n grdinia noastr vor fi capabili s se
adapteze cu uurin cerinelor nvmntului primar i vieii sociale ulterioare.
Veriga slab a lanului va fi nlocuit prin efortul comun al tuturor membrilor, prin
munca n echip i printr-o comunicare eficient, astfel nct receptivitatea noastr la
schimbare s fie pe msura ateptrilor ,,clienilor notri-copiii.

24

3.Elementele specifice culturii si climatului unitatii de invatamant


Slogan, motto, imn, simbol, sigl, ritualuri, ceremonii.
Ca simbol pentru organizaia noastr am ales numele ,,Gradinita Nr. 1 Agnita i n jurul
acestui nume un ansamblu de credine, valori i ateptri.
,,Necesitile organizaionale trebuie satisfcute de oameni obinuii capabili de
performane neobinuite - Peter F. Drucker.
Climatul organizaiei este unul stimulativ, de toleran i cooperare, dinamic i
inovator, incluziv. Pstrnd tradiia, personalul didactic are n comun dorina de nlare
spiritual i deschidere spre valorile umaniste.
Valorile dominante ce caracterizeaz membrii organizaiei sunt: responsabilitatea,
cooperarea, generozitatea, munca n echip, ncrederea i respectul fa de copil i familia
acestuia, devotamentul, libertatea de exprimare, receptivitatea i creativitatea, chiar dac
mai apar uneori manifestri de conservatorism sau automulumire.
Valori culturale
Dintre cele mai importante valori i atitudini promovate n grdinia noastr enumerm:
Responsabilitatea fa de aciunile proprii, preocuparea pentru dezvoltarea
personal.
Curiozitatea, acceptarea i aprecierea diversitii.
Sentimentul demnitii umane, a valorii personale i a celorlali.
Justiia social, dorina de a activa pentru idealurile libertii, egalitii i respectul
pentru diversitate.
Directorul are o atitudine democratic, de ncredere n echipa de lucru, este receptiv,
cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect fa de realizrile organizaiei i
nevoile ei.
Toate aceste aspecte se reflect pozitiv n activitatea instructiv-educativ i n
conduita cadrelor didactice.
Cultura unic pentru organizaia noastr a nceput s ne intereseze din ce n ce mai
mult deoarece dorim s ne reprezinte valorile culturale, tradiiile i normele ce stau la baza
actului didactic.
Toat grdinia noastr este o oglind a muncii noastre. Lucrrile copiilor, executate
sub ndrumarea educatoarelor, sunt expuse spre admirare i decoreaz grdinia ntr-o not
cu totul special. Cnd deschidei ua grdiniei noastre, universul copilriei active i
creative v va bucura ochii ntr-un caleidoscop de forme i culori.
Personalul didactic i administrativ i desfoar activitatea cu nalt profesionalism, cu
maxim responsabilitate i cu mare dragoste fa de copii.
Prin eforturile deosebite ale cadrelor didactice spaiile educaionale stimuleaz
integral nvarea copilului i ofer condiii moderne de predare/nvare i evaluare n
25

nvmntul precolar, iar centrul de resurse metodologice din grdini responsabilizeaz


cadrele didactice n scopul dezvoltrii valorilor personale i profesionale.
Efectivele de copii sunt organizate pe nivele de vrst grupe omogene, asigurnd
coerena i continuitatea instruirii i educaiei, n concordan cu particularitile
individuale i de vrst ale precolarilor.
Alturi de noi acioneaz prinii, cu care ne aflm ntr-un parteneriat coresponsabil i
de care ne leag un scop comun: succesul scolar.
Sperm ca personalizarea grdiniei noastre s influeneze prin elementele sale de
cultur persoanele/organizaiile cu care vom intra n contact i s promoveze un sentiment
de stabilitate i identitate organizaional.
Afirmarea grdiniei noastre pn n prezent s-a datorat ofertei destul de bogate, cu
rezultate deosebite n activitile curriculare i extracurriculare.
Eficiena activitii instructiv-educative i de management colar, se reflect n
rezultatele obinute de copii, cuprinderea, colarizarea, nivelul cantitativ i calitativ al bazei
didactico-materiale i gradul de utilizare n procesul instructiv-educativ, realizrile n
domeniul autodotrii, folosirea eficient a spaiilor de nvmnt, asigurarea cu energie i
combustibil, organizarea i desfurarea activitilor compartimentelor auxiliare, gradul de
implicare n viaa grdiniei a Consiliului de administraie, a comitetelor de prini, a
comunitii locale i a sponsorilor, rolul conducerii n realizarea unui climat stimulativ care
s valorifice colaborarea i buna nelegere.
Prin personalizarea grdiniei vom aborda o nou promovare a imaginii acesteia n
peisajul nvmntului precolar local si zonal.

