MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

LUCRARE
METODICO-
ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU
OBȚINEREA
GRADULUI
DIDACTIC I
 MODALITĂȚI DE
CAPTARE A INTERESULUI
ELEVILOR DIN GIMNAZIU
PENTRU LECTURĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ.dr.habil. Câmpan Diana Manuela
CANDIDAT:
Profesor:Todea Diana-Maria
Școala Gimnazială Zagăr, jud. Mureș
CUPRINSUL LUCRĂRII
INTRODUCERE
IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII
I. LECTURA-ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ
DE ÎNȚELEGERE A LIMBII ROMÂNE
II. FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA
INTERESULUI ELEVILOR PENTRU
LECTURĂ
III.REALIZAREA DEMERSULUI APLICATIV-
STRATEGII UTILIZATE PENTRU
TREZIREA INTERESULUI PENTRU
LECTURĂ
IV.ANALIZA DESFĂȘURĂRII CERCETĂRII
CONSTATATIV-APLICATIVE PRIVIND
TREZIREA INTERESULUI ELEVILOR
PENTRU LECTURĂ
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
„Cărțile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite,
așa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când își desfășoară
trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când
deschizi o carte, ea zboară. Și tu odată cu ea, ca și când ai călări pe
gâtul cu pene fine al unui fluture uriaș. Dar cartea nu are o singură
pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din
floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite.
Unele dintre ele seamănă mult cu lumea în care trăim, altele sunt
populate de ființe care nu ni se arată decât în vise. Pe toate ni le
imaginăm citind” . (Mircea Cărtărescu)
 INTRODUCERE
Am ales această temă a lucrării
întrucât, în calitate de profesor de limba și
literatura română am constatat de-a lungul
anilor un interes tot scăzut al elevilor față
de carte, în general, și față de citit în
special. Motivele sunt numeroase însă,
consider că există și soluții pentru
remedierea acestui dezinteres al copiilor
față de lectură.
Astfel, în calitate de cadru didactic,
dar și de pasionat de lectură am încercat
să le transmit și elevilor mei pasiunea
pentru citit și să înțeleagă faptul că a citi o
carte înseamnă a-ți îmbogăți mintea și
sufletul și a pătrunde într-un univers de
sentimente, gânduri și idei ce ne sunt
transmise de autorul cărții.
Astfel, motivația alegerii
acestei teme este justificată, în
primul rând din punct de vedere
psiho-pedagogic, întrucât cu ajutorul
cititului, copilului i se dezvoltă
capacitatea de gândire și de a
prelucra informațiile asimilate prin
lectură.
Firește că dezvoltarea gustului
pentru lectură nu se dobândește de la
sine ci implică activități și acțiuni
continue în acest sens, idee pe care
am încercat să o subliniez în
rândurile acestei lucrări.
IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE
LUCRĂRII:
Obiectivele urmărite în cadrul realizării
acestei lucrări sunt:
v evaluarea inițială a nivelului
interesului pentru lectură al
elevilor;
v identificarea factorilor ce vor avea ca
finalitate stimularea și cultivarea
pasiunii elevilor pentru citit;
v identificarea unor soluții, metode,
activități, procedee prin utilizarea
cărora se va urmări îmbunătățirea
demersului didactic al activităților
de lectură;
v evidențierea atitudinii ce va putea
conduce la remedierea
dezinteresului elevilor față de
lectură;
v selectarea, aplicarea și utilizarea
acestor metode și procedee
moderne, activ-participative în
cadrul activităților didactice,
având ca scop trezirea
interesului elevilor pentru
lectură;
v evaluarea finală a nivelului
interesului elevilor pentru
lectură, desfășurată la finalul
perioadei experimentale
realizate.
 CAPITOLUL I:
LECTURA, ACTIVITATE
FUNDAMENTALĂ DE
ÎNȚELEGERE A LIMBII
ROMÂNE
,,Adevăratul cititor, la fel ca
adevăratul drumeț, e acela care
citește de dragul de a citi, care-
și face din satisfacțiile ce-i
procură lectura deprinderi
superioare și care nu obosește
niciodată”(Perpessicius).
I.1.Definirea termenului de
lectură
v Presupune lecturarea unui text
scris cu scopul de obține
informații, pentru a-i
înțelege conținutul, mesajul
transmis prin intermediul
cuvintelor.
v Totalitatea activităților
perceptive, cognitive, de
valorizare și ierarhizare ce
au drept scop înțelegerea
textelor scrise și vorbite,
indiferent de suportul sau
sursa acestora.
 I.2.Lectura în practica
,,Citim ca să trecem
școlară- funcțiile și
examene(deci lectura studiu),
clasificarea acesteia
ca să omorâm timpul (deci
lectura de loisir) sau citim de
profesie (deci lectura
Ø funcția de culturalizare;
informativă). Lectura ar putea
fi un mijloc de alimentare
Ø funcția de învățare
spirituală continuă, nu numai
propiu-zisă (de
un instrument de informație
instruire și
sau de contemplație estetică”
autoinstruire);
(Mircea Eliade).
Ø funcția de informare și
documentare
Tipuri de lectură

