Sunteți pe pagina 1din 3

1.

ARGUMENT

În ultimul timp, există semnale alarmante privind lipsa de interes a tineretului faţă de
lectură; se pare că principalii concurenţi sunt televizorul, calculatorul, mediul electronic, care
câştigă teren vertiginos, iar în unele medii familiale, chiar părinţii manifestă o atitudine de
indiferenţă sau respingere faţă de actul lecturii. În calitate de educatori şi mentori spirituali,
este necesar să-i convingem, că lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative şi
mai benefice activităţi în dezvoltarea personalităţii individului. Se ştie că, încă de la grupele
mici, educatoarele pun accentul pe dezvoltarea limbajului, a comunicării orale, pe formarea
unor deprinderi de citit-scris, educarea dragostei pentru lectură. Toate acestea fac posibilă
deschiderea unor căi spre cunoaştere, spre noi succese, spre creşterea calităţii achiziţiilor
viitoare, în viaţa şcolară şi în viaţa de adult.
Prin derularea acţiunilor propuse în acest proiect, copiii şi părinţii vor învăţa că este
imperios necesar, ca de la cea mai fragedă vârstă, cartea să devină prietena copilului. Cu cât
apropierea copilului de carte, de lectură, se face mai devreme, cu atât efectele sunt mai
durabile, in domeniul limbajului, al comunicarii, precum şi al comportamentului şi al
socializării.

ARGUMENT:

Ritmul tot mai accelerat de evoluţie a lumii contemporane şi al acumulării progresive de informaţii a
pus amprenta asupra preocupărilor şi modului de viaţă al familiei de azi. „Oamenii ocupaţi” s-au
îndepărtat de lumea cărţilor, iar televizorul, calculatorul, internetul au devenit pentru ei cele mai
importante surse de informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul” de a citi o carte, de a intra într-o
bibliotecă, într-o librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie.

Proiectul educaţional pe care-l propunem, reprezintă o încercare de a repune în drepturi „cartea ” şi


„biblioteca”, de a le aduce în atenţia copiilor şi părinţilor, de a contribui la redescoperirea lecturii ca o
plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal! Proiectul promovează conduita
pozitivă a copilului spre literatură.

Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul,
internetul au devenit repere pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani. Viaţa noastră trăită la
început de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care au
făcut paşi uriaşi în timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care oferă
elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o plajă substanţială a timpului
liber, care rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o
bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?

Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii suplimentare revine
învăţătorului, care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ
necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat
fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese:
- prin informaţie
- prin deprinderea cititului coerent, conştient
- prin implicare afectivă
- prin însuşirea unui vocabular expresiv
- prin îmbogăţirea vocabularului
Pornind de la această constatare am încercat prin acest proiect să găsesc modalităţi şi tehnici care să
contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură. Stârnirea interesului pentru lectură se poate
realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă
sau al camerei copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă
posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru şi parfumul celor care au
aşternut pe hârtie creaţiile lor.

Dorim, de asemenea, prin schimbul real de experienţă dintre participanţi, să-i convingem pe copii de
valoarea culturală şi spirituală a cărţii, să-i determinăm să descopere şi să înţeleagă că ele sunt rodul
marilor spirite ale omenirii, că, la urma urmei, pot deveni cei mai fideli prieteni şi mentori

