Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”

LUCRARE TEORETICO-PRACTICĂ
PENTRU OBȚINEREA COMPETENȚEI
PROFESIONALE DE ÎNVĂȚĂTOR-
EDUCATOR
Profesor coordonator: Szabo Felix

Absolvent: Rad Adriana

 Metoda Cubului
Elev: -
Clasa: a XII-a A

Ministerul Educatiei Nationale

Colegiul National „Regele Ferdinand”

~2~
 Cuprins:

1. Metoda Cubului.........................................pag.4
 Definitii
 Descriere
2. Analiza swot a metodei cubului......................pag.7
Avantaje
Dezavantaje
Oportuntati
Amenintari
3. Abordare la Llimba romana...........................................pag.9
4. Abordare Geografie...........................................pag.11
5. Alte exemplificari...........................................pag.13
6. Bibliografie.....................................................pag.14

Metoda Cubului
~3~
 Este o modalitate de lucru care poate fi aplicată individual, în perechi
sau în grupuri pentru o abordare a unei situaţii problematice, prin solicitarea
gândirii elevului;
Creată de Cowan în 1980, metoda cubului presupune analiza unui
concept, a unei noţiuni sau a unei teme prin proiectarea ei pe cele şase
faţade ale unui cub, fiecare dintre ele presupunând o abordare distinctă a
subiectului respective. Intenţia acestei metode este de a evidenţia, prin
aceste şase faţade ale cubului, cât mai multe tipuri de operaţii mentale,
corespunzătoare următoarelor categorii de cunoştinţe implicate în demersul
de învăţare:
- Faţada 1 se referă la / stimulează cunoştinţele empirice, raportate la
capacităţile de identificare, denumire, descriere şi memorizare;
- Faţadele 2 şi 3 se referă la / antrenează cunoştinţele intelectuale,
implicând operaţiile de înţelegere, cele de comparare, de ordonare, de
clasificare şi relaţionare;
- Faţada 4 stimulează cunoştinţele raţionale, presupunând abilităţi
analitice şi sintetice, raţionamente inductive şi deductive;
- Faţadele 5 şi 6 antrenează cunoştinţele decizionale, valorizând
capacitatea de a emite judecăţi de valoare asupra subiectului propus,
de a lua decizii, de a construi argumente.

~4~
 -

Concret, în cele şase faţade ale cubului elevii trebuie să răspundă la

următoarele instrucţiuni:
Descrie! – explică/defineşte o noţiune un concept
Compară! – stabileşte asemănări şi deosebiri
Asociază! – la ce te face să te gândeşti?
Aplică! – ce aplicabilitate practică poate avea?
Analizează! – analizează conceptual din diferite puncte de vedere
Argumentează pro sau contra! – este bine/rău, util/nefolositor?
Fiecare instrucţiune/cerinţă de pe faţeta cubului presupune sarcini de
lucru.
În echipele constituite pentru atingerea unui obiectiv, care nu au un
caracter permanent, membrii au roluri diferite în funcţie de înclinaţiile lor
personale şi de nevoile echipei.

~5~
 Profilul unui membru al echipei, rolul care i se potriveşte cel mai bine,
poate fi stabilit pe baza următoarelor caracteristici:
• relaţionarea cu ceilalţi membri;
• modul în care participă la luarea deciziilor;
• căile prin care obţine informaţiile şi utilizarea lor;
• metoda preferată în organizarea activităţii
Etape necesare pentru aplicarea metodei :
- Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează ;
- Anunţarea subiectului pus în discuţie ;
- Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului.
Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul
de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe
care îl are la dispoziţie, decât de bine cunoaşte colectivul de elevi.
Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa
rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu
faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă;
.- Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe;
- Afişarea formei finale pe tablă sau pe foi de flipchard în clasă.
 

~6~
2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
 Avantaje:

- solicită gândirea elevului;
- acoperă neajunsurile învăţării individualizare;
- oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor
abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe
perspective;
 - dezvoltă abilităţi de comunicare;
-  nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale;
- lărgeşte viziunea asupra temei
 
Dezavantaje:
- are eficienţă scăzută în grupurile mari;
- se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de
lucru;
 

Oportunităţi:
- stimulează creativitatea elevilor;
- favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor;
- stimulează dialogul între membrii grupului;
 

~7~
Ameninţări:
- unii elevi muncesc şi pentru alţii;
- unii elevi pot domina grupul;
- productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sunt puşi în
situaţia de a colabora cu alţii;

Sugestii de aplicare la ora de literatură:

Ţinând cont de avantajul major al metodei cubului – în timpul folosirii ei,
elevii pot dobândi atât componente cognitive propriu-zise (informaţiile noi
legate de subiectul, tema abordată), cât şi componente metacognitive
(capacitatea de aînvăţa prin această metodă orice alt conţinut cognitiv), - mai
ales pedagogii formaţi în spiritul programului de stimulare a gândirii critice
recomandă utilizarea ei cât mai frecventă în practica şcolară. Ei accentuează
în special flexibilitatea metodei, în funcţie de gradul de receptivitate al
elevilor sau de nivelul lor de vârstă, profesorul putând opta pentru 3 -4
faţade ale cubului. La ora de literatură, aplicabilitatea este largă: prin metoda
cubului se pot învăţa noţiuni de teorie literară la clasele mai mici, în ciclul
curricular de dezvoltare (fabula, schiţa, povestirea, nuvela, imnul, comedia),
se pot analiza categorii estetice la clasele mai mari, în ciclul inferior sau
superior al liceului (fantasticul, absurdul, comicul, grotescul). 

