Universitatea Dunrea de Jos, Galai

PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

Lucrare de seminar
~ Educatia adultilor ~

Motto: OMUL CAT TRAIESTE INVATA

Student : Baldigau Nicoleta

Profesor: Androne Mihai
An studii: I
Semestrul: II
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

Pornind de la faptul c pedagogia este stiinta care are ca obiect de studiu educatia iar

educatia este specific tuturor perioadelor de varst, putem defini pedagogia adultilor ca fiind

ramura pedagogic, care are ca obiect de studiu educatia adultilor sau educatia la varsta adult.

Pedagogia adultilor face parte din categoria stiintelor pedagogice aplicative pe perioade de

varst, alturi de pedagogia anteprescolar, pedagogia prescolar, pedagogia scolar si pedagogia

invtmantului profesional.

Educatia ca proces social insoteste individul de-a lungul vietii, ajutandu-l s se dezvolte in

plan intelectual, axiologic, afectiv, s se adapteze continuu la cerintele societtii.

Ideea nevoii de educatie, indiferent de varst, nu este una nou. In perioada clasic (sec. al

XVII-lea), Jan Amos Comenius, in lucrarea Didactica Magna, afirma c pedagogia nu poate fi

limitat la educatia din scoal sau din familie, ci aceasta vizeaz toat existenta individului,

subliniind nevoia educatiei permanente si universale.

Educatia adultilor este un domeniu disciplinar mai putin dezvoltat in ansamblul stiintelor

educatiei. Teoreticienii educatiei s-au focalizat mai mult pe dezvoltarea mecanismelor explicative

si metodologice pentru educarea copilului, el fiind in crestere, in formare si necesitand support si

asistare in dezvoltarea sa. La varsta adulta, educatia nu mai este obligatorie, cel putin formal,

educatia adultilor realizandu-se mai ales intr-un cadru nonformal sau informal.1

Daca ne gandim la faptul ca un individ traieste in medie 70 de ani si ca educatia

obligatorie tine pana la varsta de 18-19 ani ( chia 24 de ani daca luam in calcul si invatamantul

universitar), un individ isi traieste aproximativ 50 de ani sub incidenta educatiei adultilor.

_______________________________

1
Sava Simona, p.15;
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

La acest tablou adaugam faptul ca, in aceasta perioada, adultul are de indeplinit o serie de

roluri sociale, are o serie de responsabilitati aferente diferitelor statusuri sociale, pentru a caror

realizare nu este cu totul abilitat din scoala pentru a le face fata , ca aceste roluri se suprapun,

sunt intr-o continua dinamica si schimbare (fie ca are statutul de parinte, angajat, director, somer,

sot sau divortat, recasatorit, bunic, pensionar, vaduv, etc.), de multe ori provocand situatii de

criza in care adultul are nevoie de asistenta, ne putem imagina diversitatea nevoilor educationale

(de perfectionare, pentru avansare in cariera sau de recalificare , de petrecere a timpului liber si

dezvoltare personala, etc.) ale adultului, respective complexitatea educatiei sale.2

La varsta tineretii necesitatea autoeducatiei este determinata mai ales de cerintele

profesiunii, de nevoia de pregatire si adaptare profesionala, sociala si familiala3 deoarece in

aceasta perioada apar schimbarile majore in viata individului. Se naste necesitatea unui loc de

munca determinat fiind de conditia financiara a fiecaruia dintre noi. Concomitent cu necesitatea

locului de munca, apare si necesitatea propriei familii.

Educatia adultilor reprezinta un domeniu disciplinar relativ tanar, dar in ultima perioada a

surprins o dezvoltarea puternica. Aceasta dezvoltarea a fost declansata de diferiti factori precum:

dinamica sociala si explozia informationala si a cunoasterii stiintifice si tehnologice, determinand

schimbari in profilurile de competente ale profesiei, in ierarhia valorilor, etc. . Toate acestea

transforma educatia adultilor dintr-un lux, intr-o necessitate, ea devenind obligatorie, datorita

_______________________________

2
Sava Simona, p.16;
3
Andrei Barna, p.50;
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

constrangerilor externe, chiar daca aceste constrangeri nu sunt intotdeauna formale.