v Lectura liniară; v Lectura recreativă;

v Lectura v Lectura critică;
receptivă(analit v Lecturile paralele;
ică); v Lectura explicativă;
v Lectura literară; v Lectura
v Lectura problematizantă;
informativă, v Lectura investigație;
literară(răsfoire v Lectura continuă;
a); v Lectura dirijată;
v Lectura lentă( în v Lectura metodică.
gând sau
mintală);
v Lectura
exploratorie;
v Lectura de
cercetare;

„Lectura joacă un rol
important în viața copiilor, un
rol mai mare decât în viața
celor vârstnici. Cartea citită
în copilărie rămâne prezentă
în amintire aproape toată
viața și influențează
dezvoltarea ulterioară a
copiilor. Din cărțile pe care le
citesc, copiii își formează o
anumită concepție asupra
lumii, cărțile formează la ei
anumite norme de
conduită”( N.Iorga)
I.3. Lectura în viața elevului,
de la familie la școală
v Familia constituie primul
mediu de viaţă socială şi
culturală, iar prin valorile
pe care le transmite
copilului asigură
premisele dezvoltării
intelectuale, morale şi
estetice ale acestuia.
v Lectura în familie – o
condiţie primordială
pentru cultivarea
dragostei de lectură a
copiilor

,,Să nu lași să treacă o zi
fără să vezi, fără să auzi
sau să citești ceva
frumos!”(Goethe).
,,Cartea este un ospăț al
gândurilor la care oricine
este poftit.”
I.4. Influența lecturii asupra
dezvoltării creativității, a
imaginației și a abilităților de
comunicare
v Lectura dezvoltă capacități
precum: creativitatea,
imaginația, gândirea,
empatia, gustul estetic și
artistic;
v Cititul îmbogățește
vocabularul;
v Lectura lărgește orizonturile de
cunoaștere;
v Lectura educă și disciplinează.
 I.5. Factori ce determină
I.5.a.Tehnologia
scăderea interesului elevilor
reinventează lectura
pentru lectură
v Importanța progresului științei
v Ușurința procurării rezumatului
în viața tuturor și folosirea
cărții sau a referatelor cerute de acesteia în dezvoltarea
pe internet; pasiunii pentru lectură,
v Televizorul, internetul, indiferent de modalitatea
smartphone-ul, calculatorul și prin care se transmite;
multe alte gadgeturi au devenit v
pentru tineri cele mai v Utilizarea audiobook-urilor sau
a ebook-urilor;
importante, mai facile surse de
informație dar și de petrecere a v Utilizarea unui produs Kindle.
timpului liber;
v Absența puterii exemplului;
v Lipsa unei biblioteci dotate
corespunzător;
v Latura financiară.

