Centrul de cercetări științifice în domeniul psihopedagogiei aplicate

 

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN

 

ÎNVĂŢĂMÂNT

ROLUL METODELOR INTERACTIVE ÎN DEZVOLTAREA INTERESULUI

ELEVILOR PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ PRIN LECȚIILE DE LIMBA
ȘI LITERATURA ROMÂNĂ LA CLASA A IV-A
 
 
*
Lucrarea a fost elaborată în cadrul Centrului de Cercetări Științifice în domeniul Psihopedagogiei Aplicate PRO ED EXPERT
 
 
 

Coordonator științific:
Lect.univ.dr. Geantă Adriana-Elena
Candidat:
Prof. înv. primar Băncianu (Badea) Iuliana
 
 
2021
 STRUCTURA LUCRĂRII

Lucrarea este alcătuită din două părţi importante:

I.Partea teoretică cuprinde:
-conceptul și problematica lecturii în școală
- strategiile si metodele didactice moderne folosite în cadrul orelelor de limba si
literatura română

II. Partea practică cuprinde:
-activitățile de cercetare implementate la clasa a IV-a, în cadrul Școlii Gimnaziale
Călmățuiu de Sus, cu scopul de dezvoltare a interesului pentru lectura suplimentară.
 CUPRINSUL LUCRĂRII
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. LECTURA PENTRU ELEVI - CONCEPTUALIZARE ȘI PROBLEMATICĂ
1.1. Lectura literară – concept, definire
1.2.Repere și ipostaze ale lecturii în școală
1.3. Funcțiile textului literar în școală
1.4. Obiective și finalități ale lecturii pentru copii
1.5. Moduri de expunere în operele literare
1.6. Motivația lecturii la vârsta copilăriei
CAPITOLUL II. CONSIDERAȚII METODOLOGICE PRIVIND VALENȚELE FORMATIVE
ALE TEXTELOR LITERARE
2.1. Strategii de stimulare a interesului pentru lectură
2.2. Tipuri de lecturi.
2.3. Metode moderne, interactive folosite în cadrul orelor de limba și literatura
română
CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
3.1 Scopul cercetării
3.2. Obiectivele cercetării
3.3. Ipoteza cercetării
3.4. Variabilele cercetării
3.5. Metodele folosite în cadrul cercetării
3.6. Locul și durata cercetării
3.7. Eșantionul de lucru
3.8. Etapele experimentului
3.9. Concluziile cercetării
CONCLUZII.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE 
 INTRODUCERE
(Argument)

În viața elevilor, cartea și activitatea de lecturare reprezintă bazele proceselor de

informare, instruire și educație, contribuind la dezvoltarea gândirii, la modelarea
sentimentelor, asigurând suportul necesar evoluției intelectuale și posibilitatea integrării în
viața socială. Nicolae Iorga, marele nostru istoric, considera că : ,, Lectura joacă un rol mare
în viața copiilor, un rol mult mai mare decât în viaţa celor vârstnici. Cartea citită în
copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa. Din cărţile pe care le citesc,
copiii îşi formează o anumită concepţie asupra lumii, cărţile formează la ei anumite norme
de conduită.”.
Unul dintre obiectivele fundamentale ale orelor de limbă și literatura română este formarea
și cultivarea gustului pentru lectură, iar dorința oricărui cadru didactic este ca elevii săi să
citească mai mult, să se bucure de lectură. Promovarea lecturii suplimentare rămâne soluția
pentru a modela cititorului constant, capabil să înțeleagă prin efortul propriu mesajul celor
citite. Profesorului îi revine datoria să-l îndrume pe copil către lumea cărților, utilizând metode
diverse, active, atractive, antrenante, să promoveze soluții de stimularea a lecturii, să
optimizeze demersul educativ prin materiale didactice și activități care să dezvolte sfera
motivațională a elevului.
 Am ales tema “Rolul metodelor interactive în dezvoltarea interesului elevilor pentru
lectura suplimentară prin lecțiile de limba și literatura română la clasa a IV-a” din dorința de
a evidenția importanța și rolul metodelor activ-participative de la clasă în stimularea lecturii ce
se desfășoară dincolo de granițele școlii. De asemenea, am dorit ca acest ultim an petrecut
împreună cu elevii din această promoție să fie folosit în scopul de a consolida ceea ce am
început încă din clasa a II-a, anume lectura suplimentară ca un lucru obișnuit în viața de școlar.

