UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA- URIU

Comuna Uriu face parte integrantă din judeţul Bistriţa-Năsăud, având în componenţa sa
următoarele patru localităţi: Uriu, Cristeştii Ciceului,Ilişua şi Hăşmaşu Ciceului.
Satul Uriu, localitate de reşedinţă, care se întinde de la intrarea în comună dinspre comuna
Petru-Rareş pe DN 17 (Cluj-Bistriţa) şi DJ 171 (Uriu-Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu o
vatră dezvoltată ramificat.
Satul Cristeştii Ciceului se întinde de-a lungul DN 17 (Cluj-Bistriţa) se află în estul comunei.
Este tipul satului de şes cu vatră ramificată de-a lungul râului Ilişua.
Satul Ilişua care se întinde de-a lungul DJ 171 (Uriu - Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu
vatră ramificată.
Satul Hăşmaşu Ciceului se găseşte în nordul comunei, limitrofă cu comuna Ciceu-Giurgeşti.
Este tipul satului de deal cu vatră ramificată.
Localităţile limitrofe comunei Uriu sunt:
- la nord comuna Ciceu-Giurgeşti ;
- la est satul Coldău, componentă a oraşului Beclean;
- la vest comuna Petru-Rareş ;
- la sud comuna Braniştea.
Baza economică este alcătuită din gospodăriile individuale ale ţăranilor, profilate pe activităţi
agricole şi creşterea animalelor. Sectorul industrial este slab reprezentat, de asemenea şi
structurile asociative în domeniul agricol.

ISTORIC

Aşa cum exprimau documentele vremii, istoria celor patru sate care intră în componenţa
comunei: Uriu, Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Hăşmaşu-Ciceului, este strâns legată de Cetatea
Ciceului - spaţiu distinct al Transilvaniei, cu o istorie atât de dramatică înscrisă într-un timp
multisecular "simbol al vechimii, continuităţii şi unităţii româneşti pe aceste meleaguri" .
Documentele atestă existenţa acestor localităţi la începutul secolului al XIV-lea (1332-1333), dar
putem spune cu certitudine că aşezările au fost locuite încă din perioada daco-romană, mărturie
fiind Castrul roman de la Ilişua şi toponimul Orazele (urmă de oraş roman).
Făcând parte din unul dintre cele mai mari şi mai frumoase domenii feudale din Ardeal, cel al
Cetăţii-Ciceului, satele comunei au parcurs istoria acestui domeniu, fiind stăpânite pe rând de
voievozi şi nobili, apoi de regi, Matei Corvin dăruind cetatea şi domeniul ei (inclusiv satele
comunei) lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (probabil pe la 1467). Pe la 1553, când Ciceul intră în
stăpânirea habsburgică, satele sunt donate nobililor refugiaţi din faţa turcilor în Transilvania.
La vremea respectivă locuitorii Uriului, Cristeştiului, Ilişuei şi Hăşmaşului se ocupau cu cultivarea
pământului şi creşterea animalelor. Cei din Uriu şi Cristeştii-Ciceului fiind renumiţi şi prin
cultivarea viţei de vie, iar cei din Ilişua şi Hăşmaş prin plantarea de pomi fructiferi. Locuitorii
aveau la îndemână un pământ destul de fertil pe lunca Someşului şi a văilor, păşuni mănoase,
lemnul pădurilor din apropiere etc. În satele Cristeşti şi Ilişua funcţionau mori cu două pietre, iar
pe Someş treceau plute cu poveri de grâne din mai multe sate, printre care Uriu şi Cristeşti.
Aşezările comunei cunosc o dezvoltare continuă în ciuda şirului de invazii şi nenorociri de care
vor avea parte.Şcolile sunt atestate documentar încă din secolul al XVII- lea (1622) funcţionând
pe lângă biserici la început, bisericile sunt menţionate încă din secolele XIV şi XV, pentru ca în
sec. XVII şi XVIII, majoritatea dintre ele să fie devastate şi arse de către tătari şi turci. Comuna se
poate mândri cu bibliotecile, formate şi dezvoltate pe lângă conacele boiereşti din satele
Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Uriu. Cea din Cristeşti a familiei Torma este menţionată în
documentele vremii drept una dintre cele mai valoroase biblioteci din Transilvania. De altfel,
unul dintre membrii familiei, pe nume Karoly Torma, născut în 1829, a devenit la vremea lui "cel
mai de seamă epigrafist al Daciei" şi a donat oraşului Dej o bibliotecă de peste 2000 de volume
vechi, documente ce datează de prin 1236. Pentru meritele sale stiinţifice, după 1864 devine
membru corespondent al mai multor universităţi din Italia, Germania şi Ungaria, iar din 1882
este numit membru de onoare al Academiei Române.
 La sfârşitul sec. al XX- lea comuna cunoaşte o dezvoltare mai rapidă, creşte populaţia, numărul
gospodăriilor şi avuţia acestora, mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale. În cele
două războaie mondiale jerfa de sânge dată de comuna este de circa 150 de tineri.