Ritualurile si ceremoniile
Inca din prima zi a anului scolar se pot observa ritualurile si traditiile care se
pastreaza de ani buni si anume participarea la ceremonia de deschidere festiva a anului
scolar a copiilor insotiti de parinti,bunici, a directorului unitatii scolare, a reprezentantilor
comunitatii locale.
In perioada unui an scolar se organizeaza serbari, conform traditiei :
Ziua recoltei/, Ernte-Tag -octombrie si Laternenfest-noiembrie (bazar, serbari) ;
Traditii si obiceiuri de Craciun:Copii il asteapta pe Mos Craciun in grupa sau la Casa
de Cultura, merg cu colindul la Primarie, la Protopopiatul Agnita, la Casa seniorilor cu
corul gradinitei Cantecele copilariei- decembrie)
Parada lolelor in germana Urzelnlauf unde participa si copii alaturi de parintii lor;
Obiceiul Lolelor s-a pierdut, dup 1989, odat cu emigrarea masiv a sailor, dar acum 4
ani a fost renviat de locuitorii din Agnita, majoritatea romni, care l consider o adevrat
motenire cultural local.
Carnavalul copiilor; in general cu masti confectionate de copii, parinti, educatoare;
8 Martie; expozitii cu lucrari ale copiilor, serbari, activitati demonstrative, vizionarea
Jurnalului grupei ;
1 Iunie-Educatie prin miscare : dansuri, concursuri etc;
Sfarsit de an scolar- serbare festiva in curtea gradinitei , la care in mod traditional este
nelipsit corul Cantecele copilariei pentru care compozitorul Cornel Arion (1920-2000,
compositor, dirijor, pedagog) a compus o meodie devenita Imnul gradinitei;

26

4. Analiza SWOT a organizatiei scolare


Pentru a realiza o buna diagnoza a organizatiei scolare, am apelat la metoda (tehnica)
SWOT, analiznd att mediul intern ct si mediul extern, pe urmatoarele paliere :
- oferta curriculara
- resursele umane
- resursele materiale si financiare
- relatiile cu comunitatea
a)
Oferta curriculara
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Materialele curriculare pentru nivelul - managerial - oferta gradinitei nu satisface


precolar:
nevoile tuturor copiilor (lb. germana);
- administrativ - optiunile se fac in functie
Programa activitilor instructiv-educative de decizia comitetului de parinti;
n grdinia de copii.
- resurse umane - insuficienta diversitate a
Planuri de nvmnt.
abilitatilor tuturor cadrelor didactice in
Metodologia de aplicare a planului de raport cu solicitarile (parintilor si copiilor)
nvmnt.
beneficiarilor
Ghidul de bune practici.
Managementul grupei.
Auxiliare curriculare.
Scrisori metodice.

CD a fost stabilt n urma consultrii


prinilor.