A fost o ocazie deosebită să pot aborda un subiect care reprezintă un ideal, dar în același
timp și o provocare. Consider că stimularea interesului pentru lectură trebuie să fie o prioritate
a oricărui învățător, instruind și educând prin intermediul textului literar, deschizând înaintea
copiilor drumul cunoașterii și al trăirilor semnificative. O îmbinare echilibrată a strategiilor și
metodelor de trezire și consolidare a interesului pentru citit, cu siguranță vor conduce la
descoperirea lecturii de plăcere, la îndrăgirea permanentă a lumii oferite de paginile cărților.
 CAPITOLUL I
LECTURA PENTRU ELEVI - CONCEPTUALIZARE ȘI PROBLEMATICĂ
 
“Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei
întocmi înțelesul și filozofia vieții.” (Mihai Eminescu)
 
Lectura este activitatea rezervată exclusiv ființelor umane, activitate intelectuală care
cere imperios implicarea totală a cititorului, cufundarea în adâncul cuvintelor și pătrunderea
sensului, a emoțiilor și sentimentelor transmise de autor, transpunere în pielea personajelor.
Ea poate fi înțeleasă și definită conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române ca ,,
parcurgerea unui text scris sau tipărit pentru a lua cunoștință de conținutul lui, descifrare a
unui text scris, interpretare.” (https://dexonline.ro )

Termenul de lectură provine din latinescul “lectura” care înseamnă citire şi presupune
descifrarea sistemului de semne scrise care alcătuiesc un text şi înţelegerea ansamblului de
elemente comunicate în acest fel. Pornind de la acest înţeles, general acceptat, cuvântul a
căpătat şi sensul de interpretare a unui text literar.
Lectura - activitatea intelectuală de bază a elevului.

Genuri literare abordate

TEXTE TEXTE
TEXTE TEXTE
NARATIVE NON-
LIRICE ISTORICE
LITERARE
 FUNCȚIILE TEXTULUI LITERAR

Funcția tematică Funcția praxeologică

Funcția cognitivă Funcția axiologică Funcția psihologică

 OBIECTIVE ȘI FINALITĂȚI ALE LECTURII PENTRU
COPII

Consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conștientă, expresivă

Formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură.
Lărgirea ariei de informație a elevilor.
Creșterea interesului pentru cunoașterea realității.
Îmbogățirea și dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă.
Cunoașterea și înțelegerea valorilor etice.
Cultivarea sentimentelor, convingerilor,comportamentelor morale.
Dezvoltarea gustului estetic.
Îmbogățirea și activizarea vocabularului
Dezvoltarea capacității creative
Dezvoltarea capacității de a gândi și de a se exprima

Lărgirea orizontului imaginativ, a capacității de imaginare a unor universuri posibile

 CAPITOLUL II
CONSIDERAȚII METODOLOGICE PRIVIND VALENȚELE FORMATIVE ALE
TEXTELOR LITERARE
 
STRATEGII DE STIMULARE A INTERESULUI PENTRU LECTURĂ

- expunerea prin povestire; - întâlnirile cu scriitori;

- conversația sau dezbaterea literară; - jocul literar;
- convorbirea sau dialogul; - lecțiile din bibliotecă;
- munca cu cartea; - cercul de lectură;
- teatrul de păpuși; - jurnalul de lectură;
- recenzia unei cărți; - dramatizările;
- lecții de popularizare a unor cărți; - vizionarea unor filme;
- organizarea expozițiilor - portofolii despre scriitori cunoscuți;
și târgurilor de carte; - cărțile “surpriză”;
- șezători literare; - calendarul de lectură;
- medalionul literar; - revistele școlare.
- concursurile literare;  
- lectura pe parcursul vacanței;
 TIPURI DE LECTURI
Lectura colectivă
Avantajul acestei activități este că
învățătorul o poate supraveghea,
poate ghida discuțiile.
Lectura pe ateliere
În cadrul oricărui atelier , fiecare are
o atribuție în funcție de abilitățile
sale, iar în cele din urmă, lucrul în
echipă produce o motivare chiar și a
elevilor mai puțin activi.
Lectura pe grupe
Elevii discută pe marginea celor citite, iar în
încheiere, fiecare grupă va face un proiect în
care se vor scrie propriile păreri legate de opera
parcursă.
Lecturile personale
Rezultatele obținute în urma acestor activități de
lectură pe parcursul unui an școlar se vor observa în
mod diferențiat pentru fiecare elev. Unii își vor
îmbunătăți modul de receptare a textelor, alții vor
dobândi reflexe literare realizând corelații între
opere.
 METODE MODERNE, INTERACTIVE, FOLOSITE ÎN CADRUL
ORELOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Metode de predare- învățare Metode de fixare, consolidare și

interactivă în grup: evaluare a cunoștințelor:

