Universitatea ,,DUNĂREA DE JOS’’ din GALAȚI

Facultatea transfrontalieră

ACTIVITĂȚI SPORTIVE PRACTICATE ÎN TIMPUL LIBER

A EFECTUAT :
Tulba Diana
studentă anul II

Chișinău,2023
CUPRINS:

1. INTRODUCERE.......................................................................................................................................1

2. DEFINIRE.................................................................................................................................................1

3.ACTIVITĂȚI SPORTIVE DE TIMP LIBER ÎN VEDEREA SOCIALIZĂRII........................................2

4. BENEFICIILE ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE DE TIMP LIBER..........................................................4

5. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI SPORTIVE PRACTICATE ÎN TIMPUL LIBER....................................5

6. CONCLUZIE...........................................................................................................................................12

7. REFERINȚE............................................................................................................................................14
1. INTRODUCERE

Folosirea eficientă a exercițiului fizic trebuie completată și întregită permanent cu petrecerea

plăcută a timpului în natură, în activități de divertisment, de plăcere, practicând jocurile,
sporturile şi turismul, precum şi activități mai speciale, cum ar fi pescuitul, hipismul,
cicloturismul. Dacă știm să folosim timpul liber într-un mod avantajos și eficient, el poate deveni
un real mijloc de formare a trăsăturilor personalității umane, de educație permanentă.

În contextul actual, activitatea sportivă practicată în timpul liber, are două aspecte de bază:
necesitatea practică și lupta incontestabilă și nesfârșită împotriva oboselii, plăcerea certă de
practicare a exercițiilor fizice și a mișcărilor în aer liber a oamenilor.

Aceste activităţi libere trebuie organizate împreună cu familia, colegii, prietenii, atât sub formă
necompetiţională a sportului de masă (promenade, excursii, jocuri dinamice, înot etc.), cât şi sub
forma unor competiţii, întreceri. Esenţial este ca aceste activităţi sportive, să intre în regimul
zilnic de viaţă al fiecărui individ. Obişnuirea treptată cu practicarea sistematică a exerciţiilor
fizice şi a mişcării înseamnă modelare, conştientizare şi participare activă.
Astfel, educaţia sportivă va căpăta un caracter educativ, formativ, etic, care, împreună cu ceilalţi
factori educativi (familia, organizaţiile de tineret, asociațiile sportive), fac ca acţiunile lor să fie
convergente.

2. DEFINIRE

Timpul total se împarte în timp de muncă şi timp în afara muncii. Cel dintâi, este acea parte
acelor 24 de ore (sau a săptămânii, lunii, anului, etc.), care se cheltuieşte pentru efectuarea
muncii socialmente necesară. Cel de-al doilea, reprezintă tot restul timpului, inclusiv timpul liber
al celor ce muncesc.

Unii autori mai afirmă că „timpul liber, reprezentând atât timpul pentru recreere, cât şicel afectat
unei activităţi mai elevate, îl transformă desigur pe cel ce dispune de el într -un alt subiect şi, ca
alt subiect, el intră în procesul nemijlocit de producţie.”

1
Termenul loisir este des folosit în literatura de specialitate şi poate fi interpretat astfel:
„Componentă din bugetul integral de timp al omului modern, care delimitează acel
intervalafectat de acesta, în mod deliberat, activităţilor cultural educative şi recreative
necesaredezvoltării sau întreţinerii fizice şi spirituale, destinderii şi distracţiei sale.
Astăzi, conceptul de timp liber cunoaşte o largă circulaţie şi începe să fie
abordatinterdisciplinar. Denumit „loisir”, „leisure” sau „freizeit”, înţelesul nu diferă prea mult de
la popor la popor. Atât termenul francez de „loisir”, cât şi cel englez de „leisure”, îşi au
origineacomună în latinescul „licet”, care înseamnă „permis”