Trasee turistice
Uriu sat Cristestii Ciceului - Dealurile Ciceului - Dealurile Suplaiului/raul Ilisua - Biserica
romano-catolica

Uriu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

 Axul timpului

Ilisua
 Romanii au construit la Ilișua un Castru și o mină de sare. Pietrele castrului au constituit o
parte din materialul construirii unui castel Bethlen în Secolul al XVIII-lea.
Cristeștii Ciceului

 Zona a fost locuită din antichitate, existând rămășițe ale civilizatiei romane în zonă.

 Satul este atestat documentar anul în 1332 sub numele Kereztur.

MONUMENTE ISTORICE localitatea Uriu

http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice
Nr.crt Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare
184. BN-I-s-B-01354 Situl arheologic de la Sat ILISUA; ”Vicinal”, pe sec. II-III
Ilisua, punct comuna URIU malul stang al p.Chr.
“Vicinal” raului Ilisua

185. BN-I-m-A- Castru Sat ILISUA; ”Vicinal”, pe sec. II-III

01354.01 comuna URIU malul stang al p.Chr.
raului Ilisua

186. BN-I-m-A- Thermele castrului Sat ILISUA; ”Vicinal”, pe sec. II-III

01354.02 comuna URIU malul stang al p.Chr.
raului Ilisua

187. BN-I-m-B- Vicus-ul militar Sat ILISUA; ”Vicinal”, pe sec. II-III

01354.03 comuna URIU malul stang al p.Chr.
raului Ilisua

188. BN-I-m-A- Asezare Sat ILISUA; ”Vicinal”, pe Epoca

01354.04 comuna URIU malul stang al Bronzului
raului Ilisua

346. BN-I-s-B-01429 Situl arheologic de la Sat URIU; Terasa din dreptul

Uriu, punct “Terasa comuna URIU Vaii Ilisua la 200-
din dreptul Vaii 300m de sosea
Ilisua”

347. BN-I-s-B- Asezare Sat URIU; Terasa din dreptul Hallstatt

01429.01 comuna URIU Vaii Ilisua la 200-
300m de sosea

348. BN-I-s-B- Asezare Sat URIU; Terasa din dreptul Epoca

01429.02 comuna URIU Vaii Ilisua la 200- bronzului
300m de sosea

349. BN-I-s-A-01430 Burgus Sat URIU; Spre capatul Sec. II – III p.

comuna URIU satului, in directia Chr., Epoca
Ilisua, la 100 m romana

609. BN-II-m-B- Castelul Torma, azi Sat Sec. XIX

01641 imobil cu activitati CRISTESTII  CRISTEŞ
mestesugaresti CICEULUI; TII CICEULUI
comuna URIU NR. 288

610 BN-II-m-A- Biserica romano- Sat Sec. XIV, 1717,

01642 catolica CRISTESTII  CRISTEŞ 1784, 1801-
CICEULUI; TII CICEULUI 1806
comuna URIU NR. 325