- metoda “Diamantul”;
- metoda “Mozaicului”; - metoda “ - metoda “Știu/Vreau să
- metoda “Piramidei”; Ciorchinelui”; știu/ Am învățat”;
- tehnica “Lotus”; - tehnica “Blazonului”; - metoda “Cadranelor”;
- metoda “Bula dublă”; - diagrama “Venn- - “Copacul ideilor”;
- metoda “Cubului”; Euler”; - “Scaunul
- metoda “Schimbă perechea”; - Turul galeriei; intervievatului”;
- tehnica “Acvariului”; - metoda “Cvintetul”; - “Harta povestirii”.
- tehnica “Predării/ învățării reciproce”; - metoda R.A.I. ;
- metoda SINELG;
- Jurnalul cu dublă
intrare;
Metode de rezolvare de probleme Metode de cercetare în grup:
prin stimularea creativității:

- metoda “Brainstorming”; - proiectul;

- metoda “Explozia stelară”; - reportajul
- metoda “Pălăriile gânditoare”;
- metoda “Frisco”;
- tehnica “6/3/5”;
- metoda “Philips 6/6”.
  
CAPITOLUL III
 
METODOLOGIA CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
Scopul cercetării  
  și științific, am urmărit să demonstrez că folosirea
Prin elaborarea acestei lucrări cu caracter metodic
metodelor interactive în lecțiile de limba și literatura română la clasa a IV-a poate duce la trezirea și
dezvoltarea interesului elevilor pentru lectura suplimentară, la o deschidere a acestora către lumea cărților.
 
Obiectivele cercetării
Pornind de la cele afirmate anterior, în realizarea cercetării mi-am propus următorele obiective:
1. determinarea nivelului general de pregătire al elevilor la disciplina Limba și literatura română;
2. înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii clasei la testul iniţial şi cel final;
3. implementarea unor metode și tehnici interactive în scopul stimulării interesului elevilor pentru lectură;
4. sintetizarea rezultatelor în urma cercetării și elaborarea concluziilor.
 
Ipoteza cercetării
Ipoteza cercetării este următoarea: se presupune că implementarea metodelor active și interactive în
cadrul lecțiilor de limba și literatura română la clasa a IV-a va determina la elevi formarea și dezvoltarea
interesului pentru lectura suplimentară, o mai bună înțelegere a textului scris, dezvoltarea abilităților de
comunicare orală și scrisă, implicarea în discuții libere, creative, critice, precum și dezvoltarea gândirii,
memoriei și imaginației.
 
1. Locul și durata cercetării: Școala Gimnazială Călmățuiu de Sus, Comuna Călmățuiu de
Sus, Județul Teleorman, în perioada septembrie 2020 – februarie 2021.

2. Eșantionul de lucru a fost reprezentat de clasa a IV-a, formată din 17 elevi, 10 fete și 7
băieți.
 
Nivelul de pregătire: eterogen (din punct de vedere al posibilităţilor intelectuale).

Elevii au provenit din mediul urban (2) și rural (15), din condiții de viață precare (4),
bune (5) și foarte bune (8).

3. Metodologia investigaţiei pedagogice

 Metoda autoobservației
Metoda observației sistemice
 Metoda analizei produselor activității copiilor
 Metoda experimentului psihopedagogic
 Etapele experimentului

1.Etapa preexperimentală (constatativă) presupune aplicarea unui test de evaluare

inițial alcătuit din 6 itemi, pe eșantionul de elevi anterior prezentat, având un caracter
constatativ și oferind o imagine a nivelului de cunoștințe literare al acestora.

2. Etapa experimentului formativ

 În această etapă am folosit mai multe metode de lucru interactive. Am avut în vedere
introducerea variabilei independente ‑ utilizarea metodelor active și interactive de
predare-învățare și promovarea lecturii în cadrul orelor de studiere a textelor oferite de
manual. Am încercat ca metodele folosite să fie explicate elevilor, în așa fel încât aceștia
să le înțeleagă denumirea, utilitatea și să manifeste interes prin implicare dezinvoltă și
cooperare.
3. Etapa postxperimentală/finală
Etapa postexperimentală a constat în aplicarea un nou test de evaluare cu itemi
asemănători celui inițial, apoi am comparat rezutatele obținute la acest ultim test cu cele
obținute la începutul experimentului. Aprecierea a fost realizată prin calificative, fiecare
item fiind notat, apoi s-a totalizat numărul pentru fiecare calificativ. Rezultatele au fost
centralizate în tabel și reprezentate prin grafice pentru a evalua cât mai obiectiv progresul
elevilor în această perioadă.
Rezultatele testului inițial
Foarte bine Bine Suficient Insuficient

