Salina Unirea

Judet: Prahova Localitate: Slanic

Lucrările miniere de deschidere a minei "Unirea" au început în anul

1938, iar exploatarea sării din această mină s-a efectuat între anii
1943-1970.
Exploatarea s-a făcut descendent de la tavan către vatră în felii
succesive de 2.2 metrii grosime, cu tăiere orizontală la vatră şi
verticală la pereţ, derocarea prin împuşcare, iar transportul
materialului rezultat s-a efectut cu vagoneţii până la puţ şi mai
departe cu colivia până la suprafaţă către instalaţia de preparare şi
expediţie.
Mina este alcătuita din 14 camere cu profil trapezoidal având 10 m
deschidere la tavan şi 32 m la talpă şi o înălţime de 54 m.

Salina Unirea - devine obiectiv turistic din anul 1970, oferind

comditii de microclimat natural bogat în aerosoli, cu eficientă în
tratarea afectiunilor respiratorii.
În mină descoperim lucrări de sculptură monumentale cu tematică
din istoria tării, colectii de sare si chihlimbar (provenit de la mina
Colti-jud. Buzău), precum si alte utilităti necesare ptr. petrecerea
timpului în mod agreabil (teren de fotbal, loc de joacă ptr. copii,
bufet, etc.)
Diferenţa de cotă între suprafaţa şi vatra minei este de 208 m şi
este parcursă cu liftul în 90 de secunde. La 40 de metri în sus de la
tavanul salinei Unirea începe podeaua unei saline mai mici - mina
Mihai - care nu este accesibilă publicului.
Spaţiul excavat ocupă un volum de 2,9 milioane metri cubi şi se
întinde pe o suprafaţă de 7.8 hectare.

Aerajul miniei este natural, cu temperatură constantă în tot timpul

anului de 12 grade Celsius, presiunea atmosferică este de 730 mm
coloană de mercur, iar umiditatea cu minim 10% mai redusă decât
la suprafaţă.
 Valea Doftanei

Judet: Prahova Localitate: Valea Doftanei

O statiune la inceput de drum. Cu pasi marunti dar siguri valea doftanei va

deveni o statiune si o zona de atractie turistica importanta. Momentan zona
este la stadiul de "bebelus in fasa".

Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, lipsit
de surse de poluare si degradare a mediului. Campina lui Grigorescu si
Hasdeu se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o
sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana.
Dupa ce lasi in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si
cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti montane
desavarsite. Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au
fost zagazuite prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de
acumulare ce poate fi asemuit cu " o mica mare montana" - zona turistica de
mare atractie.
Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona
Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume. Ea se
afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si
Teleajen. Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord,
unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta
masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare,
Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia
Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata
parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii
Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud.
Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca. 7.000 locuitori) sunt
insirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a raului si
afluentilor sai, pe directia de curgere nord-sud.
Lacul de acumulare pentru apa potabila, intins pe o
lugime de 3 km, ofera o priveliste incantatoare.
Ambele maluri ofera conditii prielnice pentru asezarea
unor campinguri pitoresti si case de vacanta. Barajul
Paltinu terminat in a 1970, are o inaltime maxima de
108 m si o lungime a coronamentului de 465.
 Barajul Paltinu

Judet: Prahova Localitate: Valea Doftanei

Lacul Paltinoasa, barajul Paltinul, vegetatia si relieful din zona garanteaza o
relaxare binemeritata turistului pe aceste meleaguri. Cheile Doftanei sunt la
cativa kilometri de lac, ca si ruinele Bisericii Vechi din satul Traisteni sau
rezervatia de brad natural Glodeasa, veche de peste 100 de ani.

Traseele montane marcate sunt cele catre Varful Cazacu, Muntii Baiului sau
Pasul Predelus.

Turistii care ajung in Valea Doftanei nu au cum sa se plictiseasca. Exista

zeci de stani, unde se pot invata retete vechi de sute de ani de preparare a
branzei, se pot face excursii si drumetii montane prin imprejurimi, iar seara,
la un foc de tabara, cu un berbecut la protap, se pot asculta legendele
povestite cu maiestrie de ciobani.

Barajul paltinu are o inaltime deasupra fundaţiei de 108 m., cota

coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., Lungimea totală a
coronamentului barajului este de 455 m.

Barajul gazduieste o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW.

Centrala este echipată cu două turbine de tip Francis.