Participri la concursuri locale,


naionale.
Proiecte locale, naionale.
Perfecionri anuale, sub diferite forme,
ale cadrelor didactice pentru nsuirea unor
strategii moderne de lucru la grup
OPORTUNITATI

AMENINTARI
- distanta mare (60 km) fata de Sibiu, nu
Identificarea oportunitatilor de formare a permite cadrelor didactice participarea la
cadrelor didactice.
cursurile organizate de CCD Sibiu, in
CCD Sibiu ofera posibilitatea satisfacerii functie
de
nevoile
crescande
de
dorintei de informare si cunoastere in perfectionare Exista riscul micsorarii
diferite domenii de activitate,permite numarului de cereri de inscriere in institutie.
valorificarea abilitatilor individuale.
- Baza materiala existenta nu permite
CDI/ Biblioteca scolara Act de infiintare realizarea tuturor solicitarilor (optiunilor)
Decizia nr. 17/2006 GPP
beneficiarilor. Numarul calculatoarelor din
gradinita nu este suficient.
- Comunicarea deficitara intre gradinita,
CCD si inspectoratele scolare poate afecta
27

buna organizare a curriculumului scolii.

b) Resurse umane
PUNCTE TARI
- personal didactic calificat in proportie
de 100 %
- ponderea cadrelor didactice titulare cu
gradul didactic I este de 70 %
- ponderea cadrelor didactice cu
performante in activitatea didactica este de
80%
- relatiile interpersonale (profesor-elev,
conducere-subalterni,
profesori-parinti,
profesori-profesori
etc.)
existente
favorizeaza crearea unui climat educational
deschis, stimulativ
- exista o buna delimitare a
responsabilitatilor cadrelor didactice (exista
comisii constituite pe diverse probleme)
precum si o buna coordonare a acestora
OPORTUNITATI
- numarul de intlniri si activitati
comune ale cadrelor didactice in afara orelor
de curs favorizeaza impartasirea experientei,
cresterea coeziunii grupului, o comunicare
mai buna.
- varietatea cursurilor de formare si
perfectionare organizate de CCD, ONG,
universitati
- posibilitatile financiare de stimulare,
motivare a cadrelor didactice
- intlnirile frecvente de cte ori este
cazul intre cadrele didactice si parintii
elevilor (sedintele cu parintii la nivelul
clasei / gradinitei, consultatiile)
-inscrierea copiilor de varsta prescolara din
Ruja, Coves, Iacobeni;

PUNCTE SLABE
- slaba motivare datorita salariilor mici
- slaba participare la cursuri de formare
si perfectionare datorita accesului la aceste
cursuri prin achitare de taxe
- lipsa cabinetului de consultanta
psihopedagogica
- conservatorismul si rezistenta la
schimbare a unor cadre didactice
- conservatorismul unor cadre didactice
privind aspecte precum : organizarea si
desfasurarea lectiiolor, centrarea activitatii
didactice pe nevoile elevului, informatizarea
invatamntului etc.
-scaderea populatiei de varsta prescolara in
Agnita,populatie prescolara insuficienta in
oras;
AMENINTARI
- scaderea motivatiei si interesului
pentru activitatile profesionale (colaborare
cu parintii, perfectionarea, activitatile
extracurriculare, confectionarea materialelor
didactice, pregatirea cu profesionalism a
lectiilor etc.)
- scaderea prestigiului cadrelor
didactice ;
- criza de timp sau lipsa de preocupare a
parintilor
datorata
actualei
situatii
economice care reduce implicarea familiei
in viata gradinitei. Acest lucru se reflecta
att in relatia profesor-elev ct si in
performanta scolara a elevilor.

28

c) Resurse materiale
PUNCTE TARI
-functionarea gradinitei intr-un spatiu
complet reabilitat,cu sali de clasa mari,
luminoase ce ofera bune conditii procesului
instructive educativ;
-gradinita este dotata cu mobilier nou;
-gradinita dispune de o baza materiala
satisfacatoare, imbogatita consistent din
donatii personae fizice din Belgia, Austria si
Germania;
OPORTUNITATI
-colaborarea cu unitati economice din oras
in vederea obtinerii de material necesare
activitatilor practice si artistic-plastice;
-colaborarea cu primaria in vederea
reamenajarii spatiului verde si a curtii
gradinitei;

PUNCTE SLABE
-insuficienta dotare cu aparate de inalta
tehnologie;
-mijloace de invatamant depasite sub
aspectul continutului;
-nealocarea echitabila a resurselor financiare
in raport cu celelalte gradinite din oras;

