Limba română este o patrie a cuvintelor, propoziţiilor si frazelor . Ideile nu se
pot naştesi nu pot exista decât în patria de cuvinte . Studiul temeinic al limbii române în şcoala creează posibilitatea dezvoltarii copiilor în perspectiva unei vieti spirituale bogate . Limbajul sărac î n s e a m n ă o g â n d i r e s ă r a c ă s i c o n f u z ă , p r e c u m s i o c a p a c i t a t e c r e a t o a r e l i m i t a t ă , l i p s i t ă d e valoare .Numai prin limbă prin cuvinte poti invaţa trecutul patriei ,dragostea de ţară si de neam.În sprijinul acestei afirmaţii aduc cuvintele deosebite ale marelui poet Mihai Eminescu : “ În l i m b a s a n u m a i i s e lipesc poporului de suflet perceptele bătrâneţii , istoria părinţilor s ă i , bucuriile si durerile semenilor . “ Fiinţa neamului românesc a dăinuit şi va dăinui prin puterea magică a cuvântului . Studierea limbii române în şcoală prezintă o importanţă deosebită pentru ca limba română este expresia fiinţei naţionale a poporului român iar ea s-a identificat continuu cu acesta in momentele istorice prin care a trecut de- a lungul timpului.Însuşirea corectă a limbii române de către elevi are repercusiuni în întregul proces al formării şi dezvoltării lor intelectuale. Unul dintre obiectivele fundamentale ale studierii limbii romane este insusirea si aplicarea normelor de vorbire si scriere corecta a limbii romane, folosirea corecta a vocabularului limbii literare, precum si al celui specific profesiei.Copiii folosesc limba ca mijloc de comunicare specific umana, fiind insusita initial de la mama precum si de la toti ceilalti cu care copilul interactioneaza in primii ani de viata.Prin intermediul limbajului, la inceput, copiii raspund diferitelor intrebari adresate de persoanele din jurul lor cu ajutorul ochilor, degetelor, prin anumite semne, deoarece nu sunt d e z v o l t a t i astfel incat sa articuleze vorbe. Acesta este primul pas spre actul c o m u n i c a r i i , progresand spre semnalele verbale, dupa care incep sa raspunda cu ajutorul cuvintelor. Incepand din primele clase de scoala, elevii capata cunostinte despre sunetele limbii romane literare, despre modul combinarii lor in silabe, cuvinte si propozitii. In clasele mai mari capata si unele cunostinte de fonetica, sintactica, intonatie, accent, ritm , fie cu ocazia studierii foneticii, fie cu ocazia studierii unor probleme de sintaxa, propozitii enuntiative, exclamative, interogative, s.a. .Clarificarea unor astfel de probleme duce la o vorbire mai expresiva si mai ales la o citire expresiva. Studiul limbii romane duce la inmultirea numarului de cuvinte cunoscute de elevi, laa c t i v i z a r e a l o r , l a p r e c i z a r e a s e n s u l u i l o r , l a d e z v a l u i r e a s e n s u l u i l o r f i g u r a t , l a c u n o a s t e r e a uriasei polisemii pe care o au, unele cuvinte din fondul principal al limbii noastre.De mare importanta este cunoasterea nuantelor sinonimice si a sensului figurat al c u v i n t e l o r . A s t f e l s e p o a t e i n l a t u r a m o n o t o n i a d i n vorbirea elevilor. M u n c a d e d e z v o l t a r e a vocabularului trebuie dublata de munca pentru insusirea unor temeinice cunostinte privitoare la sistemul de imbogatire a vocabularului, a procedeelor folosite de limba noastra pentru crearea de cuvinte noi.Elevii trebuie astfel pregatiti sa devina nu numai beneficiarii limbii, ci si creatori de limba.Ei trebuie sa incerce sa se exprime intr-o maniera personala in care sa se regaseasca nuante proprii ale gandirii si simtirii lor.Toate cele enumerate mai sus se pot realiza numai daca elevul de clasa I isi insuseste cititul,scrisul temeinic.Cunoasterea temeinica a limbii romane poate si trebuie sa duca la formarea, cultivarea si dezvoltarea sentimentului de patriotism, prin intermediul ei, copiii luand cunostinta cu istoria neamului. Studiul limbii romane poate contribui la dezvoltarea gandirii logice, a spiritului de observatie, a capacitatii de analiza, de comparare de generalizare. Prin studiul limbii trebuie sa se creeze priceperi si deprinderi de exprimare a ideilor si sentimentelor cu respectarea cerintelor generale de exprimare literara.Functia sociala a limbii impune prin calitatile pe care trebuie sa le aiba: claritate, precizie,conciziune, expresivitate, corectitudine e.t.c. . A vorbi inseamna a fi inteles, inseamna,nu numai a comunica ganduri,ci si a produce un efect: a convinge, a impresiona, a determina la