Barajul Paltinu serveşte în principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi

industială a municipiilor Cîmpina (Câmpina) şi Ploieşti. În subsidiar, barajul
asigură şi apă pentru irigarea a 9.000 ha în lunca râului Prahova în zona
Băicoi-Ploieşti şi pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploieşti

Barajul
Tip arc
Înălţimea barajului 108,00 m.
Lungimea la coronament 455,00 m.
Volumul barajului 301,00 mii. m³.
 Muntele de Sare

Judet: Prahova Localitate: Slanic

Muntele de sare de la Slanic Prahova se gaseste in intravilanul orasului

Slanic, cu intrarea pe strada Baia Baciului.
Declarata rezervatie naturala geologica si geomorfologica prin 1954,
suprafata zonei protejate este de 2 ha. Complexul Baia Baciului este format
din Muntele de sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, apoi Lacul Mare
(numit si Baia Baciului, cu suprafata de 5100 mp si adancime maxima de 7
m), Baia Porcilor (S=1460 mp si adancime sub 1 m, continand namol
terapeutic).
Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa
nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-se din varful muntelui de sare.
Muntele de sare a fost declarat rezervatie si monument al naturii. Acest
munte miniatural modelat de apa ploilor in sare se extinde pe o suprafata de
2 hectare. Aici se afla si o serie de lacuri carsto-saline cu o adancime
maxima de 32 m precum Lacul Porcilor, Baia Baciului si Grota Miresei.
Potrivit legendei, in acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si
numele de Grota Miresei. Pe solurile sarate din aceasta zona se dezvolta o
serie de specii vegetale halofile dintre care mai importante sunt sararica
(Salicornia herbaceea), pelinul (Artemisia salina), steluta (Aster tripolium).
Prima atestare documentara a Slanicului dateaza din 1532, iar a doua din
1685, când spatarul Mihai Cantacuzino cumpara jumatate din mosia Slanic
pentru a deschide ocne. Complexul Baia Baciului este format din Muntele de
sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, Lacul Mare (Baia Baciului) si Baia
Porcilor ce contine namol terapeutic. Numele de Grota Miresei a aparut dupa
anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-
se din varful muntelui de sare. Zona este declarata rezervatie naturala in
1954.
Formarea Muntelui de sare si a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la
origine actiunea omului, prin exploatarea din interiorul Muntelui de sare ce a
functionat pana la 1852. Dupa acest an mina a fost inundata ducand la
dizolvarea sarii,si la prabusirea tavanelor.
Astfel, s-a format un imens put in mijlocul masivului de sare, lasand sa se
vada forma de clopot a fostei mine de sare. Apa a sculptat versantul, creand
o mare diversitate de forme carstice: lapiezuri, ponoare, arcade si
concretiuni de sare.
De-a lungul timpului muntele a suferit numeroase eroziuni, si prabusiri.
 Cetatea taraneasca din Jimbor

Judet: Brasov Localitate: Jimbor

Construită în secolul al XIV-lea, cetatea ţărănească din satul

Jimbor, judeţul Braşov, avea un rol de apărare. În urma invaziei
tătare din 1690 cetatea a fost avariată fiind restaurată în anul 1692
iar în anul 1818 zidul exterior al cetăţii a fost dărâmat.

Bastionul Postavarilor

Judet: Brasov Localitate: Brasov

Initial acest bastion a fost incredintat spre aparare breslei aurarilor, un

mestesug bine reprezentat in Brasovul secolelor 15-16.

Situat pe coltul sud-estic al cetatii medievale (la poalele Tampei, in

apropierea Magazinului Star de azi) Bastionul Postavarilor era puternic intarit
pentru a putea face fata atacurilor inamice. Prima datare documentara
despre lucrarile de constructie ale acestui bastion dateaza din 1521-1522.
Ulterior, odata cu intarirea zidurilor de aparare a orasului, in fata acestui
bastion a fost construit o alta fortificatie in forma de potcoava: Bastionul
“Tabacarilor Rosii”.

De la Bastionul Aurarilor (ulterior Bastionul Postavarilor) s-a construit tot in

secolul 16 un zid care impiedica accesul atacatorilor in spatiul de sub
Tampa. Aici erau tinute, pe timp de asediu, turme de animale pentru
necesarul de hrana al populatiei. In 1646, Bastionul este cedat breslei
postavarilor. Acestia cunoasteau o puternica dezvoltare in Brasovul secolului
17.
 Dupa Ziduri

Judet: Brasov Localitate: Brasov

In secolul 14 a fost construit canalul Graft (=sant) la poalele dealului Warthe.