AMENINTARI
-lipsa resurselor pentru dotarea cu mijloace
fixe;

d) Relatii cu comunitatea
PUNCTE TARI
Exista o buna colaborare cu ISJ Sibiu, CCD
Sibiu, Primaria Agnita, ,, Scoala cu
clasele I-VIII "G.D. Teutsch"
Agnita, Centrul Logopedic
Agnita;Biblioteca oraseneasca
Agnita, Muzeul Valea Hartibaciului
Agnita, Casa de cultura Ilarion
CocisiuAgnita ;Casa Seniorilor
Agnita,Protopopiatul
Agnita,Serviciul Poliia Rutier
Agnita, ISUSibiu Secia de Pompieri
Agnita si Echipajul SMURD;

PUNCTE SLABE
-lipsa relatiilor de colaborare cu Politia
pentru rezolvarea urmatoarelor probleme:
Intrarea fortata in curtea gradinitei dupa
orele de program, tentative de spargere,
distrugerea zonei verzi si a aparatelor de
joaca;

-Exista colaborare si cu celelalte gradinite


din Zona Agnita;
-se realizeaza parteneriate gradinita familie;
OPORTUNITATI
-Relaii foarte bune cu instituiile locale.

AMENINTARI
-Limitarea legislatiei privind sponsorizarea
unitatilor de invatamant;
-Existena unor relaii foarte bune de - Posibilitatea desfintarii unitatii de
parteneriat cu comunitatea local.
invatamant din lipsa populatiei prescolare;
29

5. Elaborarea strategiei de marketing in vederea promovarii institutiei si


a programelor de studiu/formare oferite de aceasta
,,Gradinita Nr. 1 Agnita promoveaz un nvmnt competitiv, adaptat particularitilor
de vrst i individuale ale precolarilor.
Pentru realizarea viziunii, organizaia noastr i propune:

Asigurarea accesului la o educaie complex i echilibrat pentru fiecare copil,


indiferent de condiia social i material, apartenena etnic sau religioas.

Identificarea i satisfacerea nevoilor de formare continu, crearea contextului


favorabil acestor activiti prin care s se asigure suportul producerii schimbrilor n
educaie i formrii competentelor necesare introducerii noului n actul educaional.

Valorificarea experienelor pozitive existente i a specificului unitii.

Sprijinirea parteneriatelor grdini-coal-comunitate i a tuturor activitilor care


determin pe prini s devin parteneri activi i responsabili n educarea propriilor copii.

Satisfacerea asteptrilor beneficiarilor direci i indireci.

REZULTATE ATEPTATE ( termen mediu i lung)


CURRICULUM
Oferta pentru discipline opionale satisface cerinele precolarilor i prinilor n procent de
peste 90%.
Gama larg a activitilor extracurriculare ofer posibilitatea ca fiecare precolar s
desfoare cel puin un tip de activitate n afara programului de grdini.
RESURSE UMANE
Cadrele didactice vor aplica metode activ-participative i difereniate n funcie de
particularitile de vrst i individuale ale fiecrui precolar.
Cadrelor didactice vor efectua cel puin un stagiu de formare n specialitate.

30

RESURSE MATERIALE I FINANCIARE


Spaiul colar funcional la standarde ridicate de curenie i igien.
RELAII COMUNITARE
ncheierea a cel puin 3 protocoale de parteneriat cu grdinie din ar i strintate pentru
derularea de proiecte educaionale.
ncheierea a cel puin 3 convenii cu ONG-uri locale i 3 Agenii pentru derularea de
proiecte pe diferite componente educaionale.