~8~
Metoda cubului într-o lecţie de limba română
Făt-Frumos - din - Lacrimă, de Mihai Eminescu

1. DESCRIE 2.COMPARĂ 3. ASOCIAZĂ

- ce personaje vezi: Compară pe Găseşte însuşiri (din

Ileana-Cosânzeana cu text şi nu numai)
- ce culori vezi:
fata Genarului; pentru următoarele
- ce sunete auzi: cuvinte: Făt-Frumos,
- ce miroşi: Ileana, Mama-Pădurilor,
Genarul, castel,
- ce simţi:
buzdugan, apă, lună,
luntre, cămaşă, ochi,
stele.
4.ANALIZEAZĂ 5.APLICĂ 6.ARGUMENTEAZĂ

De ce feciorul Continuă Realizează un desen

împărătesei şi al povestirea spunând ce inspirat din textul Făt-
împăratului a primit crezi că s-a întâmplat Frumos - din - Lacrimă,
numele Făt-Frumos – mai departe cu Făt- de Mihai Eminescu,
din – Lacrimă? Frumos şi Ileana. ilustrând elementele
fabuloase din basm.
De ce a orbit Ileana?
Ce simte feciorul de
împărat, prietenul lui
Făt-Frumos, faţă de
Mama-Pădurilor?

~9~
 De ce credeţi că Făt-
Frumos a reuşit să iasă
victorios din toate
peripeţiile sale?

Metoda cubului într-o lecţie de geografie

~ 10 ~
 Lacurile şi Marea Neagre

1. DESCRIE 2.COMPARĂ 3. ASOCIAZĂ

-ce sunt lacurile Compară lacurile Găseşte însuşiri

cu marile (din text şi nu numai)
-ce sunt mările
pentru următoarele
cuvinte:
-lacuri
-mari
-apă
4.ANALIZEAZĂ 5.APLICĂ 6.ARGUMENTEAZĂ

De unde provine apa Alcatuieste un Realizează un desen

lacurilor? scurt text cu pe tema „Ape
urmatoarele cuvinte: poluate”ilustrand
De ce Lacul Bucura
lacuri naturale, elementele nocive intr-
este un lac glaciar?
ghetari, Lacul Balea o apa care ar fi trebuit
De ce Lacul Sfanta sa fie curata.
Ana este considerat un ,zapada, peisaj Alcatuieste un scurt
mirific ,a contempla
lac de munte? text cu urmatoarele
drum lung,
De ce Marea Neagra cuvinte: lacuri naturale,
se numeste „neagra”? frumuseti ghetari, Lacul
covarsitoare.. Balea,zapada,peisaj
mirific,a
contempla,drum
lung,frumuseti

~ 11 ~
 covarsitoare

Alte exemplificări :

1. Pentru povestea „Fata babei şi fata moşului”, feţele cubului pot

cuprinde următoarele sarcini:
 Descrie fata babei şi fata moşneagului;

 Compară cele două fete;

 Descrie baba şi moşul;

 Compară cei doi părinţi;

 Găseşte alte perechi de personaje : bun- rău;

 Argumentează de partea cui eşti şi de ce ;

2. O altă lecţie la care se poate folosi metoda „Cubul” adaptată, este

lecţia de recapitulare „Părţi de vorbire”. Sarcinile de lucru pot fi
următoarele:
 Substantivul – definiţie, exemple, analiză;

 Adjectivul - definiţie, exemple, analiză;

 Pronumele - definiţie, exemple, analiză;

 Numeralul - definiţie, exemple, analiză;

 Verbul - definiţie, exemple, analiză;

 Cuvinte de legătură – exemple, recunoaştere;

Pe tablă poate fi scrisă pentru analiză următoarea propoziţie:

„Noi şi Maria am cules cinci mere mari şi verzi.”

~ 12 ~
 3. La obiectul Matematică se poate aplica această metodă, tot la
lecţiile de recapitulare. De exemplu la capitolul „Geometrie”.
Sarcinile scrise pe cele 6 feţe ale cubului pot fi următoarele:
 Linii – definiţii, desen, notaţii;

 Triunghiul – definiţii, desen, notaţii, aplicaţii;

 Pătratul – definiţii, desen, notaţii, aplicaţii;

 Dreptunghiul – definiţii, desen, notaţii, aplicaţii;

 Alte poligoane – desen, notaţii, decupaje;

 Corpuri geometrice – denumiri, recunoaştere, comparaţii;

BIBLIOGRAFIE:

- Dumitru, I. A., (2000), Dezvoltarea gândirii critice si invatarea eficienta,

Editura de Vest, Timisoara;

~ 13 ~
- Steele, J. L., Meredith, K. S., Temple, Ch., (1998), Un cadru pentru
dezvoltarea gândirii critice la diverse materii de studiu, Ghidul I;
- Steele, J. L., Meredith, K. S., Temple, Ch., (1998), Promovarea gândirii
critice, Ghidul II, Proiectul Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gândirii
critice;
- http://www.didactic.ro/

~ 14 ~