638 BN-II-m-A- Castelul Hye, azi Sat ILISUA; Sec. XVIII

01662 Preventoriu TBC comuna URIU

736 BN-II-m-B- Biserica reformata Sat URIU; Sec. XV, XVII

 01723 comuna URIU

Ilișua

Cristeștii Ciceului
Uriu

Satul Uriu
 Uriu (în maghiară Felőr, în germană Er,Steinfeld)
este satul de reședință al comunei cu acelaşi nume din judeţul Bistrita-Năsăud,
Transilvania, Romania. Comuna este situată în vestul judeţului Bistrita-Năsăud, în zona
de contact a Dealurilor Ciceului cu Muscelele Năsăudului, într-o zonă de şes - deal, pe
valea Someşului şi valea Ilişua. Comuna este străbătută de râul Ilişua cu afluenţii săi. Este
înconjurată în partea de nord de dealuri, iar în sud de râul Someşul-Mare. Satul este
atestat documentar în anul 1332 sub numele Fel-Őr. In anul 2011 satul Uriu avea o
populatie de 1260 de locuitori.

Obiective turistice din satul Uriu:

 Biserica reformată din secolul al XVII-lea din satul Uriu.
 Biserica ortodoxa din Satul Uriu
Conacul familiei Csiktusnadi Betheg

Lacul Otto
Demografie
  La recensământul din 1941 populaţia satului Uriu număra 1301 de locuitori, dintre care:
999 maghiari, 244 români şi 58 evrei.

 La recensământul din 2002 populaţia satului Uriu număra 1359 de locuitori, dintre care:
794 maghiari, 554 români şi 10 ţigani.

Satul Ilișua

Ilișua (În maghiara Alsóilosva) este un sat în comuna Uriu din județul Bistrița-
Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 860 locuitori iar
în 2011 avea o populație de 634 locuitori.
Obiective turistice din satul Ilișua:
 Conacul Torma din secolul XVIII-lea azi sanatoriu TBC din satul Ilișua.
  Ruinele Castrului Roman de la Ilișua
Ruinele Castrului Roman de la Ilișua -construit în secolele II-IIId.Hr., Castrul Roman de la Ilișua
a avut mai multe faze de construire : două de pământ și una de piatră. Castrul mic de pământ din
faza I are formă pătrată, având dimensiunile 140x135 m și este orientat pe direcția nord-est-sud-
vest. Închis cu două șanțuri de apărare, perimetrul acestuia a afost târziu cuprins în interiorul
castrului mare de pământ, aferent fazei a doua de construire și a celui de piatră aferent celei de-a
treia fază. Având o formă de patrulater de dimensiuni 182,20x181,50 m castrul mare de pământ
este orientat către nord-est și are trei șanțuri de apărare.Castrul de piatră, de dimensiuni
182,20x181,50 m , este suprapus castrului mare de pământ.Zidul de incintă avea o temelie cu o
grosime de 1,30-1,50 m și o înălțime de 0,80-0,90 m . Dintre elementele identificate se remarcă
trei turnuri de piatră din colțurile de nord, est și vest, agger-ul(valul castrului anterior), cele patru
porți și turnurile de curtină.
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1903)
Demografia

La recensământul din 1900 satul avea 703 locuitori, dintre care 420 români și 282 maghiari.
La recensământul din 2002 populația satului era de 860 de locuitori, dintre care: 808 români și
51 maghiari. Din punct de vedere confesional s-au declarat: 758 ortodocși, 53 reformați și 40
penticostali.

Cristeștii Ciceului
Cristeștii Ciceului, mai demult Ciceu-Cristur, (în maghiară Csicsókeresztúr, în
trad. Cristuru Ciceului) este un sat în comuna Uriu din județul Bistrița-
Năsăud, Transilvania, România.

Istorie

 Zona a fost locuită din antichitate, existând rămășițe ale civilizației romane în zonă.

 Satul este atestat documentar în anul 1332 sub numele Kereztur.

Posesie:

 În 1405 a fost un sat maghiar ce aparținea familie Bánffy .

 Matia Corvin a confiscat satul în 1467 și l-a donat familiei Szerdahelyi.