,,Cărțilesunt prietenii cei
mai liniștiti și constanți,
consilierii cei mai
accesibili și înțelepți și
profesorii cu cea mai
multă răbdare” Charles
W.Eliot
I.6.Factori necesari în
dezvoltarea pasiunii pentru
lectură
v Familia
v Școala(Profesorul)
v Biblioteca școlară
v Librăria
v

v
 CAPITOLUL II: II.1. Lectura, profesorul și
FORMAREA ȘI cititorul de vârstă școlară
DEZVOLTAREA
Lectura școlară este esențială pentru
INTERESULUI ELEVILOR dobândirea unui vocabular mai bogat, a
PENTRU LECTURĂ unei exprimări deosebite, nuanțate,
expresive, cu variate posibilități de a-și
concretiza, într-o formă mai expresivă,
gândurile, sentimentele, trăirile, opiniile
sau propriile păreri.

,,Înainte de orice, scopul unei cărți Profesorul de limba și literatura

este să te facă să gândești.” română are un rol deosebit de important
Honore de Balzac) în îndrumarea elevilor în privința lecturii.

Etapele lecturii unui text literar:

v lectura sensibilizatoare;
v lectura expresivă sau lectura model;
v lectura studiu.
II.1.a.Scopul receptării literaturii
în școală
Scopul principal al studierii literaturii
în școală este acela de formare a
gustului estetic în rândul elevilor.
Alte obiective formative:
v Dezvoltarea gândirii;
v Formarea orizontului intelectual-
cultural;
v Formarea concepției științifice
despre lume și viață;
v Formarea elevului ca cititor de
literatură, având ca scop
dezvoltarea interesului și
înclinației pentru lectură;
v Sensibilizarea elevilor față de
frumosul literar;
v Dezvoltarea vorbirii elevilor;
v Formarea și consolidarea
deprinderilor de scriere corectă;
v Formarea deprinderii de a citi corect,
curent, conștient și expresiv;
v Formarea atenției și a spiritului de
observație;
v Urmărește procesul educației morale;
v Are rol în dezvoltarea laturii educației
estetice;
 II.2.Coordonatele
psihopedagogice ale lecturii
școlare ,,Nu este alta, și mai frumoasă și
mai de folos în viata omului
Trezirea și captarea interesului zăbavă, decât cetitul cărților”
pentru lectură al copiilor trebuie să Miron Costin.
țină cont de anumite criterii precum:

v anumite particularități legate de

vârstă; “Cele mai bune momente din
citit sunt atunci când descoperi
v particularități individuale; ceva – un gând, un sentiment, un
mod special de a vedea
v particularități intelectuale ale lucrurile.” – Alan Bennett
acestora.
 II.3.Îndrumarea lecturii
școlare
Modalitățile de îndrumare a lecturii
se clasifică astfel:
v Metode verbale:
-Expunerea (sub forma povestirii,
explicației și prelegerii)
-Conversația(euristică și
examinatoare)
- Problematizarea
- Lucrul cu cartea;
v Metode intuitive-demonstrarea;
v Metode active: exercițiile.
,,Să nu-i educăm pe copii
pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai
exista când ei vor fi
mari. Și nimic nu ne
permite să știm cum va fi
lumea lor. Atunci să îi
învătăm să se adapteze.”
(Maria Montessori)
 CAPITOLUL III III.1. Metode tradiționale
REALIZAREA DEMERSULUI
APLICATIV-STRATEGII v Lucrul cu manualul și alte cărți;
UTILIZATE PENTRU
STIMULAREA INTERESULUI v Expunerea;
ELEVILOR PENTRU - Povestirea;
LECTURĂ - prelegerea școlară;