PROGRAME PENTRU REALIZAREA MISIUNII PROIECTULUI structurate pe cele


patru domenii funcionale:
programe de dezvoltare curricular;
programe de dezvoltare a bazei materiale i pentru achiziii;
programe de dezvoltare a resurselor umane (de recrutare, de formare i dezvoltare
profesional, de motivare i de stimulare a personalului);
programe de optimizare a comunicrii n cadrul sistemului i de ntrire a legturilor cu
comunitatea.
PENTRU ANUL COLAR 2012-2013 I N URMTORII 4 ANI VOM DERULA
PROIECTE I PROGRAME SPECIALIZATE N:
educaie intercultural: ,,Druiete i primete- 1 cadru didactice, 1 grupa de precolari,
25 precolari, prini, 2 instituii partenere;
educaie cultural-artistic: ,,Educatie prin miscare 3 cadre didactice, 3 grupe de
precolari, 60 precolari, 75 colari, prini, 4 instituii partenere;
educaie pentru drepturile omului/copilului: ,,Cu toii suntem copii- 3 cadre didactice, 13
grupe de precolari, 60 precolari, prini, 1 instituie partenera;
educaie global: ,,Cartea-prietena copilului- 1cadru didactic, 1 grupe de precolari, 25
precolari, 25 colari, prini, 2 instituii partenere;
,,Educaia prinilor - o modalitate de mbuntire a situaiei copilului n familie:3 cadre
didactice, 45 prini.
Urmtorii patru ani vor fi un exerciiu profund de nvare colectiv fundamentat pe
31

ncredere, onestitate, performan i curaj.

Astfel:
activitile stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse vor putea fi realizate numai prin
munca n echip i stabilirea unui parteneriat eficient cu comunitatea local;
monitorizarea actiunilor propuse n planul de dezvoltare se va realiza printr-o urmrire
atent a indicatorilor de performan stabilii, msurndu-se costurile, calitatea si
performanele n derularea activitilor;
periodic se va realiza evaluarea planului de dezvoltare (ndeplinirea obiectivelor,
performanelor, raportul cost-beneficiu);
se va evalua obiectiv activitatea fiecrui membru al echipei,n vederea motivrii i pentru
evitarea conflictelor;
asigurarea circulaiei informaiei, a comunicrii manageriale i organizaionale de sus n
jos, de jos n sus ct i pe diagonal va fi prioritar pentru c directorul este poarta
prin care msurile de reform trec mai greu sau mai uor;
voi mbina armonios stilurile de conducere dat fiind diversitatea situaional i
individual; ca membru al echipei manageriale, ca interfa ntre organizaia colar i
mediul n care funcionez, ca promotor al procesului de inovare i schimbare, mi voi
petrece ct mai mult timp n grdini, exercitndu-mi rolul prin angajament participativ.
mi propun continua informare i perfecionare, aspect care mi va permite s m asigur c
nava pstreaz direcia bun, toate acestea, n scopul ndeplinirii cu succes a misiunii pe
care o avem.

32

6. Realizarea produselor de marketing specifice organizatiei scolare

Ce se va face ?
Se vor repartiza brosuri si pliante publicitare pentru vizitarea gradinitei si
informarea conditiilor privind inscrierea pentru anul scoar 2013-2014. (Anexa 1.)

Mesaje n presa;
Zilele portilor deschise;

Vom participa la diferite actiuni: expozitii, concursuri, mese rotunde.

Reclame la televiziunea locala New System Television Srl Agnita , materiale


audio-vizuale ;

Pagina Web;

Cnd se va face ? Anul scolar 2012-2013, sem. II.


Cine va face ? Directorii, cadrele didactice, elevii, studenti UBB Sibiu.

Ct va costa ? 50 Lei.

33

Bibliografie
1.RAPORT ASUPRA SITUAEI ECONOMICOSOCIALE A ORAULUI AGNITA
2011.
2. Proiectul institutional al unitatii scolare , 2001, Director Armean Luminita
3. Suport de curs Marketing educational, UBB Sibiu, anul II.
Webografie:
1.http://www.primaria-agnita.ro/
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Agnita
3. http://www.marihartibaceni.com/personalitati/
4.http://www.isjsibiu.ro/index.php?
Itemid=54&id=205&option=com_content&task=view
5.https://maps.google.ro/maps?ie=UTF8&cid=11183803175314801039&q=Gr
%C4%83dini%C5%A3a+nr.1&iwloc=A&gl=RO&hl=en
6.http://arsacademica.ro/images/pdf/44_matache_specificul-culturiibt.pdf

34