 În 1554 intră în posesia lui Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman

 În 1566 intră în posesia lui Torma Dániel și va rămâne în posesia familiei Torma până
în Secolul al XIX-lea.

 În 1898 o parte a satului a fost donata lui Weér Dezső și lui Virág Jakab din Țara
Năsăudului.
Dea lungul timpului satul a avut de suferit în urma unor conflicte.

 În 1601 a fost devastat de armata generalului Gheorghe Basta.

 În vara anului 1661 hoarda turco-tătară a lui Ali Csengizade distruge satul.
  În 1704 lobonții lui Tiege distrug satul în întregime.

 În 1717 a fost devastat, iar apoi ars de mongoli, locuitorii fiind luați captivi. În locul
maghiarilor răpiți stabilindu-se români din Țara Năsăudului.
Monumente
 Castelul Torma

 Biserica romano-catolică din secolul al XIV-lea cu refaceri din secolul XVIII-lea din satul
Cristestii-Ciceului.
Demografie

 La recensământul din anul 1910 avea o populație de 830 locuitori, dintre care
și-au declarat limba maternă: 659 română, 138 maghiară, 32 idiș.

 La recensământul din anul 2002 avea o populație de 1126 locuitori, dintre

care și-au declarat limba maternă: 1036 română, 81 maghiară, 9 romani.

Hăşmaşu Ciceului

Satul Hăşmaşu Ciceului se găseşte în nordul comunei, limitrofă cu comuna Ciceu-Giurgeşti.

Este tipul satului de deal cu vatră ramificată.
Populație (2011)-257 locuitor

Amplasarea geografica in teritoriu

DATE GENERALE: https://ghidulprimariilor.ro
Amplasarea: România, Bistriţa-Năsăud
Suprafata: 4880 ha
Intravilan: 547 ha
Extravilan: 3933 ha
Populatie: 3594
Gospodarii: 1411
Nr. locuinte: 1500
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Numele localitatilor aflate in administratie:
Uriu, Cristeştii Ciceului, Ilişua, Hăşmaşu Ciceului
Asezarea geografica:
Comuna Uriu este aşezată în vestul judeţului, Bistrița-Năsăud, lângă DN 17, între orașul Beclean
(10 km) și Municipiul Dej (17 km, CJ).
Activitati specifice zonei:
Creşterea animalelor
Pomicultură
Activitati economice principale:
Agricultură
Creşterea animalelor
Legumicultură
Pomicultură
Obiective turistice:
Monumentele din satul Cristeştii Ciceului
Biserica reformată Uriu
Biserica romano-catolică Cristeştii Ciceului
Castrul roman - Ilişua
Facilitati oferite investitorilor:
Teren pentru investiţii
Forţă de muncă
Infrastructură bună
Agregate minerale
Oportunități:
Turism
Utilități (apă potabilă, gaz metan, canalizare)
Proiecte de investitii:
Modernizare iluminat public rutier
Asfaltare drumuri comunale 12 km
Asfaltare drumuri agricole - 7 km

Incadrarea in județ
VECINI
VECINI Județ
1.CICEU-GIURGEȘTI BISTRIȚA-NĂSĂUD
2.PETRU-RAREȘ BISTRIȚA-NĂSĂUD
3.CĂIANU MIC BISTRIȚA-NĂSĂUD
4.BECLEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD
5.BRANIȘTEA BISTRIȚA-NĂSĂUD
6.NEGRILEȘTI BISTRIȚA-NĂSĂUD
 Alcătuire structurală comuna Uriu

RANGUL SATE COMPONENTE

Rang 5 ILIŞUA

Rang 4 URIU

Rang 5 CRISTEŞTII-CICEULUI

Rang 5 HĂŞMAŞU-CICEULUI
 Zone natural protejate
Extrase din legea Natura 2000
 ZONE FUNCTIONALE

Suprafata: 4880 ha
Din care:
Intravilan: 547 ha
Extravilan: 3933 ha
GEOGRAFIA TERENULUI