Canalul constituia un prim obstacol natural impotriva atacatorilor. Ulterior s-a
construit primul zid de aparare al Brasovului, intarit cu opt turnuri.

Odata cu evolutia armelor de atac, in exteriorul cetatii, a fost construit un al

doilea zid de aparare, fara turnuri, dar prevazut cu doua bastioane puternice
in fiecare capat (Bastionul Fierarilor si Bastionul Curelarilor). Spatiul dintre
cele doua ziduri era denumit "Zwinger" si era repartizat pentru aparare si
intretinere diferitelor bresle ale orasului. Astfel de la Bastionul Fierarilor (azi
Arhivele Statului) in jos era Zwinger-ul macelarilor, urmat de Zwinger-ul
manusarilor, Aproximativ la mijlocul lungimii zidurilor, in dreptul Turnului Alb,
se afla bastionul "Graft". El traverseaza paraul Graft.

Pe timpuri o punte si un pod mobil legau acest bastion de Turnul Alb. Un alt
Zwinger de Dupa Ziduri era cel al "procuratorilor" (functionarii insarcinati cu
constructiile si lucrarile publice ale orasului).

Astazi zona "Dupa Ziduri" este un loc placut pentru o plimbare intr-o zi
calduroasa de vara.

Cascada Iadolina
Judet: Bihor Localitate: Stana de Vale

Cascada Iadolina este situata sub nivelul soselei pe partea stanga

a drumului, la aproximativ 6km de la coada lacului. Ceva mai sus,
tot din stanga apare din versant o alta cascada numita Valul
Miresei. Este accesibila din drumul forestier Iadu.

Pestera Campeneasca

Judet: Bihor Localitate: Vascau

Peştera Câmpeneasca situata in apropierea orasului Vaşcău are

un portal de 20 de m inălţime in care se gaseste cea mai mare
cascada subterana din România cu o inaltime de 40 de m. Apele
paraului Ţarinii se pierd in aceasta pestera si parcurg un curs
subteran de aproximativ 2 km dupa care reapar in izbucul Boiu, in
vestul orasului Vaşcău.

Pestera Ialomitei
Judet: Dambovita Localitate: Moroieni

Aproape de izvoare, la intrarea in "Pestera Ialomitei", credinciosii si calugarii

din comunele invecinate (Pietrosita, Moroeni, Bran, Moieciu s.a.) au construit
lacasuri monastice ortodoxe, in mai multe randuri. Bisericile si chiliile, fiind
din lemn, au ars in decursul a patru secole de exitenta de patru ori. Ultimul
incendiu a distrus totul in anul 1961.
Anul 1993 inseamna renasterea Complexului monastic, la 1 august incepand
lucrarile de reconstructie, din temelie, a tot ceea ce astazi ne uimeste,
incantandu-ne inima si sufletul.

Parcul Trivale

Judet: Arges Localitate: Pitesti

Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este

completat de podul din beton care imita împletitura radacinilor si
crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vânatorului si
Gradina Zoologica.
 Balta Dracului

Judet: Covasna Localitate: Covasna

Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de

carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru
tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice.

Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar
in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai
mic, "Mica Balta a Dracului".

Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon:

apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in
vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837,
1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In prezent, vulcanul
Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.

Cheile Ordancusei
Alba » Garda

Cheile Ordâncuşei, situate la 20 de minute de centrul localitatii

Gârda de Sus, s-au format pe valea paraului Ordâncuşa si ofera un
splendid peisaj carstic celor care tranziteaza aceasta vale in
drumul spre peştera Scărişoara.
 Cascada Vadu Crisului

Judet: Bihor Localitate: Vadu Crisului

Cascada Vadu Crisului se afla in judetul Bihor, in defileul Suncuius - Vadu Crisului, pe
cursul raului Crisul Repede, aproape de intrarea in pestera Vadu Crisului. Inalta de 9
metri impresioneaza prin prabusirea brusca a apei paraului ce iese din pestera in apele
raului Crisul Repede. Este vizibila si din tren in apropierea haltei Pestera pe linia Oradea -
Cluj Napoca.