Adesea, notiunile de educatia adultilor si educatia continua se suprapun in mare masura ,

diferentele fiind mai mult de nuanta . Daca educatia continua vizeaza mai mult continuitatea

pregatirii de-a lungul carierei profesionale (pentru actualizarea cunostintelor si a competentelor,

pentru perfectionare, pentru recalificare, pentru reorientare si reintegrare profesionala), educatia

adultilor are in vedere aspecte mai generale, dimensiuni educationale alternative, ce trebuie

acoperite (civica, cultural, de timp liber, etc).3

Educatia adultilor presupune pe lang procesul de asimilare a cunostintelor, si unul de

restructurare, modificare a reltiilor dintre individ si mediul social in general.

Adultul care invat, indiferent de tipul de invtare, se afl in centrul unui complex de

relatii educative, care-l pun in situatia de a asimila cunostinte, de a le transpune in practic, de

a-si restructura bagajul informational de care dispune, de a-si ameliora modul de raportare la

mediul de viat, pentru a-si dezvolta toate laturile personalittii: intelectual, moral,

profesional, social etc.

In literatura de specialitate se mentioneaz c adultii au capacitatea de a se conduce si de

a-si asuma responsabilitatea propriilor decizii. Acesta este un argument pentru a diferentia

pedagogia adultilor de pedagogia scolar..

Invatarea specifica adultilor este invatarea autodirijata. Potrivit lui Knowles (apoud

Siebert, 2001b, p. 43) , invatarea autodirijata descrie un proces in care initiativa o detin indivizii,
_______________________________

3
Sava Simona, p.18;
4
Ion Al. Dumitru, p.120
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

cu sau fara ajutorul altora, referitor la diagnosticarea propriilor nevoi de invatare, formularea

scopurilor invatarii, identificarea resurselor umane si materiale ale invatarii, alegerea si

implementarea unor strategii de invatare adecvate, evaluarea rezultatelor invatarii.4

Libertatea de optiune si decizie a adultului privind activitatile de invatare si formare

profesionala confera invatarii autodirijate un specific propriu.

Invatarea autodirijata este o activitate bazata pe autoresponsabilizare. Nimeni nu poate fi

silit sa gandeasca sis a invete. Oamenii invata numai daca isi doresc acest lucru. In plus, ei decid,

fiecare pentru sine, ce continuturi prezinta o importanta deosebita. (Siebert, 2001b, p.60)

Provocarile vietii sunt multe si variate. Adultul este cel care decide daca si cum sa le faca fata,

asumandu-si responsabilitatea faptelor intreprinse.5

Aceasta invatare necesita contexte sociale. Chiar daca are o predominant individuala,

autobiografica, invatarea autodirijata este si un act social. Ea depinde de trairi si experiente

singular ce diferentiaza indivizii, dar, in acelasi timp, ea presupune si trairi consensuale.

Invatarea autodirijata si invatarea sociala nu sunt in contradictie. (Siebert, 2001b, p.63)

Pentru educatia adultilor cele mai adecvate metode se consider a fi asa numitele metode

experimentale, metode care implic un activism deosebit al acelora care invat. Unii specialisti

vorbesc de o pedagogie a formrii prin invtare, caracterizat prin modificarea comportamentului

in sensul unei adaptri progresive in timpul unor activitti repetate in conditii asemntoare.

Un aspect important in activittile desfsurate cu adultii se refer la crearea situatiei motivante.

_______________________________

5
Ion Al. Dumitru, p.121
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

O astfel de situatie presupune punerea intr-o tensiune afectiv, a crei realizare s aduc cu sine

satisfactia, dezvoltarea aspiratiilor si nevoilor susceptibile de a spori participarea.

In urma unor cercetri intreprinse au fost identificate cateva conditii necesare pentru

crearea unei situatii motivante (Vintanu, 1998, p. 45):

- existenta unui interes pozitiv pentru activitatea desfsurat;

- prezenta unei atentii continue in activitate;

- rezistenta la oboseal si la momentele critice;

- interes pentru progresul sau performantele realizate;

- ritm alert de desfsurare a activittilor.

Aadar, dorina i aspiraiile spre perfeciune au constituit i continua sa fie n permanen

o preocuparea natural a fiinei umane. Evolutia accelerate a societii i diversificarea,

complexitatea profesiilor, impun nevoia de autoeducaie si de un accent mai ridicat asupra

educatiei adultilor.
Universitatea Dunrea de Jos, Galai
PIPP, Anul I
Specializarea: Pedagogia nvmntului primar i precolar

BIBLIOGRAFIE:

1. Andrei Barna, Autoeducaia. Probleme teoretice i metodologice, Ed.Didactic i

pedagogic, Bucureti, 1995;

2. Palos Ramona, Sava Simona, Ungureanu Dorel, Educatia adultilor. Baze teoretice si

repere practice, Ed. Polirom, Iasi, 2007