Comuna Uriu face parte integrantă din judeţul Bistriţa-Năsăud, având în componenţa sa
următoarele patru localităţi: Uriu, Cristeştii Ciceului,Ilişua şi Hăşmaşu Ciceului.
Satul Uriu, localitate de reşedinţă, care se întinde de la intrarea în comună dinspre comuna
Petru-Rareş pe DN 17 (Cluj-Bistriţa) şi DJ 171 (Uriu-Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu o
vatră dezvoltată ramificat.
Substratul
Substratul județului Bistrița-Năsăud este alcătuit din roci metamorfice, sedimentare și vulcanice,
formate cu ocazia mai multor 12 evenimente geologice care s-au desfășurat în intervalul
proterozoic mediucuaternar
Rocile sedimentare miocene
1) Roci helvețiene: reprezentate prin conglomerate, gresii și marno-argile (Strate de Hida) care se
regăsesc în Dealurile Năsăudului, Dealurile Suplaiului, Dealurile Ciceului și Dealurile Bistriței;
2) Roci badeniene: formate din argile, nisipuri, pietrișuri și tufuri care afloreză în sudul Dealurilor
Ciceului și Suplaiului între Reteag și Mocod.

Substratul litologic al județului Bistrița-Năsăud 1-șisturi cristaline; 2-formațiuni sedimentare

paleogen superioare-miocen inferioare; 3- formațiuni sedimentare miocen superioare; 4-
formațiuni sedimentare pliocen inferioare; 5-vulcanite neogene; 6-formațiuni magmatice
intrusive neogene.

Relieful
HARTA SOLURILOR
CLIMA
Din punct de vedere climatic, comuna Uriu dispune de o clima temperat continentala de tranzitie,
influentata de circulatia generala a atmosferei si de formele de relief. Temperatura medie anuala
atinge media de 8.5 – 9 grade celsius . Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maxime în
luna iulie şi minime în luna ianuarie. Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general
media pe ţară, media anuală înregistrand 550-600 l/m2 .
 Diagrama precipitațiilor pentru Uriu arată în câte zile pe lună este atinsă o anumită cantitate de
precipitații. În climatele tropicale și musonice aceste cantități pot fi subestimate.

Maxima medie zilnică" (linia roșie continuă) arată temperatura maximă medie a unei zile pentru
fiecare lună pentru Uriu. De asemenea, "minima medie zilnică" (linia albastră continuă) arată
media temperaturii minime. Zilele calde și nopțile reci (liniile punctate albastre și roșii) arată
media celei mai calde zile și a celei mai reci nopți ale fiecărei luni din ultimii 30 de ani. Pentru
planificarea vacanțelor te poți aștepta la temperaturi medii, fii pregătit pentru zile mai calde sau
mai reci. Viteza vântului nu este în mod normal afișată, însă poate fi adăugată de la baza
graficului.
Graficul de precipitații este util pentru planificarea efectelor sezoniere, cum ar fi clima și
musonul în India sau anotimpul plois în Africa. Precipitații lunare de peste 150mm reprezintă în
cea mai mare parte zone umede, sub 30mm zone secetoase. Notă: cantitățile de precipitații
prognozate în regiunile tropicale și pe terenuri compexe tind să fie mai scăzute decât cele
măsurate local.

Graficul arată numărul lunar de zile de soare,parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu
mai puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial
înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate.
Diagrama temperaturii maxime pentru Uriu

Fixează câte zile pe lună ating anumite temperaturi.

