UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA“
IAŞI 
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE
EDUCAŢIEI 

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I
 ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT 

2009
 

ASPECTE METODICE PRIVIND ABORDAREA

NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE LA
CLASELE I-IV 
 

CAPITOLUL 1. BAZELE TEORETICE

ALE ORTOGRAFIEI ŞI
PUNCTUAŢIEI LIMBII ROMÂNE  
1.1. Elemente de ortografie în limba română 
1.2. Elemente de punctuaţie 
1.3. Norme actuale în ortografia limbii române DOOM2
CAPITOLUL 2. PREMISE ALE STUDIERII
ELEMENTELOR DE ORTOGRAFIE
ŞI PUNCTUAŢIE ÎN CICLUL PRIMAR  
2.1. Particularităţile psihopedagogice ale formării 
deprinderilor ortografice în ciclul primar
2.2. Perioada pregramaticală 
2.3. Perioada gramaticală 
CAPITOLUL 3. COORDONATE METODICE
ALE ABORDĂRII NORMELOR DE ORTOGRAFIE
ŞI PUNCTUAŢIE ÎN CICLUL PRIMAR  
3.1. Metode/procedee/tehnici utilizate în însuşirea ortografiei şi punctuaţiei 
3.2. Metode de comunicare
3.3. Metode active
3.4. Metode active moderne
3.5. Mijloace de învăţământ valorificate în însuşirea ortografiei şi punctuaţiei 
3.6. Forme de organizare a activităţii 
3.7. Aspecte ale evaluării gradului de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie 
3.8. Perspectivă aplicativă asupra abordării ortografiei şi punctuaţiei în ciclul primar.
Exerciţii de ortografie şi de punctuaţie 
 

 
Cap. I Bazele teoretice ale ortografiei şi punctuaţiei limbii
române

Principiul simbolic Principiul sintactic 

Principiile
ortografice
ale limbii
Principiul fonetic  române
Principiul morfologic 

Principiul
etimologic-tradiţional
istoric 
 

 
Potrivit acestui principiu scrierea a fost aproape de pronunţare
Ex: împături, bomboană, împărat; 
paie, femeie, ied, iepure;
erou, efemer.
Acest principiu impune, în anumite cazuri, trecereade la principiul fonetic
şi scrierea unor cuvinte conform tradiţiei (oaie, sunt, subţire etc.)
sau formei din limba din care provine ( week-end )

Principiul Principiul
Conform Principiulscrierea trebuie
principiului morfologic, Principiul
să ţină seama dePrincipiul
toate 
morfologic etimologic- sintactic fonetic
regulile de
tradiţional modificare a cuvintelor în vorbire-scriere, de structura simbolic
-istoric
morfemmatică a cuvintelor (radical, sufix, desinenţă ) şi de flexiunealor. 

Principiul sintactic impune delimitarea cuvintelor după sensul lor lexical 

şi după valoarea lor gramaticală:
odată- odată, de mult- demult, de vreme- devreme etc.

Recomandă scrierea aceluiaşi cuvânt, fie cu literă iniţială mare,

fie cu literă mică, în funcţie de înţelesul cuvântului respectiv.
Ex: creangă – Ion Creangă 
 

Semnele de ortografie

Apostroful [ „ ] 
- marchează absenţa accidentală în rostire a unor sunete:
„Las’ că v - am găsit ac de cojoc.”; „Cin’ te- a trimis?”, „scoal”, „dom’le”‚ „’mneata”. 
Sau absenţa primelor cifre ale notaţiei unui an: ’94 în loc de 1994.
Blancul (pauza albă, grafică ) [ ]   Punctul [ . ] 
-este folosit ca semn ortografic după majoritatea
- funcţia principală a blancului este ac eea abrevierilor şi anume după cele care păstrează una
de delimitare şi separare a cuvintelor  sau mai multe litere din partea iniţială a cuvântului, 
sau a elementelor componente ale unor abreviat, dar nu păstrează şi ultima lui literă: 
cuvinte compuse: nr. , ian., prof., vol. etc.
 Anul Nou, câte unu, douăzeci şi unu,
( 
Evul  Mediu   ), ale locuţiunilor 
(altă dată „în altă împrejurare”) Cratima [-]
şi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte
(câte o dată). - este semnul ortografic care leagă cuvintele,
 în pronunţie, sau le desparte în silabe
( ex. la capăt de rând )
Linia de pauză ( -)
- se foloseşte facultativ, în locul cratimei, la scrierea unor cuvinte compuse cu structură  
complexă, formate dintr -un termen simplu şi unul compus scris cu cratima sau din
doi termeni compuşi care se scriu, fiecare, cu cratima: nord-nord-est; anglo-vest-german etc.
 