Argument:
Cartea poate fi considerată un depozit complet al
inteligenţei şi creativitǎţii omeneşti, conţinând în filele ei
cunoştinţe, sensibilitate, fapte pe care le păstrează intacte un
timp nelimitat. Cartea este o comoară fără de preţ, care adună
cele mai frumoase gânduri ale autorilor pe care cititorii le pot
folosi în voie. Cartea dezvăluie tainele naturii, istoria neamului,
calităţile şi defectele umane, oglindeşte şirul de secole al
omenirii, lupta sa pentru existenţă, speranţa într-un viitor mai
luminos, suferinţa şi bucuria. Cartea este un prieten credincios
al omului, care arată drumul spre izbândă, te bucură, te şi
întristează; îţi este mereu la îndemână, poţi să o reciteşti sau să
revii asupra unui pasaj, capitol peste care ai trecut în grabă sau
ţi-a plăcut în mod deosebit. O carte citită bine te trimite la altele
şi te invită la studiu, la cercetare pentru descoperirea de noi
adevăruri – activitate permanentă ce stă la baza unei culturi
generale trainice.
Scoala are ca obiectiv major formarea ;i dezvoltarea
personalitatii elevului capabil sa inteleaga si sa aprecieze
frumosul din mediul înconjurator , prin cultivarea pasiunii
pentru lectura . În acest sens este nevoie de carti multiple si in
acelasi timp diverse , care sa se adreseze nivelului de intelegere al
elevului , in functie de particularitatile de varsta si de preferintele
individuale.
În acest sens, rolul cadrelor didactice este major în educarea elevilor pentru stimularea
interesului pentru lectură, receptarea valorilor culturale, dar şi stimularea şi formarea
competenţelor de lectură în vederea asigurării succesului şcolar. Elevii noştri trebuie încurajaţi să
citească, să-şi dezvolte vocabularul, să gândească, să aibă puncte de vedere, dar şi să observe
anumite situaţii şi anumite tipuri de comportament, să înţeleagă că sunt în trend şi dacă citesc şi
dacă gândesc. Literatura trebuie gândită şi exprimată ca fiind o artă a cuvântului, prin intermediul
căreia realitatea este creată şi înţeleasă în toată complexitatea ei, oferind elevului un univers de
gânduri şi sentimente, de îndrăzneli şi aspiraţii, entuziasm şi idealuri înalte. Literatura oferă elevilor
un întreg univers de gânduri şi sentimente, de aspiraţii şi îndrăzneli de înaripare entuziastă şi
idealuri. Ea este o artă a cuvântului, prin intermediul căreia realitatea este recreată în toată
complexitatea ei. Acest univers se va putea constitui într-o zestere spirituală importantă, cu condiţia
ca opera literară, în ansamblul ei, să răspundă sarcinilor multiple pe care le ridică educaţia estetică,
intelectuală, morală şi patriotică. Prin valorificarea creatoare a mesajului artistic, etic şi estetic a
fiecărei creaţii în parte se stimulează interesul, pasiunea elevului pentru literatură, setea de
cunoaştere şi se formează totodată premisele concepţiei despre lume şi viaţă. Formarea şi
modelarea caracterelor, deprinderea elevilor cu normele de comportament civilizat precum şi
cultivarea sentimentelor morale sunt sarcini la realizarea cărora opera literară, prin specificul ei,
aduce o contribuţie majoră.

Trăim în era computerelor, a internetului, a televizorului. Poate că de aceea cărţile rămân


undeva, prăfuite, pe un raft de bibliotecă. O carte înseamnă sentimente, experienţă personală,
imaginaţie, joacă „de-a cuvintele” etc. Toate acestea nu pot fi redate într-un film sau într-o pagină de
internet, unde informaţia este, de mult ori, „gata mestecată” şi trecută prin filtrul raţiunii şi profilului
afectiv al celui care a realizat cele de mai sus. O operă literară este rodul imaginaţiei (experienţei
personale) şi a talentului autorului său, dar oferă posibilitatea de a te regăsi, ca şi cititor, în diferite
moduri acolo. O carte te face să visezi, să-ţi creezi imagini. O operă literară ajută la dezvoltarea
vocabularului şi a capacităţii de exprimare orală şi scrisă. Cartea îţi poate deveni cel mai bun prieten,
atât prin informaţiile pe care le conţine, cât şi prin faptul că-ţi poate fi tovarăş într-o călătorie sau în
serile ploioase de toamnă, când nu poţi merge la joacă, afară. În vremurile noastre, oamenii se află
într-o continuă goană după bani, lăsând în plan secund ceea ce ţine de „hrana spirituală”. Ar fi
nederept să angajăm la nivel micro, desigur şi copiii în această alergătură. Ar fi nedrept să-i lăsăm să
îşi aleagă, în jocurile lor, doar personaje violente (atât de mult prezente în filmele destinate lor). Ar fi
nedrept să-i învăţăm, de pe acum, ce este războiul, ce înseamnă grija zilei de mâine, adică,
realitatea. Introducerea copiilor în lumea poveştilor, a poeziilor amuzante sau a necuvântătoarelor
mi se pare un mod firesc şi necesar de păstrare neîntinată a copilăriei.