Metoda comunicativa in predarea limbilor straine

1. METODA COMUNICATIVA DE PREDARE

Tehnici si strategii de implementare a metodei comunicative
2. Comunicarea
Adesea, pentru mul i dintre noi, singura experien de nv are a unei limbi str ine a fost cea
din coal unde scopul era s trecem de un examen i prin urmare accentul c dea mai mult pe scris
i pe citit. ns , n ultimii ani predarea limbilor str ine a suferit schimb ri majore. Metoda
Comunicativ sau Metoda Direct n care profesorul vorbe te aproape ntreaga sesiune, indiferent
de nivelul studentului, chiar i la nivelul A1 ncep tori, este metoda prin care trainerii nostri predau o
limba straina. Abilitatea de a preda nu doar regulile gramaticale ale unei limbi cu scopul de a forma
propozitii corecte, dar mai ales abilitatea de a sti cand si unde sa folosesti aceste propozitii si cui sa i
le adresezi reprezinta cheia asimilari iunei limbi straine.
3. Informatii generale
Inventatorul metodei este C. Berlitz. Principalul obiectiv al acesteia este acela de a nv a
cursan ii s comunice ntr-o limb str in . Nu este admis traducerea, profesorul folosindu-se de
lumea real , imagini, pantomim pentru a sugera sensul. Limba matern nu este folosit deloc.
Gramatica este predat inductiv. Cursan ii exerseaz vocabularul n context. Toate cele patru
dimensiuni ale pred rii limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare oral , capacitatea de
receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris i capacitatea de exprimare
scris . Tehnicile folosite sunt: conversa ia, citirea cu voce tare, exerci ii, compuneri, repeti ii. Rolul
profesorului/trainerului este acela de a fi partener al cursantului. Interac iunea are loc ntre
profesor/trainer i cursan i, dar i ntre cursan i i cursan i. Auto-evaluarea este des folosit . Nu
exist evaluare formal ; aceasta se face doar atunci cand este anume solicitata.Desi partile corpului
inzestrate cu reproducerea sunetelor servesc exercitarii actului de vorbire, nu este deloc exagerat sa
afirmam ca avem nevoie de intreg corpul omenesc pentru a putea comunica in mod clar si eficient.
4. Avantaje
S-a constat ca o abordare a cursului prin metoda comunicativa:
reduce stresul
nt re te motiva ia intrinsec
cre te cu 70% implicarea persoanelor n procesul de nv are
stimuleaz imagina ia, curiozitatea, creativitatea
faciliteaz nv area prin experien
contribuie la aprofundarea lingvistic
dezvolt strategii de comunicare
dezvolt spiritul de competi ie
consolideaz echipa.
5. Metoda comunicativa
Se axeaza pe limb ca un mediu de comunicare. Recunoa te c orice comunicare are un
scop social - cursantul are ceva de spus sau vrea sa afle o informatie. Comunicarea cuprinde un
ntreg spectru de func ii (de exemplu, c utarea de informa ii / scuze , etc) i no iuni (de exemplu,
scuzatu lpentru ntrziere / intrebatul pentru a ajunge la o anumita locatie)
Accentul este pus pe sens mai degrab dect pe forma (corectitudinea limbii i structura
limbii). Limba straina este utilizata ca modalitate de transmitere a informatiilor legate de
managementul clasei. Abordarea comunicativa este orientata catre nevoile cursantului si catre
interesele acestuia. Programele noi, bazate pe metoda comunicativ ofera posibilitatea de
comunicare in limba studiata de la stadiu incipient.
Accentul este pus pe functionalitatea limbii. Cursantii trebuie sa fie capabili sa se deplaseze
intr-o tara straina (unde se vorbeste limba pe care au asimilat-o) si sa fie pregatiti sa faca fata
diverselor situatii de zi cu zi cu care vor fi confruntati. Accentul trebuie sa fie pus pe jocuri de
rol/proiecte, orice activitate care incurajeaza spontaneitatea si improvizatia. Nu este recomandabil
ca in timpul cursului sa se utilizeze doar repetitia si exercitiul clasic.
Pune in aplicare nv area activ , inclusiv pairwork (lucrul in echipa), activitate adesea exploatata
insuficient la ora. Activitatile orale si de ascultare sunt incurajate in timpul cursului. Acestea permit
cursantilor sa aiba un contact si mai direct cu limba decat atunci cand il aud pe profesor vorbind.
