Somajul reprezinta una dintre amenintarile majore asupra echilibrului psiho-emotional al

adultului. Criza economica a avut reverberatii adanci in viata indivizilor de pretutindeni. A venit
cu taieri de salarii, mari valuri de concedieri, unele legale altele ba, fortand angajatii sa se
readapteze la un nou stil de viata. Psihologii americani clasau stresul provocat de concediere pe
locul 5 in topul celor mai stresante evenimente din viata unei persoane (fiind precedat de moartea
partenerului de viata sau a copilului, divort sau separare, decesul unuia dintre membrii apropiati
ai familiei). Somajul de lunga durata lasa rani adanci in viata unei persoane mai ales atunci cand
este nedorit si concedierea a survenit brusc si pe neasteptate.

De ce somajul poate conduce la aparitia unei traume psihice?

Multi dintre noi ne definim valoarea personalitatii nu prin ceea ce suntem ci prin ceea ce facem.
Astfel ca ne-am simtit cu atat mai valorosi cu cat in copilarie am obtinut performante scolare –
academice, iar ulterior profesionale. Adult fiind, o data ce devii somer te poti simti incapacitat cu
acest statut, pentru ca nu iti mai poti hrani sentimentul de sine. Ai senzatia ca devii lipsit de
valoare ca nu mai contezi pentru organizatie / institutia de unde ai plecat, pentru ceilalti, pentru
propria familie, pentru societate.

Sentimentul inutilitatii roade pe toata lumea, indiferent de sex, varsta, pregatire sau
experienta profesionala.

Munca (alaturi de celelalte activitati specifice umane: joc, invatare, creativitate) ne ajuta sa ne
simtim completi la nivel uman. Sigur, cand o avem, ne supara si ne incomodeaza si ii privim
dezavantajele: un sef incorect, un coleg invidios, sarcini stresante si greu de dus la indeplinit,
cand nu o mai avem, intelegem cu adevarat cat de importanta este in viata noastra. Iar criza
economica, mai ales in domeniile afectate, ne-a re-amintit intr-un mod destul de dureros de acest
adevar.
Somajul de lunga durata este o trauma sociala, o trauma de relatie – se produce cu, printre si de
catre oameni pe scena pietei muncii.

Reactiile psihologice in somajul de scurta durata si in cel de lunga durata difera.

Intalnim o trauma de soc care intervine adesea la o concediere brusca. Multi dintre cei concediati
banuiau ca vor fi concediati dar nu au vrut sa o creada pana in ultimul moment. Apare tendinta
persoanei de a se invinovati pentru o greseala facuta sau inchipuita. Asta nu o ajuta pe persoana
in cauza sub nicio forma, dimpotriva o incapaciteaza.

Specialistii (Fischer & Riedesser) vorbesc despre cateva faze pe care le traiesc persoanele
incepand cu socul concedierii:

1.Usurare – Amenintarea pana atunci banuita a devenit acum certitudine. Cei afectati incearca
sa faca ce este mai bine in aceasta situatie si isi pun in fata ochilor avantaje pe care concedierea
le aduce cu sine.

2.Revolta, neputinta, depresie si manie – In numeroase amintiri si discutii cu sine sunt puse din
nou in scena circumstantele concedierii si se protesteaza impotriva lor.

3.Se instaleaza disperarea si epuizarea, sentimente de injosire si devalorizare

4.Scufundarea in apatie.

Nu toti somerii parcurg intreaga secventa de trairi. O data cu cresterea duratei somajului apare
insa din ce in ce mai des intreg tablou al trairilor.
Care sunt efectele somajului de lunga durata?

Are ca efect principal senzatia de pierdere a integritatii eu-lui si este legata de pierderea unei
relatii semnificative (din punct de vedere emotional). Alte “urme / amprente” ale acestui tip de
trauma sunt:

*pierderea structurii familiale, a prietenilor (prin tendinta de izolare a somerului, de decuplare

de la activitatile comune). Adesea ei isi ascund starea de somaj fata de prieteni si cunoscuti, ceea
ce ii duce apoi la izolare, singuratate si depresie. Imi amintesc de o persoana cu care am lucrat si
care imi spunea ca nu poate sa isi impovareze parintii spunandu-le ca a ramas fara serviciu –
creandu-le o grija in plus, asa ca pleca de acasa dimineata, nu raspundea in timpul zilei la telefon
motivand ca are „mult de lucru” si se intorcea la ora la care de obicei termiana lucrul. Cateva
luni de zile a facut acest lucru, timpul petrecandu-si-l la Biserica, in magazine, biblioteca,
psiholog etc.