actiune. Elevii trebuie sa capete priceperi si deprinderi de exprimare c o r e c t a n u n u m a i i n s c r i s , c i s i pentru activitatea creatoare, care presupune infinite conexiuni de comunicare orale.Elevii trebuie sa capete deprinderea de a folosi limba pentru a transmite corect cunostintele dobandite si a-si exprima propriile lor idei si sentimente. De aceea, in cadrul studierii limbii romane trebuie sa cunoasca mijloacele prin care se obtine expresivitatea: epitete, comparatii, substitutii metaforice e. t. c. Studiul limbii romane are menirea sa faca vorbirea elevilor precisa , nuantata clara.Pentru aceasta ei trebuie deprinsi sa aleaga cuvintele si expresiile cele mai potrivite ,care dau nuanta si culoare. Alegerea cuvintelor trebuie dublata de efortul incadrarii contextuale celei mai potrivite,in functie de nivelul la care se face comunicarea.E vorba de o incadrare situationala si in functie de contextul lingvistic si mai ales de cel extralingvistic.Elevii trebuie deprinsi sa-si randuiasca ideile in chip logic, sa organizeze exprimarea lor infunctie de normele gramaticale, sa foloseasca toate resursele de care dispune limba noastra.La sfarsitul scolaritatii, vorbirea elevilor trebuie sa fie corect construita, sa aiba precizia si concentrarea necesara, sa fie in acelasi timp nuantata si expresiva. Studiul limbii romane poate si trebuie sa contribuie la o crestere spirituala a elevilor, la declansarea energiilor lor spirituale. Pot afirma ca studiul limbii romane , la inceputul secoluluiXXI , reprezinta conditia de baza in realizarea scopului fundamental al scolii. Prin studierea l i m b i i r o m a n e i n s c o a l a s e e x e r c i t a o a c t i u n e d e d e z v o l t a r e a g a n d i r i i , d e a s i m i l a r e a u n o r cunostinte precum si o imbogatire a mintii elevilor .La lectiile de limba, elevii trebuie sa-si insuseasca limba literara si sa respecte toate n o r m e l e d e l i m b a d o b a n d i t e , c u p o s i b i l i t a t e a d e a t r e c e d e l a u n r e g i s t r u l i n g v i s t i c l a a l t u l . Cultivarea limbii, a exprimarii corecte bogate si nuantate, a eleviilor, presupune un control permanent al comunicarii scrise precum si al comunicarii orale, atat din partea profesorilor, cat si din partea invatatorilor . De asemenea trebuie sa avem o atitudine permanenta fata de cei ce nu respecta normele limbii romane , atat ca educatori cat si ca cetateni ai aceste tari . Rolul decisiv in cultivarea expresa a limbii revine scolii . In clasele I – IV limba romana ocupa o pondere cu totul deosebita in planul de invatamant , fiindu-i alocate aproximativ 35% din numarul de ore stabilit la toate cele patru clase , ceea ce inseamna ca , in linii generale , functiile si obiectvele ciclului primar corespund chiar cu cele ale limbii romane ca obiectiv de invatamant . Limba romana la clasele mici asigura invatarea unora dintre instrumentele de baza ale activitatii intelectuale cititul , srisul, exprimarea corecta care au o implicatie in intreaga evolutie viitoare a scolarilor . Avandu-se in vedere ca prin actul citirii se largeste necontenit cercul de cunostinte al elevilor si ca citirea sta la baza cumulului de cunostinte pe care si-l insusesc elevii in scoala si apoi in viata , in studiul limbii romane , in primii ani de scolaritate , accentul cade indeosebi pe activitatile care concura la formarea la elevi a unor deprinderi temeinice de citire corecta , constienta , expresiva si la formarea unei exprimari corecte . Analizand varietatea mesajelor nonverbale ( gest , mimica ) si verbale – in continut- de la simplele enumerari la textele literare cu continut stiintific , observam ca stapanirea limbii materne de catre copil se poat realiza numai tinand seama de context si prin activitati de facilitare a exprimarii si intelegerii , prin lexic , ortografie ,morfosintaxa si punctuatie ,practicate nu ca scop in sine, ci integrate in situatii functionale , printr-o pedagogie activa. Promovand si cultivand aspectul oral al limbajului cat si cel scris , putem dezvolta la elevi capacitatile de intelegere a lecturii , oricare ar fi continutul , furnizandu-i mijloacele de a dobandi cunostinte , de a le comunica si explica , de a realiza corelatii , de a crea , deoarece chiar creativitatea , unul din atributele esentiale ale invatarii contemporane , poate si trebuie sa fie suscitata si educata , contribuind astfel la formarea completa a personalitatii copilului .