Elemente de punctuaţie 
Raportul intonaţie – semne de punctuaţie 
Există o legatură strânsă între intonaţie şi semne de punctuaţie. 

Ce? Iarnă este aceasta?(  dezamăgire ); 

Ce? Iarnă este aceasta? !!!( nemulţumire  ); 

Ce iarnă este aceasta... ( melancolie ); 

Ce iarnă este aceasta!( încântare );  

Ce... iarnă... este... aceasta...(  dezinteres total, vlăguire, reverie ); 

Ce iarnă ? Este aceasta? ( nedumerire 

 ); 

Ce iarnă este ? Aceasta ? ( nevoie de clarifiare  );

Ce iarnă este... aceasta!( valoare individualizatoare 

 „) 
 

Semnele de punctuaţie 

Semnul întrebării [ ? ]   Punctul [ . ]

Semnul întrebării este folosit în scriere  „Săniile porniră iar încet [.]  
pentru a marca intonaţia propoziţiilor  Frigul creştea odată cu lumina [.] 
sau frazelor interogative. Printre grămezii de nori ,
„ Andrei, ce e cu tine [?] De ce tremuri [?]”   se vedea luna în aburi violeţi [.]”  
 „Cum [?] Tu eşti, cel care ai spart geamul [?]”  

Virgula [ , ] Semnul exclamării [ ! ]

„Acest copil[,] Alexandru Ionescu[,]  „Bună ziua[!]”  
elev în clasa a IV-a[,]
 „Ajutor, ajutor[!] Răcni Andrei..” 
a fost olimpic la română anul trecut .” 
 „ Vai ... M - a lovit[!] Mamă [!] Vai, săriţi[!]”  
 „În clasă[,] numai Alin ştie să răspundă.”  

Punctul şi virgula [ ; ]   Punctele de suspensie[ ... ]  

„Din nesfârşite depărtări răzbeau ciripiturile ,, Nu stii ce ştrengar se face...
melancolice ale păsărilor, tot mai stinse[;]   şi deştept...,, (I.L.Caragiale) 
totul amuţise; seara pusese stăpânire peste sat.” 
 

Semnele de punctuaţie 

Două puncte [ : ] 
a ) anunţă vorbirea directă:  Linia de dialog şi de pauză [ - ]
 „Mama strigă aprig[:]   a ) Linia de dialog :
- Gheorghiţă!”  
b ) o enumerare:   „[-  ]Mă rog, dacă nu vă supăraţi, sunteţi din sat? 
 „ Era o iarnă nemaipomenită[:]  [-] Da.
frig, zapadă, ger si vânt vrăjmaş.”    ] Cunoaşteţi familia Ionescu? 
[- 
c) după verbul care anunţă reproducerea  [-] Din vedere.
unor zgomote sau sunete:  ] Nu ştiţi unde stă?”  
[- 
„În timp ce Călin culegea în grabă b ) Linia de pauză
prune aude o dată[:] trosc!  „Unul spune una, altul[ - ]  alta.”  
Şi se trezi la tulpina copacului.”  

Semnele citării[ ”]  Parantezele [( )]

 „A doua zi mama- sa îl găsi pe jumătate  Arată un adaos în interiorul unei propoziţii sau
îngheţat.Abia putu să zică:  a unei fraze.
[„]mamă, apă că mor[”] şi leşină.”   ,, Copilul era tot un copil(bun sau rău).,,  

Norme actuale în ortografia limbii române  – DOOM2
a. fie bazată pe pronunţare
i-ne-gal,
de-zo- biş-nu-it,
a-nor-ga-nic; 
Despărţirea la
capăt de rând
se face :
b. fie bazată pe structura
cuvântului, ţinând seama de
elementele constitutive, în
special prefixe:
in-e-gal, dez-o- biş-nu-it,
an-or-ga-nic.
Variante literare libere  
anteturi / antete 
Pronumele si adjectivele negative
căpşune / căpşuni   niciun
cearşaf / cearceaf  
coperte / coperţi  
ligheane / lighene  Intrări noi 
pântec / pântece  cele mai multe din
engleza americană:
brand, broker, dealer,
fitness, hard, link,
Norme actuale în market, rating, master,
site, scanare, topless,
ortografia limbii române trend, lobby, etc  
DOOM2
Accentul
Diferentieri semantice : 
- extensie ( med.si tih.) / extensiune (lingv. )
- ocluzie ( med. Si teh. ) / ocluziune ( inchiderea unui orificiu )
-  posesie (detinere ) / posesiune ( teritoriu )
 