3. 3.ACTIVITĂȚI SPORTIVE DE TIMP LIBER ÎN VEDEREA SOCIALIZĂRII

Atât sportul, cât şi exerciţiul fizic pot fi considerate instrumente de socializare extrem de
importante şi de aceea oricărui stat îi revine o mare responsabilitate în a le promova şi dezvolta.
În țările moderne, sportul reprezintă un fenomen a cărui importanţă a luat amploare mare,
devenind astfel, din ce în ce mai prezent în viaţa cotidiană a omului. Marea sa forţă de atracţie a
făcut ca tot mai mulţi oameni să păşească cu încredere în arenele sale, unde întrecerile sportive
de orice tip au devenit adevărate spectacole, ocupând un loc important în preocupările cotidiene
modrene ale mass-mediei.

Activitatea sportiv-recreativă şi-a extins cadrul de participare de la cei tineri până la cei
vârstnici, de la bărbaţi la femei, de la activitatea şcolară la timpul liber, de la hobby la
profesiune, reuşind astfel, ca prin intermediul exerciţiului fizic să „sculpteze” fizionomia şi
comportamentul uman. Vasta sa reprezentare dovedeşte că este un fenomen de masă, care este
capabil să producă transformări fundamentale în atmosfera întregii societăți. Acest proces
evolutiv s-a datorat atenţiei pe care sportul a acordat-o individului uman indiferent care era
poziţia sa socială, indiferent de vârstă sau de sex, indiferent de etnie sau religie, făcând abstracție
de orice discriminare şi atrăgând astfel în sfera sa toate categoriile sociale – pe unii ca
practicanţi, pe alţii ca spectatori. Această diadă promotor/ spectator a permis formarea și
modelarea caracterului şi a oferit noi motivaţii, unele ideative, altele materiale. Chiar dacă
motivele de a face sport sunt diverse și numeroase, sportul face loc atât celor ce vor să obțină
performanţe, dar şi celor ce vor câştiguri, constituind un mijloc ideal de manifestare a
preocupărilor, a năzuinţelor.

2
Sportul, ca activitate recreativă, creează o atmosferă de destindere, de relaxare și reprezintă
mijlocul ideal de a avea contact cu alţi semeni şi de a stabili noi relaţii, de a socializa, este o
metodă prin care se poate consuma energia, dar care poate să conducă şi către un alt simţ estetic.

Prin caracterul său integrator, el devine un suport ideal de manifestare şi exprimare, de

redescoperire a sinelui. Dualismul menţionat se manifestă şi într-un alt mod, respectiv
divertisment şi profesie, fiindcă sportul oferă posibilitatea unei largi categorii de practicanţi, să-şi
petreacă timpul într-un mod cât mai plăcut şi util, iar alteia să profeseze în cadrul instituţional
sportiv sau adiacent acestuia, în baze sportive de agremement.

Toate aceste aspecte relevă din plin diversitatea sportului şi creează în societatea modernă o nouă
imagine, de la comportamentul individului la comportamentul grupului, ceea ce poate concepe şi
alte aspecte ale căror consecințe sunt şi benefice, dar şi nefaste, în funcţie de interesele
manifestate de protagonişti, care de cele mai multe ori depăşesc sfera sportului, luând alte
dimensiuni. Dintre acestea, se disting agresiunea şi armonia, degradarea mediului şi protecţia
mediului. Aceste dimensiuni arată că sportul reprezintă o componentă deosebit de importantă a
calităţii vieţii şi culturii, care trebuie susţinut primordial de către tot aparatul instituţional. Statul
trebuie să fie un factor important în asigurarea unui optim funcţional (tehnic şi logistic), care să
garanteze tuturor cetăţenilor dreptul la practicarea exerciţiului fizic.

Sportul recreativ a reuşit, încă de la apariţia sa, să aibă o semnificaţie socială foarte mare, acest
lucru realizându-se doar prin prisma caracterului său mobilizator, a numeroaselor sale pilde şi
modele, a numeroaselor sale principii, care au găsit tot mai mulţi adepţi.