Pestera Vadu Crisului

Judet: Bihor Localitate: Suncuius

Pestera de la Vadu Crisului se afla in judetul Bihor, in defileul

Suncuius - Vadu Crisului pe cursul raului Crisul Repede, pe
versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului.
S-a format in calcarele cretacice ale muntilor Padurea Craiului ca urmare a actiunii
paraului care il strabate si in prezent. Are o lungime de 1510 m si este formata dintr-un
coridor principal din care se desprind numeroase galerii laterale si sali. Este una din
pesterile cu cea mai bogata fauna cavernicola din Romania aici fiind prezente numeroase
specii de melci, viermi, insecte, crustacei si liliacul cu botul in forma de potcoava. Din
1955 este declarata monument al naturii.
Pestera Vadu Crisului a fost descoperita de catre Czaran Gyula si doi colaboratori (Karl
Handt si Veress Istvan) la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a facut prin dinamitarea
versantului ca urmare a unor banuieli ca deasupra cascadei Vadu Crisului s-ar afla o
pestera de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera a
dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn astfel incat in 1905 a fost deschisa spre
vizitare fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa.
Formatiunile si salile din pestera au primit nume dintre cele mai variate in functie de
imaginatia celor care au descoperit aceste locuri minunate. Dintre cele mai interesante
denumiri mentionam: Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici, Raiul, Iadul, Mormantul lui
Mahomed, Adam si Eva, Purgatoriul, Vulturul Alb, Bisericuta, Barba lui Mahomed,
Floarea de lotus, Purgatoriul.
Pestera a fost intens cercetata fiind publicate deja in 1911 primele date biospeologice
referitoare la pestera Vadu Crisului iar in perioada interbelica institutul de speologie de la
Cluj sub conducerea lui Emil Racovita a efectuat cercetari detaliate in aceasta zona
(inclusiv pestera Vadu Crisului).
Muzeul Tarii Crisurilor sub a carei supraveghere se afla in prezent a amenajat pestera in
anul 1969 cu scari si podete din beton si a fost montata si o instatie electrica (a doua
pestera iluminata din tara). Instalatia electrica a cedat in anul 1980 astfel incat timp de 24
de ani vizitarea s-a efectuat la lumina lampilor cu carbid. In 2004 datorita degradarii tot
mai intense a pesterii si a podetelor si balustrazilor de protectie pestera Vadu Crisului
este inchisa.
 La 6 mai 2006 ca urmare a reamenajarii pesterii si a montarii unui sistem de iluminat
electric performant este redeschisa, in prezent fiind posibila vizitarea sa in conditii optime.

Cascada si lacul Ciucaş

Cascada si lacul Ciucaş, atracţii turistice naturale de importanţă

locală, se găsesc pe cursul inferior al Văii Hăşdăţii, nu departe de
satul Corneşti, la sud-vest de Turda.

PESTERA COMARNIC

 Cai de acces pana la pestera

Pestera este situata in Judetul Caras-
Severin, Comuna Carasova in raza satului
Iabalcea, in Valea Comarnic, Versantul
Stang, Dealul Ponicova.
Tot odata pestera se afla in interiorul
Parcului National Semenic - Cheile
Carasului.

Coordonate geografice
Latitudine > 45º 10' 42''
Longitudine > 21º 56' 98''
Altitudine absoluta 469 metri
Altitudine relativa 12 metri
Acces auto

Pana in orasul Caransebes pe drumul European E70, apoi pe drumul

national DN58 pana in municipiul Resita.
Din Resita, se parcurge drumul judetean 58 B spre Anina, pana la
kilometrul 9 unde, la crucea Iabalcei, se face la stanga si se continua
pe drum nemodernizat, dar totusi practicabil pentru orice tip de
autovehicul, urmatorii 3 kilometri pana in Satul Iabalcea.
Se traverseaza satul trecand pe langa biserica si magazin. Dupa
traversarea satului la prima bifurcatie se urmeaza drumul
nemodernizat la stanga.
Desi mai dificil, drumul poate fi practicat de catre toate tipurile de
autoturisme, mai putin in perioadele cu ploi abundente cand pot sa
apara dificultati, dar nu si pentru masinile de teren. Dupa 3 kilometrii
se ajunge la Cantonul Padina Seaca, iar dupa alti 4 kilometrii se ajunge
la Cantonul Comarnic unde se afla si Pestera Comarnic.