CAP 2. Premise ale studierii elementelor de ortografie şi

punctuaţie în ciclul primar  

Particularităţile psihopedagogice ale formării

deprinderilor ortografice în ciclul primar

Perioada pregramaticală Perioada pregramaticală

La clasa I La clasa a III-a
 – litere, semnele de punctuaţie (. , ! ?),  – se completează cu alte ortograme 
grupurile de litere, (s-a, l-a, etc.) şi ghilimelele. 
grupurile de consoane, La clasa a IV-a
diftongi ( fără terminologie).   – se adaugă punctele de suspensie,
La clasa a II-a ortografia şi ortoepia părţilor de vorbire.
 – se adaugă ortogramele 
dintr-o, dintr-un, într-o, într-un.
 

CAP 3. Coordonate metodice ale abordării normelor de ortografie şi

punctuaţie în ciclul primar  
Metode/procedee/tehnici utilizate în însuşirea ortografiei şi punctuaţiei  

Completaţi silaba care lipseşte: ca-; ar-; va-; na-; vo- ; că-; me-. 
E
Clasa I-II
Copiaţi şi puneţi litera potrivită în locul liniuţei: 
X Co- nel (nume de băiat) 
So- ina (nume de fată) 
E
R Să copieze şi să completeze un text din care lipseşte punctuaţia
de la sfârşitul propoziţiilor. 
C Alin merge la teatru (.)
Ce tare plouă (.) 
Andrei, ai scris tema (?)
I Bunica când vine la noi (?)  
Clasa III-IV
T
Să corecteze greşelile de ortografie şi de punctuaţie din texte
I scrise anume fără aceste semne. 
,, Gândindumă la ce am văzut lam rugat pe prietenul meu săşi 
U spună şi El părerea.Văzândui privirea miam dat seama
că nu m- ă va refuza”  
 

Jocul didactic
J1. –Marcel  

J2. – El ena  

1. Dă-mi un nume  J3. –Na rcisa  

J4. –Sa nda 

J5. –Da na

2. Litera se plimbă 
can ă; cas ă; cal ă; cad ă 

3. Scara cuvintelor 
o-ou-oaie-oblic-obiect-olandez- olandină- orchestră-ortografie  
 

Metode active moderne

Diagrama Venn

- sunt semne de punctuaţie; -se pun la sfârşitul propoziţiei  

! ?
 

Metode active moderne

Ştiu  Vreau să ştiu  Am învăţat 

Cuvinte în care se aude Cum se despart corect în ,,Ce”  este un sunet redat
sunetul silabe printr-un grup de două 
,,ce”: cuvintele care conţin acest litere ,,c” şi ,,e”.
La început: ceai, ceapă,  sunet?
cerneală etc.  cea-pă, re-ce, a-ce, ze-ce,  
În interior: Marcela, purcel, cer-nea-lă, şoa-re-ce, etc. 
liceşte, îndulceşte etc. 
La sfârşit: rece, ace, şoarece, 
zece etc. 
 

Forme de organizare a activităţii 

A. Activitatea frontală 
De exemplu la clasa a IV-a la recapitularea părţilor de vorbire: 
Identifică şi explică ortogramele din propoziţia de mai jos:  
,,Mâine să- mi aduci culegerea pe care ţi -am dat- o.”  

C . Activitatea pe grupe  

B. Activitate independentă individuală  Grupa nr. 1: Scrie cinci cuvinte care conţin 
Scrie după autodictare o strofă dintr -o poezie grupul de litere ,,ce” 
 învăţată anul acesta.  Grupa nr. 2: Scrie cinci cuvinte care conţin
grupul de litere ,,ci” 
 

 Aspecte ale evaluării gradului de însuşire a normelor de

ortografie şi punctuaţie 
a) itemii cu alegere duală  
,,Păsările călătoare sau întors din ţările calde.” Adevărat/ Fals. 
b ) itemii de tip pereche : 
Copiii înfloresc 
1. Itemii obiectivi :   Florile  aleargă 
înfloreşte 
c) itemii cu alegere multiplă 
,,El avea copiii cei mai cumiţi.”  
Cuvântul ,,copii ”  se scrie: a) –cu un singur ,,i” ;
b) -cu doi de ,,i” ;
c) -cu trei de ,,i” .