Extinderea ariei sociale a sportului a făcut ca sportul să fie considerat o necesitate prioritară
pentru stat, căutând să promoveze sportul la scară naţională, în scopul extinderii participării şi
lărgirii ariei de răspândire a unor elemente de specific naţiOnal (exemplu: oina în România). Este
foarte adevărat că există o varietate mare de forme de sprijinire a sportului de către stat, ele fiind
diferite de la o ţară la altă ţară şi de la o perioadă la alta, în raport cu specificul fiecărei ţări.
Modelele europene şi rezultatele obţinute de către acestea relevă nu numai aspecte legate de o
educaţie sănătoasă.

În numeroase rânduri, s-au făcut recomandări privind interdependența dintre sport–muncă–

condiție fizică în care se punea accent pe creşterea practicării sportului şi a activităţilor de

3
destindere şi de implicare în activităţile voluntare în sport, în condiţiile creşterii sedentarismului
datorat tehnologiilor şi a creşterii tensiunii sistemului nervos datorat stresului.

4. BENEFICIILE ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE DE TIMP LIBER

Activităţile sportive devin din ce în ce mai importante în societăţile moderne, tot mai mulţi
oameni practică sportul sub diferite forme sau sunt spectatori de manifestări sportive, citesc
despre sport sau încearcă noi forme de manifestare a exerciţiului fizic. Aceste activităţi sunt
practicate nu numai în timpul liber, ci pentru un număr impresionant de persoane ele devin un
mod de viaţă; ne referim aici nu doar la participarea activă la activităţi sportive, dar şi la
consumarea lor.

Există mai multe puncte de vedere referitoare la aceste beneficii ale sportului:
a) practicarea sportului, în mare măsură de persoane vârstnice, persoane cu handicap etc. De aici
şi caracterul general al sportului care poate fi practicat de orice categorie de persoane indiferent
de sex, vârstă sau orientări religioase.
b) motivaţia: sportul nu mai este orientat exclusiv către performanţă şi competiţie, ci din ce în ce
mai mult către noi forme de motivaţie – recreere, valori estetice, socializare, integrare socială,
stare de sănătate;
c) organizarea sportului: în acest sens, în ultimele decenii practicarea exercițiilor fizice nu mai
sunt oferite doar de organizaţiile private sau de stat, ci şi de furnizori şi agenţi sportivi, fiind
practicat tot mai mult în moduri neformale.

Sportul, ca mediu de socializare, este un proces prin care oamenii învaţă deprinderile,
aptitudinile, valorile şi comportamentele care îl abilitează să participe în calitate de membru al
societăţii în care trăieşte; procesul de socializare este un fenomen complex datorită diversităţii
culturale, politice şi economice din diferitele ţări.

Avantajul sportului constă în influenţa pe care o exercită atât corpul, cât şi mintea, în acest fel
sportul contribuind la socializare prin mişcare şi prin efectul mişcării asupra dezvoltării
personalităţii, dar şi prin natura contactelor sociale. Sportul poate avea impact asupra asumării de
roluri, adaptării la necesitatea conformării la norme, întăririi respectului de sine şi a identităţii.

4
Societatea actuală oscilează între cele două dimensiuni ale sportului, cea competitivă şi cea
ludică (de recreere), spiritul de cooperare, de luptă, de apartenenţă la o grupare (club, asociaţie),
evidenţiază calităţile prin care omul îşi afirmă caracterul său sociabil. Competiţia, caracteristică
atât sportului de performanţă, cât şi sportului de masă, presupune acumularea a numeroase
resurse individuale şi în primul rând a celor de ordin fizic în vederea atingerii scopului.

Efectul socializator al activităţilor fizice şi a sportului determină o multitudine de efecte pozitive

asupra mai multor categorii de beneficiari:

1) Copiii şi tinerii sunt principalii beneficiari ai practicării activităţilor fizice. Acordarea unui rol
cuvenit jocului şi jocurilor în copilărie, reprezintă premisa unei dezvoltări sănătoase din punct de
vedere motric, social şi cognitive.