Manastirea Namaiesti - o manastire din timpul cand crestinismul se

propovaduia in taina

foto: askMen.ro
La cativa kilometri nord-vest de Campulung, la o altitudine de aproape 800 de
metri, se afla manastirea Namaiesti. Situata intr-o zona de un pitoresc
deosebit, o zona cu stravechi urme istorice, manastirea Namaiesti este unul
dintre cele trei asezaminte monahale rupestre ce alcatuiesc un triunghi
echilateral cu latura de 20 de km, celelalte doua fiind manastirile Cetatuia si
Corbii de Piatra.
Intrarea in manastirea Namaiesti se afla in apropierea soselei care strabate
satul cu acelasi nume, peste drum de casa memoriala George Toparceanu.
Drumul ingust urca printre casele in care locuiesc maicile ce duc aici o viata de
sine. Treptele se opresc sus la biserica sapata in stanca. Din generatia
varstnica a ramas aici Maica Cornelia Coltea care este si ghidul manastirii.
Traieste in acest loc de la varsta de trei ani.
Am ajuns la Namaiesti intr-o zi de duminica, pe la pranz. E o zi mohorata si
chiar daca e luna martie soarele nu se grabeste sa apara. E o zi de iarna
tarzie, cu lapovita usoara pe care o ignoram insa in dorinta de a vedea
frumoasa manastire si de a afla cat mai multe despre acest asezamant
monahal deosebit.
Maica Cornelia ne vorbeste despre inceputurile vietii religioase in acest loc:
Biserica manastirii este sapata in piatra, in stanca muntelui. Documentele
istorice in legatura cu satul Namaiesti si cu manastirea Namaiesti atesteaza
anii 1503-1547 in hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare si Mircea Ciobanul.
Biserica manastirii este considerata monument istoric din secolul al XIV-lea.
Date exacte in legatura cu intemeierea manastirii si a bisericii sapata in piatra
nu se cunosc. Insa, legendele transmise oral, din mosi stramosi, in satul
Namaiesti, pomenesc chiar de numele domnitorului Negru Voda. Tot traditia
ne povesteste si despre ctitorul anonim al bisericii: Se zice ca un cioban
pastea oile prin partea locului.
Ajungand la stanca in care a fost apoi sapata biserica, ciobanul a facut un
popas la poalele muntelui, la marginea padurii, pe aceasta piatra mare,
ramanand cu oile aici peste noapte. Ciobanului i s-a aratat in vis Maica
Domnului care i-a spus: "Scoala-te, sapa sub tine si vei gasi o icoana intr-o
bisericuta de piatra.
Aici vei face tu biserica in cinstea si slava Intrarii in Biserica a Sfintei Fecioare
Maria, izvor de viata si de tamaduire". Trezindu-se din acest vis ciobanul
incepu sa sape cu ravna si dupa trei zile si trei nopti dadu de o bisericuta de
piatra, in forma de pestera, cu icoane si odoare bisericesti

MANASTIREA CETATUIA (de calugari)

Hram: Adormirea Maicii Domnului; Izvorul Tamaduirii

Judetul: Arges
Localitate: CETATENI
Galerie foto: Acces:

Este situata la 22
 km sud-est de
Campulung, pe soseaua
nationala Campulung-
Targoviste-Bucuresti, pe
frumoasa vale a
Dambovitei, intre satele
Cetateni si Cotenesti.
Cunoscuta cu denumirea
de Schitul Cetatuia
Negru Voda, manastirea
este foarte veche. Este
construita in varful unei
creste stancoase la 881
m deasupra nivelului
marii, pe malul stang al
raului Dambovita. Din
sosea se urca pe o
poteca printre stanci
circa o jumatate de ora
pana la cladirile
manastirii. Asezata pe o
culme de piatra intre
Valea lui Coman, Valea
Chiliilor si apa
Dambovitei, se
invecineaza la nord cu
culmea Carpatilor
Musceleni si spre sud cu
valea Dambovitei. Dupa
aceasta culme ni se
infatiseaza spre miazazi
o priveliste minunata;
valea larg deschisa a
Dambovitei si soseaua
asfaltata care o insoteste
pana in departari.

Schitul NEGRU VODA

Este un schit de calugari, se urca cam 30 minute pe jos, biserica este sapata in stanca.
Legenda spune ca Neagoe Basarab a fost acolo, si pasii lui s-au inscris in piatra ( exista
un fel de urma de pasi, carora li se spune pasii lui Basarab ). Mai este si o cruce mare din
lemn

unde se depun bilete cu dorinte.

Fiind la inaltime, privelistea este majestuoasa.