v Conversația;
Citeşte! Citind mereu, creierul tău va
deveni un laborator de idei şi imagini, v Problematizarea;
din care vei întocmi înţelesul şi
filosofia vieţii. v Exercițiile:
Mihai Eminescu • înțelegere a noțiunilor de teorie literară;
• de familiarizare cu specificul artistic al
Dacă nu-ţi place să citeşti, înseamnă operei literare;
că n-ai găsit cartea potrivită.” – J. K. • de cultivare a exprimării orale și scrise;
• exerciții pentru dezvoltarea creativității;
Rowling • compunerile școlare.
v
 III.2. Metode moderne
v Piramida povestirii;
,,Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi
arăți o să țin minte, dar dacă mă v Diamantul;
implici o să înțeleg” (Anonim)
v Metoda R.A.I (răspunde,
aruncă, întreabă);
v Brainstorming;
v Metoda cadranelor;
v Metoda ciorchinelui;
v Metoda pălăriilor gânditoare;
v Metoda starburst sau explozia
stelară; v Jurnalul dublu;
v Tehnica 6/ 3/5 sau brainwriting;
v Metoda termenilor predictivi;
v Cvintetul;
v Scaunul autorului;
v Metoda cubului; •
v
v
v
v Harta lecturii;
v Jocul:
• Caută-i perechea; v Fișa de lectură.
• Bingo;
• Jocul de creație și de fantezie; Alte metode moderne:
• Jocul de rol; Gândiți, lucrați, comunicați; Prelegerea
• Jocul de decizie; intensificată; Copacul ideilor; Jurnalul de
• Dramatizarea; lectură; Cercul de lectură; Ghidul de
anticipație; Diagrama cauzelor și a
• Procesul literar; efectelor; Frisco; Schimbă perechea;
Jurnalistul cameleon; Horoscopul; Studiul
v Metoda lotus ( Floare de de caz.
nufăr);

v Diagrama Venn-Euller; „Carte frumoasă, cinste cui te-a

scris.
v Caligrama; Încet gândită, gingaș cumpănită;
Ești ca o floare anume înflorită
v SINELG (Sistemul Interactiv de Mâinilor mele care te-au
Notare pentru Eficientizarea Lecturii și deschis.” Tudor Arghezi
Gândirii);
 III.4.Valorificarea textelor
literare în activitățile școlare și
extrașcolare
v Excursiile școlare și literare;
v Concursurile școlare:
• participarea la olimpiadele Universul
cunoașterii prin lectură și Lectura
ca abilitate de viață
• Cel mai bun recitator sau povestitor;
• Cel mai bun actor;
• Cel mai bun cititor;
• Răspunde repede și bine;
• Cel mai bun actor;
• Vânătoarea de comori.
v Cititorii de mâine;
v Unde în lume;
v Două personaje se întâlnesc;
v Povestea în cerc;
v Microfonul magic;
v Parada personajelor literare;
v ,,Poveste, poveste, că de-aicea
mult mai este”
v Reconstituiți povestea;
v Puzzle-ul;
v Ghicitorile literare;
v Jocul cu versurile;
v Recunoaște autorul;
v Recunoaște personajul sau
Recunoaște opera.
„Lectura dă omului plenitudine,
vorbirea, siguranță și scrisul,
precizie” Francis Bacon
 CAPITOLUL IV
ANALIZA CERCETĂRII
CONSTATATIV-APLICATIVE
PRIVIND TREZIREA
INTERESULUI ELEVILOR
PENTRU LECTURĂ
IV.1. Ipoteza cercetării:
Utilizarea unor metode,
modalități, procedee și tehnici
didactice adecvate, utilizate atât în
cadrul orelor de limba și literatură
cât și în afara acestora, va conduce la
trezirea și captarea interesului
elevilor din gimnaziu pentru lectură.
Obiectivele urmărite:
v evaluarea inițială a nivelului
interesului pentru lectură
al elevilor;
v selectarea și experimentarea
unor metode și procedee
moderne, activ-
participative;
v aplicarea strategiilor didactice
în diverse activități
educative;
v evaluarea finală a nivelului
interesului elevilor pentru
lectură, desfășurat la
finalul perioadei
experimentale realizate.
Pașii urmăriți pentru realizarea
acestor obiective:
„Deschide cartea ca să
înveți ce au gândit alții;
1. Elaborarea testelor inițiale și a
chestionarului pentru identificarea
închide cartea ca să
nivelului interesului elevilor față de gândești tu însuți”(proverb
lectură; latin)
2. Realizarea testării inițiale și
aplicarea chestionarului;
3. Proiectarea activităților ce au ca
scop stimularea interesului elevilor
pentru lectură; „Cărțile sunt albinele care
4. Aplicarea strategiilor didactice și a duc polenul însuflețitor de
modalităților adecvate de captare a la o minte la alta”(James
interesului elevilor pentru lectură. Russel Lowell)
IV.2.Aplicarea testelor inițiale, finale(sem.I, sem. al II-lea) și
analiza rezultatelor obținute