De cele mai multe ori, chiar şi în cazul adulţilor, anturajul este cel care-i mobilizează pentru o
anumită activitate sportivă, impusă şi de zona geografică (munte, mare) în care-şi petrec timpul
liber.

2) La adulţi, interesul faţă de sport şi activitatea fizică diferă în funcţie de mai mulţi factori cum
ar fi: cariera, educaţia, statutul social, ocupaţia, timpul liber.

Caracterul de agrement al sportului înlătură anxietatea, depresia sau sentimentele negative.

Activităţile fizice practicate în baze sportive sau în aer liber constituie mobilul unor contacte
frecvente, prilej de a forma noi relaţii sau posibilitatea îmbunătăţirii capacităţilor de comunicare.
Există beneficii clare, mai ales la acele persoane ezitante, timide sau lipsite de ambiţie ce provin
dintr-un mediu în care nivelul inferior de autoapreciere nu prezintă un rol important, facilitând
contactele sociale.

3) La vârsta a treia apar probleme de sănătate, în mod special după pensionare, datorită izolării,
a lipsei unui program normal de muncă, ceea ce duce la apariția depresiei, accentuării anxietății,
a încrederii în sine, se simt inutile. În acest sens, practicarea exerciţiilor fizice de către vârstnici
poate avea efecte pozitive, benefice, ameliorându-le starea de sănătate, având un puternic efect
psiho-terapeutic asupra stării lor mentale, ridicându-le buna dispoziţie.

5
5. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI SPORTIVE PRACTICATE ÎN TIMPUL LIBER

Câteva exemple de activități sportive practicate în timpul liber alături de cei dragi

1.Ultimate Frisbee - este un joc non-contact, un joc de ehipa, jucat in toata lumea.

2. Y-Golf - Posibilitatile acestui joc sunt nelimitate si tin doar de creativitatea participantilor.
Golf oriunde!

6
3. Petanque (Boules) - O activitate foarte buna pentru iesirile la iarba verde sau pentru a
petrece timpul intr-un mod placut alaturi de apropiati.

4. Slackline - O activitate care dezvolta simtul echilibrului, auto-controlul si creativitatea.

Miscare fizica intr-un mod distractiv, captivant si motivant.

5.Kite (Zmeu) - O activitate pentru toata lumea, care se poate face atat in mediul urban (in
parcuri) cat si in natura. Dezvolta coordonarea miscarilor.

7
6. Longboarding - este un sport similar cu skateboard-ul. Placa de longboard este mai lunga si
are rotile mai mari ca si placa de skateboard si este folosita pentru viteza, freeride, slide si
slalom.

Longboard-ul este foarte distractiv si este mult mai usor de invatat ca si skateboard-ul.

7.Trotineta - este un mijloc de transport simplu si eficient, accesibil oricui, si o forma de

distractie care presupune efort fizic afara, in aer liber.

8
8. Volei - este un sport (al doilea în lume ca popularitate)în care două echipe, separate de un fileu
înalt, trebuie să treacă mingea deasupra acestuia, folosind mainile, cu scopul de a face ca mingea
să atingă terenul advers.

9. Bboying (Dans de strada) - O foarte buna activitate sportiva pentru outdoor si o forma de
arta care se practica intr-un grup de prieteni. Multe persoane ies afara, dau drumul la muzica,
incep sa danseze si asteapta sa li se alature si alti doritori. Trebuie sa fi o persoana sigura pe ea
pentru a reusi sa dansezi in strada.

9
10. Badminton - este o activitate sportiva distractiva si o buna forma de a face miscare. Este un
sport care se joaca cu racheta, dar difera de tenis prin faptul ca mingea (in cazul badmintonului –
fluturele) trebuie returnat adversarului inainte sa atinga terenul.