2. Itemii semiobiectivi:  
Notează pe spaţiul punctat forma corecta (nai, n-ai):
,,George este supărat că tu … habar să cânţi la …”  

3. Itemii subiectivi (cu răspuns deschis )  

"Alcătuiţi textul unei invitaţii adresate primarului localităţii în care domiciliaţi  pentru a participa 
la festivitatea deschiderii anului de învăţământ în şcoala voastră. Utilizaţi cât mai multe verbe
la timpul viitor.”  
 

Perspectivă aplicativă asupra abordării ortografiei şi

punctuaţiei în ciclul primar.
Exerciţii de ortografie şi punctuaţie 
SĂ CITIM ŞI SĂ SCRIEM CORECT!  
Scrie cuvinte care încep cu sunetul:
a: macara, .................................................
b: bancă, ....................................................  
c: cană, ......................................................  
d: dulap, .......................................................

Răspunde cu DA sau NU:  

Azor a învăţat o poezie.   Elefantul merge la şcoală.

Privighetoarea cântă în pădure.   Ursul vorbeşte. 
Peştele strigă după ajutor că se îneacă.   Cocoşul împunge.  

Ghici ghicitoarea mea!

N-are prieteni, vai de el , Cine vine călător 

Şi-ar mânca un şoricel!   Şi rămâne –ntr-un picior?
(.................) (........................)
 

Semnele de punctuaţie 
 În enunţurile de mia jos, 
Transformaţi propoziţiile
puneţi punct în loc de
următoare astfel încât
semnul întrebării.
să exprime întrebări.Citiţi
Citiţi folosind corect intonaţia.
cu intonaţia corespunzătoare 
Ce observaţi? 

Maria culege zmeură?  A început spectacolul. 

Bunicii s-au întors acasă?  S-a lăsat ceaţă. 
Maşina lui Andrei e nouă?  Nina n-a venit de la şcoală.  
Trebuie să plecăm în excursie?  Dana a împrumutat atlasul Corinei. 

Scriere cu/sau fără cratimă 

Când se scrie al ... şi când se scrie  a-l . 
… face de râs   „E cocostârcul tainic în lume călător, El este … treilea. 
El este … treilea.  … primăverii dulce iubit prevestitor.”  
… prinde cu mâţa în sac.  
 Am avut bucuria de … revedea.  (V.Alecsandri – Oaspeţii  
Caietul este … lui. (Vorbirea curentă) 
 

Concluzii
Formarea deprinderilor ortografice şi de  Formarea deprinderilor ortografice şi de
punctuaţie constituie una din principalele punctuaţie constituie una din principalele sarcini
sarcini ale studiului limbii, sarcină a cărei ale studiului limbii, sarcină a cărei îndeplinire
 îndeplinire trebuie urmărită cu perseverenţă trebuie urmărită cu perseverenţă şi fermitate de-a
şi fermitate de-a lungul anilor de şcoală de lungul anilor de şcoală de către toate cadrele
către toate cadrele didactice, fără deosebire.  didactice, fără deosebire. 

 Învăţarea citiri şi scrierii corecte se face Lucrarea a fost structurată pe trei capitole prin
printr-un demers didactic bine gândit, prin care mi-am propus să evidenţiez: importanţa temei
folosirea unei metodologii activ-participative, alese, metode şi procedee valorificate în abordarea
ce îmbină activitatea frontală cu cea ei, mijloace de învăţare care facilitează însuşirea
independentă, prin folosirea unor  corectă a normelor de ortografie şi punctuaţie la
instrumente de evaluare variate şi bine clasele I-IV, exerciţii şi jocuri adecvate. 
concepute.

 Lucrarea se încheie cu o culegere de exerciţii de ortografie şi punctuaţie. Pentru acest material

auxiliar, bibliografia am selectat-o adaptând-o vârstei şcolare din ciclul primar, am folosit folosit şi
exemple din vorbirea curentă, mai familiară elevilor mici. De asemenea, am luat în consideraţie
proverbe, zicători şi diverse expresii din vorbirea curentă întrucât sunt folosite, nu rareori, în situaţiile
de comunicare scrisă mai puţin protocolară.