Analiza peisajului geografic.

Studiu de caz Vieu de Jos

Comuna Vieu de Jos este situat n partea de sud-est a Depresiunii Maramure
statornicit pe am!ele maluri ale "#ului Vieu la o distan$ de % &m de oraul Vieu de
Sus.
'ig. ( )ocalizarea comunei Vieu de Jos n cadrul jude$ului Maramure
'ig.* "#ul Vieu
'ig. + Cadrul natural
Comuna este tra,ersata de la -st spre
Vest de raul Viseu care iz,oraste din muntii "odnei su! .asul .rislop la (/00 m
altitudine si se ,arsa in 1isa la ++0 m altitudine in localitatea Valea Viseului. Are
afluenti atat de dreapta cat si de stanga care capteaza mai multe rauri temporare.
Afluentii de stanga ai raului Viseu captati pe teritoriul acestei commune sunt2 Draguiasa
Secatura si Valea Stramturii. Afluentii de dreapta captati pe teritoriul comunei de raul
Viseu sunt2 Valea )antroasa Valea 3epei Valea Morii Valea .orcului si Valea )itei.
.adurile de foioase se intind pe o suprafata
,asta fiind reprezentate de paduri de fag numite si fagete situate in deose!i intre %00-
(000 m atat pe ,ersantii insoriti cat si pe cei um!riti. Alaturi de fag apare mesteacanul
paltinul carpenul si teiul. Ar!ustii sunt reprezentati de alun mur si corn.
3n ultimii ani s-au defrisat mari suprafete de padure ca urmare a e4ploatarii
lemnului . Aceste defrisari masi,e se datoreaza conditiilor economice precare.

Comuna Viseu de Jos
este star!atuta de Drumul 5ational (6 si de o calea ferata care face legatura cu Sig7etul
Marmatiei. Apare o zona construita de-a lungul principalelor cai de comunicatie. "estul
constructiilor sunt dispersate intalnindu-se in apropierea terenurilor agricole pe care le
lucreaza mai ales ,ara si in ,ecinatatea unor rauri permanente sau temporare. Aceste
constructii sunt locuite pro,izoriu legatura cu spatiul locuit permanent se realizeaza prin
di,erse drumuri secundare reprezentate de cele mai multe ori de poteci si drumuri de tara.
'ig. / Cadrul antropic
3n imediata ,ecinatate a zonelor construite se afla terenurile agricole cu di,erse
culture specifice. 3n ceea ce pri,este agricultura principala ocupatie o reprezinta
cresterea animalelor !o,ine ca!aline o,ine si caprine in scopul o!tinerii laptelui
carnii lanii si pieilor.
Distri!utia spatiala a unitatilor elementare de peisaj este reprezentata in figura 8.
Din aceasta 7arta se o!ser,a ca prezenta omului este foarte !ine definita prin urmare
peisajul este supus inter,entiei antropice.
'ig. 8 9nitatile elementare de peisaj
.entru realizarea 7artii din figura % s-a folosit metoda )inton fiecarei unitati
elementare de peisaj din teritoriul studiat acordandu-i-se o ,aloare. Cele mai mici ,alori
au fost acordate spatiului rural datorita marii inter,entii antropice. Valorile cuprinse intre
8%-%/ au fost acordate pasunilor si terenurilor agricole. .adurile de foioase au ,alori
cuprinse intre %/-:* iar cele mai mari ,alori au fost acordate peisajelor ac,atice.
.rin urmare pot spune ca inter,entia omului in peisaj scade o data cu cresterea
altitudinii.
'ig.% ;arta ,alorii peisagistice
.e teritoriul comunei Viseu de Jos ,ulnera!ilitatea peisajului este data de
eroziune si suprae4ploatarea resurselor forestiere.
Vulnera!ilitatea peisajului la eroziune
9nele parcele sunt afectate de eroziune datorita pasunatului intensi, care
determina distrugerea ,egetatiei< rezulta astfel incapacitatea ,egetatiei de a se reface
intr-un timp scurt.
Vulnera!ilitatea peisajului la suprae4ploatarea resurselor forestiere
.rin defrisarea padurilor se distrug ecosisteme se reduce !iodi,ersitatea
realizandu-se o degradare a ec7ili!rului natural si o transformare peisagistica. 9n efect
important al despaduririlor este eroziunea accelerata a solului pentru ca solul este e4pus
direct precipitatiilor ceea ce determina distrugerea te4turii acestuia cresterea
impermea!ilitatii si antrenarea facila de catre apele de suprafata.
"econstructie peisagistica
.entru reconstruirea peisajului este ne,oie de o im!unatatire a pajistilor naturale
in ,ederea pasunatului rational fapt ce presune ingrijirea suprafetelor de pasune. .asunile
e4ploatate rational tre!uie fertilizate dupa fiecare ciclu de pasunat.
.entru reconstruirea peisajului distrus in urma e4ploatarii forestiere este ne,oie de
reimpadurire . Cu toate aceste ramane pro!lema cresterii ar!orilor importanta din punct
de ,edere economic dar si datorita aspectelor impactului de mediu= eroziunea solului
despadurit mentinerea umiditatii solului si distrugerea 7a!itatelor>.
Danciu Diana-Delia
?eografie anul 333