Dup cum arat aceste caracteristici, abordarea comunicativ se refer la nevoile individuale ale
fiec rui cursant. Prin aceasta raportare individuala bazata pe imbuntatirea abilitatii de exprimare
orala, in special, cursantii pot dobndi competen ele dorite intr-un mod rapid i pl cut.
10. Aspecte importante Cat de tare vorbim Cat de repede vorbim Cat de incet vorbim Soptit?
Strident? Miscarea ochilor? Modul in care ne prezentam
11. Atitudini determinate de Cuvinte Intonatie Gesturi Mimica fete iAlte mijloace non verbale
12. Functiile limbii
Functia instrumentala cum se obtin lucrurile
Functia de reglare cum se controleaza comportamentul celorlalti
Functia de interrelationare
Functia personala- cum se exprima sentimentele
Functia euristica- cum se invata si cum se descopera
Functia imaginativa- cum se creeaza o lume a imaginatie
Functia de reprezentare- cum se comunica infomatia
14. Cele 4 dimensiuni ale comunicarii sunt
Dimensiunea gramaticala
Dimensiunea sociolingvistica
Discursul
Dimensiunea strategica
15. Teoria invatarii
Accentul trebuie pus pe:
Activitati care implica o comunicare reala- care impulsioneaza invatatul
Activitati care sunt utilizate pentru indeplinirea de cerinte Limbaj care sa fie util pentru cel
care invata
18. Rolul profesorului
Facilitator
Participant independent
Organizator
Furnizor de resurse
19. Interdependenta a aptitudinilor
Abordarea comunicativ nu se limiteaz doar la aptitudinile orale. Abilitatile pentru citit si
scris trebuie de asemenea dezvoltate pentru a conferi incredere participantilor in toate segmentele
limbii. Prin inserarea mai multor elemente de predare (citit/rezumat/traducere/discutie/debate) se
obtine o fluiditate sporita si o manipulare mai usoara a respectivei limbi straine. Elementele de
gramatica sunt in continuare predate, dar nu intr-un mod sistematic, ci mai degraba ca un mijloc de
facilitare a comunicarii orale. Materialele folosite trebuie sa fie de actualitate, doar asa vor avea
relevanta pentru cursanti. Resursele folosite trebuie sa fie autentice: articole din ziare i reviste,
poezii, manuale, re ete, carti de telefon, video-uri, buletine de tiri, programe de discu ie - toate pot fi
exploatate ntr-o varietate de moduri. Profesorul/trainerul nu trebuie sa se limiteze la manual, ci sa
incerce sa utilizeze o varietate cat mai mare de surse (ex. Intertextualitatea)
20. Acuratete sau Fluenta? Invatarea unei limbi straine prin intermediul metodei
comunicative presupune reevaluarea propriei atitudini in ceea ce priveste comiterea de greseli. Sunt
permise greselile? Pana in ce punct? Ce fel de greseli sunt permise si ce fel de greseli nu ar trebui
trecute cu vederea?
21. Greselile
Este perfect normal sa se faca si greseli in cadrul procesului de invatare. Aceasta este doar
o etapa in drumul catre atingerea unui nivel cat mai ridicat al respectivei limbi straine. Erorile sunt o
parte naturala a nv rii limbilor str ine. Cursantii ncearc tot posibilul s foloseasc limbajul n
mod creativ i spontan, astfel incat greselile sunt inevitabile. In acest caz, corectarea greselilor
trebuie sa fie una discreta, constructiva.
27. Concluzii
Metoda comunicativa inglobeaza Scrisul Si Vorbitul
De fapt, aceasta nu este o metod , ci o noua abordare a pred rii i nv rii unei a doua limbi.
Accentul este pus pe sens fa de abordarea mai tradi ional care pune accentul pe cunostintele de
gramatica. Accentul se pune pe materiale autentice fa de un manual tradi ional. Prin utilizarea de
materiale autentice, elevii pot face conexiuni cu propria lor limb i cultur n care acestia au
cuno tin ele pentru a accesa aceast cunoa tere.
Obiectivul principal al procesului de predare trebuie sa il constituie comunicarea reala. Trebuie
furnizate oportunitati de a incerca mai multe variante de raspuns. Trebuie sa existe toleranta fata de
greseli. Fluenta si acuratetea trebuie dezvoltate. Trebuie sa existe interdependenta intre toate
aptitudinile existente. Participantii la curs sunt incurajati sa descopere regulile gramaticale in mod
mai degraba intuitiv