11. Forestbike - Plimbarea cu bicicleta prin padure este o activitate in aer liber care te relaxeaza
si te distreaza in acelasi timp. Daca vrei sa scapi de zgomotul si agitatia din oras, o plimbare cu
bicicleta in mijlocul padurii este exact ce ai nevoie. Ia cu tine cativa prieteni sau familia si
exploreaza padurile dimprejurul orasului. Vei fi surprins cate locuri interesante sunt atat de
aproape.

10
12.Ping Pong - sau Tenis de Masa, este o activitate sportiva captivanta care poate fi facuta de 2
sau 4 jucatori concomitent. Frumusetea la aceasta activitate este ca, chiar daca jucati ocazional
Ping Pong, puteti deveni, in scurt timp, destul de priceputi.

13. Role - Patinajul pe role, este un sport tanar dar care e evoluat foarte repede de la origini. Este
o activitate care ofera multe optiuni practicantului: patinajul de viteza, hockey pe role, patinajul
in skateparcuri, patinajul urban, slalom, dans pe role, etc. Cu atatea optiuni, este o activitate
ideala pentru fiecare dintre noi.

11
6. CONCLUZIE

Cei mai mulți tineri nu se angrenează în activități fizice diverse. Principalul motiv este lipsa
timpului liber. Lipsa timpului liber cauzează stări depresive, apariția diferitelor boli la nivel
emoțional și fizic. Toate acestea conduc la o scădere a calității vieții și abunăstării. Mulți tineri
nu sunt mulțumiți de timpul necesar pentru a satisface hobby-uril sau timpul necesar pentru
odihnă.
În plus, mulți studenți nu au ocazia să participe la diverse activități de agrement. Cele mai
importante activități pe care tinerii le fac în timpul liber sunt studiul și utilizarea internetului.
Considerăm că timpul liber este cel mai important indicator al calității vieții care dă satisfacție
oamenilor și aduce infuențe benefice bunăstării și stărilor psihice.

Multitudinea influenţelor sportului şi a activităţilor fizice asupra omului şi societăţii este extreme
de complexă, în special datorită efectelor pe care le produce asupra menţinerii sănătăţii, formării
şi dezvoltării personalităţii, întăririi caracterului. Timpul petrecut prin practicarea sportului, și nu
numai, ci a practicării mișcării în general, a confirmat obținerea unor rezultatele pozitive asupra
psihicului, creșterea încrederii în sine, a autoaprecierii, îmbunătățirea bunei dispoziţiei şi stării de
bine ,diminuarea stării de anxietate, a tensiunii şi stresului.

Activităţile fizice contribuie la dezvoltarea gradului de socializare ale oamenilor şi în mod

deosebit, a tinerilor în condiţiile în care există o bună îndrumare. În acest sens, statul are un rol
deosebit de important, în ceea ce privește promovarea, organizarea şi dezvoltarea „sportului de

12
masă”, până când întreaga populaţie va putea participa la activităţi sportive, susţinută din punct
de vedere financiar propriu, de condiţii (baze sportive, materiale, spaţii accesibile şi agreabile) .

Practicarea în mod gradual și consecvent al exerciţiilor fizice, în mod special în timpul liber, într-
o formă organizată sau independentă, dezvoltă principiile culturii noastre sportive, ceea ce va
determina formarea unei societăţi competitive la nivel mondial.

13
7. REFERINȚE

 http://www.arthra.ugal.ro/bitstream/handle/20.500.14043/27165/Loisir_activitati
%20motrice%20de%20timp%20liber_Mocanu_George_2018.pdf?
sequence=1&isAllowed=y
 https://cadredidactice.ub.ro//balintgheorghe/files/2011/03/activitati-sportiv-recreative-si-de-
timp-liber-paintball-mountain-bike-escalada1.pdf
 http://activitateafara.ro/ghid-de-activitati-afara/activitati-afara/
 https://edict.ro/rentabilitatea-practicarii-activitatilor-sportive-de-timp-liber/ .

14