12%

35%

29%

24%

Rezultatele testului final

Foarte bine Bine Suficient Insuficient

18%

47%

35%
 Rezultatele obținute pe itemi la testul in-
ițial și cel final
88% 88%
82% inițial
Testul 82% final
Testul
71% 71% 71%
65% 65% 65%
59% 59%

Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6

Conform graficelor de mai sus se constată progresul clar al elevilor la finalul experimentului, creșterea
ponderii calificativelor “Foarte bine” și “Bine”, în detrimentul calificativului “Suficient”, precum și dispariția
calificativului “Insuficient”.
Prin aplicarea sistematică a metodelor și tehnicilor interactive în cadrul lecțiilor de limba și literatura română,
am observat următoarele:
- elevii devin mai receptivi și implicați în cadrul orelor, învățând activ și logic;
- a crescut capacitatea de înțelegere a conținuturilor literare;
- elevii au dat dovadă de originalitate și fluență în exprimare;
- rezultatele școlare ale elevilor au crescut în urma aplicării acestor metode;
- o mai mare dorință a elevilor de a-și extinde activitatea de lectură suplimentară.
Astfel, pot concluziona în urma cercetării derulate, că ipoteza cercetării a fost validată, deci
metodele interactive din cadrul orelor de limba și literatura română joacă un rol foarte
important în dezvoltarea interesului elevilor pentru lectura suplimentară.
 
 CONCLUZII

 Prin prezentarea ipostazelor lecturii în cadrul școlii actuale, am observat larga paletă
de texte care este pusă la dispoziția învățătorului și a elevilor, tematica, bogăția și
frumusețea conținuturilor literare disponibile. În expunerea funcțiilor textului literar, tot
în cadrul primului capitol, am subliniat impactul educativ, formativ, și cognitiv al
lecturii asupra micilor cititori.
 Am constatat că obiectivele și finalitățile lecturii sunt deosebit de importante în
formarea elevilor, urmărindu-se la aceștia, printre altele, dezvoltarea gustului pentru
citit, dorința de a cunoaște, înțelegerea valorilor etice, cultivarea comportamentelor
morale, îmbogățirea vocabularului, dezvoltarea creativității, a capacității de exprimare.
De asemenea, am remarcat rolul decisiv pe care îl are motivația în lectura copiilor, și
cum învățătorul poate, prin diferite tehnici, să îmbine cele două tipuri de motivație –
extrinsecă și intrinsecă ‑­ pentru atingerea obiectivelor .
 Strategiile didactice utilizate în stimularea interesului pentru lectură sunt
numeroase și pot fi adaptate în funcție de specificul clasei, efectivul elevilor, precum și
dotările, posibilitățile fiecărei școli. Am subliniat faptul că lectura poate îmbrăca diferite
forme, de la cea colectivă, pe grupe, ateliere, până la cea personală, încercându-se ieșirea
din monotonie și determinând o mai mare deschidere spre lectura independentă, de
plăcere.
 Am evidențiat și enumerat avantajele folosirii metodelor, componentelor sau strategiilor de
învăţământ care pot fi întrebuințate potrivit nevoilor, lucru necesar în creşterea şi controlul calităţii
în actul didactic. De asemenea, rolul învățătorului este schimbat în cadrul metodelor moderne,
acestuia revenindu-i sarcina de moderator, de a stimula participarea conştientă şi activă a elevilor la
atingerea nivelului maxim al competențelor urmărite.
 Am considerat că aplicarea metodelor interactive în cadrul orelor de limba și literatura
română poate infuența pozitiv elevii, conducând la o mai mare deschidere față de lectura
suplimentară. De la această ipoteză enunțată în partea finală a lucrării, cea de cercetare, am pornit
în realizarea experimentului.
 După aplicarea și interpretarea rezultatelor testului inițial, am folosit în mod sistematic
metodele și tehnicile interactive în cadrul orelor. În urma acestora am sesizat o creștere a nivelului
de implicare a elevilor în cadrul activităților, o mai bună înțelegere a conținuturilor literare, o
îmbunătățire a relațiilor de comunicare, rezultatele școlare au crescut și am observat o dorință reală
a elevilor de aprofundare a activității de lectură.
 În concluzie, abordarea lecturii în cadrul orelor de limba și literatura română într-o manieră
interesantă, interactivă pentru elevi, prin metode și tehnici moderne, are o importanță de seamă în
formarea modelului ideal de cititor. Dacă interesul pentru lectură este trezit încă de la aceste vârste
fragede, sub îndrumarea cadrelor didactice, acești copii pot deveni viitorii cetățeni, cu un bagaj
cultural, independenți, integrați social și capabili de a-și susține propriile păreri.