Roza vânturilor pentru Uriu arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată. Exemplu SV:
Vântul bate dinspre Sud-Vest (SV) spre Nord-Est( NE).
 HIDROGRAFIA
 Coerenţă geografică – teritoriul este structurat în jurul culoarului Someşului Mare. Astfel,
urmând elementele de hidrografie, care acţionează ca un “fir albastru” ce leagă strâns toate
aşezările Ţinutului Haiducilor, teritoriul se structurează pe axa est-vest pe culoarul Someşului
Mare (com. Cuzdrioara, Ciceu-Mihăieşti, Petru-Rareş, Uriu, Braniştea şi Beclean) şi “curge”
pe axa nord-sud pe afluenţii de dreapta ai Someşului Mare: Gârbău Dejului (com.
Cuzdrioara), Leleşti (com. Ciceu Giurgeşti), Ilişua (com. Uriu, Căianu Mic, Spermezeu,
Târlişua), Ţibleş (com. Zagra), Rituria (com. Chiuza), Runcu (com. Runcu Salvei), respectiv
pe afluenţii de stânga: Meleş (com. Nuşeni şi Matei), Apatiu (com. Chiochiş), Lechinţa (com.
Lechinţa);
 DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Uriu se ridică la 3.208
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
3.633 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români(72,35%). Principalele minorități sunt cele
de maghiari(21,04%) și romi (4,18%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(61,19%), dar
există și minorități de reformați (20,07%), penticostali (12,34%), romano-catolici (2,34%)
și greco-catolici (1,43%). Pentru 2,28% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.
Densitatea populatiei raportata la suprafata intravilanului si
la intreg teritoriu administrat
Piramida populației
 Rețeaua de drumuri

Drumuri publice. Cele mai importante mijloace de acces sunt drumul

national DN 17 (E58) şi calea ferată ce face legătura între Bistrița – Beclean
pe Someș-Dej-Gherla-Cluj-Napoca. Valorificarea rețelei de drumuri, care se
remarcă printr-o densitate ridicată și printr-o distribuție relativ echilibrată în
teritoriu, favorizează accesul în bune condiții spre punctele turistice
importante. Situația căilor de comunicație de pe teritoriul comunei Uriu este
următoarea:
• Legătura rutieră între centrul de comună (satul Uriu) și satul Ilișua se
realizează pe drumul județean DJ 171, iar cu satul Hășmașu Ciceului prin
drumul național DC36.
 În ultimul timp în comuna Uriu a început proiectul cu asfaltarea
străzilor și a trotuarelor.

Transportul în comun. Circulația spre Cluj-Napoca se realizează pe

drumul DN 17 și DN 1C de la Dej, iar spre Bistrița pe drumul DN 17, se
asigură prin autocare, autobuze și microbuze .

Transport aerian. Localitatea Uriu se află la cca. 73 km de aeroportul

internațional din orașul Cluj-Napoca.

Transportul feroviar. Transportul pe calea ferată este un mijloc important

de acces în regiune. Circulația pe calea feroviară spre Cluj-Napoca și
Bistrița se realizează prin halta Reteag(Uriu) și Cristeștii Ciceului.

Profilul transversal al drumurilor publice

Pd – platforma drumului – suprafata care cuprinde partea carosabila si
acostamentele sau dupa caz trotuare, locuri de parcare, piste de biciclisti si statii
pentru mijloacele de transport in comun pe pneuri;
Pc – partea carosabila – suprafata destinata circulatiei vehiculelor. Ea poate fi
alcatuita di una sau mai multe benzi de circulatie;
Bc – banda de circulatie – suprafata destinata circulatiei unui singur sir de vehicule
(latimi uzuale 3,oo ;3,50 m in functie de clasa tehnica a drumului)
Ac – acostamentele – fisa laterala situata la marginea partii carosabile cu latimi de
0,5; 1,0; 1,5 m in functie de clasa tehnica a drumului;
Bi – benzi de incadrare – portiuni consolidate din acostament cu latimi de 0,25;
0,50; 0,75 m in functie de clasa tehnica a drumului;
P – panta transversala a partii carosabile – depinde de tipul imbracamintii rutiere si
ia urmatoarele valori: - 2% pentru imbracaminte din beton de ciment; - 2,5%
pentru imbracaminte bituminoasa; - 3% pentru drumuri pietruite (macadam).
Pa – panta transversala a acostamentelor – cu valori de 4 sau 5% functie de
materialele din care se realizeaza acostamentul;
SR – structura rutiera – o succesiune de mai multe straturi de rezistenta a
drumului;
LT – linia terenului natural
Td – taluz de debleu
Tr – taluz de rambleu
r – rigola (santul)
hr – adancimea rigolei: 0.3; 0.4; 0.5m
b – bancheta rigolei: 0.5m
A – ampriza drumului - fasia de teren ocupata de elementele constructiveale
drumului in sectiune transv. masurata in proiectie orizontala
zl – zone laterale –fasii de teren situate de-o parte si de alta a amprizei destinate
pt semnalizare, plantatii: 0-2m
Zd - zona drumului - suprafata de teren constituita din ampriza si zI