Analiza testelor inițiale, sem.I, sem. al II lea

8

0
1-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99

T.i. T.final I T.final II

IV.3. Aplicarea chestionarului și
interpretarea rezultatelor
Realizarea și aplicarea acestui
chestionar a avut următoarele
obiective:
• Investigarea percepției elevilor
referitoare la lectură;
• Identificarea factorilor ce pot
conduce la stimularea interesului
elevilor pentru lectură;
• Evidențierea unei atitudini
corespunzătoare prin care se
poate remedia dezinteresul
elevilor față de lectură;
• Identificarea unor soluții ce vor
avea ca finalitate îmbunătățirea
demersului didactic al
activităților de lectură.
Pentru a observa evoluția elevilor
privitor la atitudinea față de citit, am
desfășurat din nou acest chestionar la
finalul acestui an școlar. Rezultatele
obținute au dezvăluit o creștere a
interesului elevilor pentru lectură,
așa cum se observă din răspunsurile
date la anumite întrebări.
Unele întrebări au primit răspunsuri
similare cu cele date la chestionarul
din septembrie, însă la altele se
observă o creștere semnificativă a
numărului de elevi care citesc zilnic
și pentru care lectura a devenit o
activitate plăcută și interesantă.
 CONCLUZII
v Alegerea, aplicarea și utilizarea unor
activități, procedee, metode moderne
dar și tradiționale în cadrul orelor de
limba și literatura română, cât și în
afara acestora, au avut un rol benefic
în captarea interesului elevilor pentru
lectură;
v Stimularea pasiunii pentru citit a elevilor
a condus, implicit, la rezultate
benefice și în progresul realizat de
aceștia la testările finale;
v Pasiunea pentru citit nu se dezvoltă de la
sine, de aceea rolul profesorului de
limba și literatura română este
esențial în trezirea și dezvoltarea
interesului elevilor săi pentru lectură;
v adevărată pasiune” (Nicolae Iorga)
v Deși mijloacele audio-vizualului au
luat amploare, mai ales în rândul
tinerei generații, tocmai folosirea
acestora și a imaginației,
perseverenței și dorinței
profesorului de a găsi metodele și
activitățile potrivite se poate trezi
în sufletul copilului drag de
lectură;
v Rolul școlii și, implicit, al profesorului
de limba și literatura română este
esențial în a educa și a trezi în
sufletul elevului pasiunea pentru
lectură.
„O dată format, gustul pentru
lectură se poate transforma într-o
 ÎNCHEIERE
Cuvintele lui Paul Cornea
din prefața lucrării Introducere
în teoria lecturii mi se par cele
mai potrivite și pline de speranță
privitoare la viitorul cărții, și
anume „nici computerul, nici
televizorul nu vor duce la
dispariția cărții, că lectura va
continua să joace un rol cardinal
în viața oamenilor, că accelerarea
progresului tehnic va fi mereu
însoțită de remedierea
compensatoare a unui spațiu
liber pentru închipuire, visare, și
căutare de sens...
Cred, vreau să cred că
vom continua să citim chiar
dacă nu vor mai fi cărți. O
vom face, la nevoie, pe
ecrane portabile sau fixe,
de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom
continua s-o facem câtă
vreme vom persevera să
gândim și să producem
bunuri simbolice”.
VĂ
MULȚUMESC