*pierderea statutului, a poziţiei profesionale sau sociale – Pierderea respectului de sine;

*Suferinta este legată de stima scazuta;

*Pierderea mijloacelor economice si a sentimentului de securitate – supravietuirea este pusa in

pericol;

*Identitatea de gen: barbatul aduce banul acasa si incepe sa se simta nesigur de masculinitatea
lui din cauza statutului de somer – afecteaza si femeia care langa un barbat nesigur nu se mai
simte suficient de iubita ca femeie.

*Alte forme de pierdere – a colectivitatii.

Discriminarea sociala a somerilor, care este propagata in diferite tari europene, aduce celor
afectati noi probleme psihice si sociale. Desigur ca exista in orice societate si persoane al caror
target este sa devina asistati social si punct. Adica fac orice pot doar sa primeasca ajutor de la
Stat de la ceilalti fara sa dea nimic in schimb. Nu vorbim aici de acestia. Ci de oamenii care ar da
orice pentru a avea (din nou) un loc de munca. Tocmai acestia devin victime pentru ca intr-o
maniera nediferentiatoare toti somerii sunt taxati drept lenesi, chiulangii si „pleava societatii”.
Pierderea locului de munca este traita si elaborata foarte personal de catre individ, in ciuda
originii ei sociale si a raspandirii relative.

Cum de somajul mai mult incurca decat descurca?

Fischer si Riedesser ne atrag atentia ca dobandirea ajutorului de somaj il trimite pe individ inapoi
la statutul de copil neajutorat si care are nevoie de sustinere.

Apare si o zdruncinare fie pe partea de intelegere de sine, fie pe partea de intelegere de lume, fie
ambele. Fie cel afectat se autoculpabilizeaza pentru ca nu a putut sa evite presupusele „greseli”
care au dus la concedierea lui.

Sau el pune la indoiala dreptatea unei oranduiri a societatii in care o parte dintre din oameni se
imbolnavesc din cauza suprasolicitarii profesionale (pentru ca o data cu criza economica au
aparut posturile la oferta de tipul „3 in 1”: esti asistent manager de poriect, contabil si inspector
resurse umane), iar o alta de consecintele somajului. Ei se autoinvinovatesc pentru propriile
greseli, propriile defecte.

Cum apare trauma cumulativa?

Vorbim de o posibila traumatizare cumulativa cand intalnim incercarile de a gasi din nou de
lucru si eventualul lor esec. Am consiliat profesional someri de lunga durata care manifestau
doua tendinte:

*Fie puneau o presiune extrema pe ei insisi in a obtine un contract de munca atunci cand se
prezentau la interviu. In acest context de supra-motivare incercau din disperare sa isi exagereze
calitatile si pregatirea si nu prezentau credibilitate – erau deci respinsi;

*Fie erau atat de blazati si deprimati incat afirmau ca merg din inertie, dar ca oricum nu spera sa
se intample nimic bun. Acestia erau demotivatii sau sub-motivatii care nici ei nu aveau cum sa
fie apreciati si doriti de catre angajatori ca parteneri de afaceri.

Cum pot fi ajutati somerii?

Este esential modul in care ne prezentam la un interviu de angajare. Iar cand un angajator vrea sa
vada cat de competent esti pentru postul vacant, indiferent ca esti muncitor necalificat sau
Inginer, el defapt verifica ce stii sa faci, ce poti si ce vrei sa faci. O persoana traumatizata de
statutul de somer va fi putin convingatoare ca este un bun profesionist, pentru ca ce va iesi prima
data la iveala va fi vocea depresiei si a anxietatii.

Consilierea psihologica devine foarte importanta pentru a trata eventualele efecte ale
somajului de lunga durata:

*Neputinta si blocajul resimtite de persoana, lipsa de optiuni;

*Retrairea dupa mult timp a concedierii dureroase sau a pierderii locului de munca (in urma
propriei alegeri), evitarea, relatiile reduse cu lumea exterioare, sentimentul de instrainare, lipsa
de sensibilitate, fatalismul, apararea fata de neajutorare si de doliu;

*Stresul prelungit, incordarea, tulburarile de somn, tulburari de concentrare si de munca.

Somajul altereaza starea de sanatate fizica.

Alterarile vegetative ca hipervigilenta si insomnia sunt insotite adesea de tulburari digestive si

numeroase alte tulburari functionale vegetative.

Cum poate fi prevenita trauma generata de statutul de somer sau combatute efectele deja
instalate?

Preventia traumei produsa de somajul de lunga durata trebuie sa cuprinda masuri individuale si
sociale.