Profilul transversal al cailor ferate

B – platforma caii ferate – portiunea de terasament pe care se reazema prisma caii:
valoarea de 6,00…6,20 m
e – ecartamentul caii ferate – distanta dintre fetele interioare ale sinelor masurata
la 14 mm sub nivelul superior al ciupercii sinei si are valoarea de 1435 mm pentru
ecartamentul normal
u – umarul caii ferate – distanta dintre traversa si creasta prismei caii ferate
T – traversa – poate fi din lemn, beton sau metal avand lungimea de 2,4 …2,6 m si
grosimea de 14…16 cm
Pr – prisma caii ferate – realizata din piatra sparta, mai rar din balast, cu rol de
rezistenta si avand o grosime de minim 30 cm masurata sub talpa traversei
NP – nivelul platformei
S – suprastructura caii ferate
I – infrastructura caii ferate
SR – strat de repartitie – executat din nisip sau pietris cu rol drenant, izolator si
anticontaminator – grosimea stratului trebuie sa fie de minim 15 cm masurata in
dreptul sinelor
B – bancheta caii ferate – portiunea din platforma caii ferate cuprinsa intre piciorul
taluzului, stratul de repartitie si marginea dispozitivului de colectare si evacuare a
apelor sau creasta taluzului si are valoarea de 25 cm
LT – linia terenului natural
Tr – taluz de rambleu
Td – taluz de debleu
S – sant
cb – contrabancheta santului (0,5 m)
hs – adancimea santului (0,3; 0,4; 0,5 m)
A – ampriza caii ferate zcf – zona caii ferate
Zl – zone libere

Autostrada in operare
Autostrada in proiect

Drum expres proiect

Trans Regio Proiect

Variante ocolire
Rutier Pasaj Pod

Feroviar CF electricitate
Feroviar CF modernizate

Aeroporturi
Multimodal

Administrativ judete
Coridoare rutiere

Arii protejate
Utilitati si lucrari recente in Comuna Uriu
Singura comuna din zona aceasta a Judetului in care exista apa,gaz si canalizare.
Comuna dispune de un parc de agrement recent amenajat;

In comuna a mai inceput si asfaltarea strazilor;

Iluminatul stradal cu leduri;
Capele mortuare in toate satele din comuna;

Centrul cultural muzeistic atat in Uriu cat si in Cristestii Ciceului;

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Uriu,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Uriu

http://centruturisticuriu.ro/pagina/uriu

http://www.protopopiatulbeclean.ro/parohia-uriu/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Criste%C8%99tii_Ciceului,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ili%C8%99ua,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud

https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83%C8%99ma%C8%99u_Ciceului,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s
%C4%83ud

http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice

http://atlas.anpm.ro/atlas#

http://mtransporturi.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/index.html?
id=4e84b8ff37de48c6a001c0bae9974693

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_Rom%C3%A2nia

http://mmut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul%203.pdf

https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/uriu_rom%C3%A2nia_664152

http://galtinutulhaiducilor.ro/prezentare/teritoriu/

http://mmut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul%203.pdf
http://mtranaporturi.maps.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?
appid=9063e4d387944d3a81da0ad3e8c20337

http://www.rasunetul.ro/primarul-petru-serban-uriu-suntem-singura-comuna-din-zona-aceasta-
judetului-care-avem-apa-gaz-si

https://www.ziardebistrita.ro/foto-cateva-dintre-investitiile-realizate-in-comuna-uriu-prezentate-in-
pragul-centenarului-marii-uniri/