Paleta masurilor care pot fi luate este una destul de larga incepand de la:

Servicii de evaluare si consiliere psihologica si psihoterapie de suport

Evaluari clinice, care masoara starea de bine a persoanei si posibilele bariere in angajare ce tin de
sanatatea psihoemotionala a somerului: incepand cu starile de anxietate si depresie pana la
consum de alcool (sunt multe persoane care isi ineaca amarul in alcoolism si, poate, consum
desubstante). Alte dificultati sunt starile de furie, stima de sine scazuta, demotivare sau
supramotivare si aspecte ce tin de relationare, (aici imi amintesc o persoana care a mers la un
interviu de angajare si nu l-a putut sustine pentru ca recrutorul semana foarte mult cu fostul
angajator care il concediase). Toate acestea impacteaza negativ persoana in a obtine un loc de
munca. Frica de respingere si de a fi judecati cà vulnerabili, ii paralizeaza si ii determina sa se
autosaboteze: pierd interviurile.

Sedinte de consiliere psihologica individuala – pentru a ajuta persoana sa inteleaga ca exista si

alte modalitati mult mai sanatoase de a face fata situatiei si a o orienta spre resurse si solutii mai
adaptative.

Sedinte de psihoterapie de grup – Somajul de lunga durata este o trauma cu cauze sociale, de
aceea in primul rand si-au dovedit utilitatea grupurile de autoajutorare supravegheate de un
profesionist. Valoarea grupului de suport este una extraordinara grupul de suport pentru
persoanele afectate de somaj reprezinta una dintre modalitatile principale de a combate efectele
acestui fenomen si a readuce sentimentul de bine in viata oamenilor si, totodata, permite
cresterea psiho-emotioanala a membrilor astfel incat, in situatii viitoare, sa aiba capacitatea de a
se proteja de o asemenea trauma. Acest tip de demers se inscrie in ceea ce numim “Prevenirea
orientata spre retea”- poate inlocui relatiile sociale deficitare si contribui prin faptul ca oamenii
cu aceeasi problema se simt mai intelesi unii de altii. Tot in cadrul unor astfel de grupuri se poate
lucra pe dezvoltarea unor Tehnici de stapanire a stresului – poate fi utila atata vreme cat ele nu se
rezuma la o simpla constrangere de „gandire pozitiva” si la „dezvatare de pesimism”, se castiga
mult atunci cand cei in cauza pot sa vorbeasca despre situatie, pot sa isi abandoneze tendintele
individualiste de culpabilizare si adesea si tendintele spre ascunderea situatiei de somaj.

Serviciile psihologice indiferent de forma lor vor avea ca finalitate cresterea increderii in fortele
proprii si pormovarea unei atitudini proactive vis-a-vis de reinsertia profesionala.

2. Servicii de formare profesionala, calificare sau recalificare in vederea reorientarii

profesionale

Aici as dori sa atrag atentia asupra acelor programe de training care sunt focusate pe formare de
noi abilitati pentru a creste sansele unei eventuale reprofesionalizari. Din punct de vedere
psihotraumatologic aceste programe pot avea efecte contraproductive. Punem problema
reprofesionalizarii atunci cand cu adevarat persoana ori isi doreste acest lucru ori desi nu
agreeaza ideea, este evident faptul ca nu este posibil sa se mai angajeze cu ceea ce stie sa faca.
Este insuficient pentru ca piata muncii a evoluat.

Certificarea de competente este una dintre masurile cele mai bune, pentru ca stim fiecare dintre
noi cazuri de persoane care lucrand la negru au invatat meserie si sunt foarte buni in ceea ce fac,
dar le e imposibil sa se angajeze pentru ca nu au absolvit o scoala de profil care sa le ofere o
diploma in domeniu.

Servicii de consiliere profesionala si a carierei, de insotire pe parcursul procesului de

angajare

Tehnologia informatiei a avansat foarte mult, iar angajatorii se bucura de facilitatile pe care le
pot avea pe aceasta parte. Din pacate am intalnit muncitori necalificati carora le-am cerut un CV
in vederea angajarii si m-au intrebat cu ce sa fie „CD-ul doamna?!” de aceea:

Asistarea si insotirea acestor persoane in conceperea si redactarea unui CV dar si a celor care
candideaza pentru pozitii destinate „gulerelor albe” astfel incat CV-ul sa le puna in valoare
experienta si calitatile;

Formarea in tehnici de cautare si gasire a unui loc de munca (indiferent de domeniu sau nivel) –
Am depasit „era candidatului” cand recrutorii vanau oameni pentru pozitiile deschise, acum,
roata s-a invartit, si candidatii vaneaza locurile de munca;

Participarea la targurile de munca destinate somerilor din domeniul in care persoana doreste sa se
angajeze;

Consilierea in vederea participarii la interviul de angajare.

Toate sunt masuri care vor putea sa ii scoata pe multi dintre someri din starea de disperare, de
pasivitate, de blocaj si sa ii centreze si reinsereze pe piata muncii.