Gramatica limbii

române: Verbul
A elaborat: Fosa Victoria
Profesor: Didic Cristina
 Obiective:

O1- Vom afla

ce este
verbul?
O3- Modurile
verbului
O2- Categoriile
gramaticale
ale verbului
 Ce este verbul?

Parte de
Parte de
Parte de vorbire care
vorbire care
vorbire care denumeşte
exprimă
ţine locul fiinţe,
acţiunea,
unui lucrururi,
starea sau
substantiv fenomene
existenţa
ale naturii

De exemplu: Mihai mănâncă. Ioana citește.

Mașina stă în parcare.
Categoriile gramaticale ale verbului

1. Predicativ – Nepredicativ
2. Personal – Impersonal
3. Tranzitiv – Intranzitiv
4. Regulat – Neregulat
5. Conjugarea
6. Diateza
7. Persoana
8. Timpul
9. Numarul
10.Modurile verbului
Predicativ – Nepredicativ

Predicatul verbal (verb predicativ) - atribuie subiectului o acțiune sau o

stare, arată ce face subiectul sau ce se spune despre subiect. Este exprimat
printr-un verb cu înțeles de sine stătător.
Întrebări pentru PV: ce face? ce se spune despre?
Exemplu: Copilul citește o carte.

Predicatul nominal (verb nepredicativ) - atribuie subiectului o însușire, o

identitate sau o calitate și este format din două componente: un verb
copulativ (un verb care nu are înțeles de sine stătător) și un nume
predicativ.
Întrebările pentru PN: cum este? ce este? cine este?
Exemplu: Cartea este frumoasă.
Personal – Impersonal

Verbele personale au forme pentru toate persoanele și admit

un subiect cu care se acordă în persoană și număr.
De exemplu: Eu pictez, tu pictezi, el/ea pictează, noi
pictăm, voi pictaţi, ei/ele pictează.

Verbele impersonale au o singură formă, doar pentru persoana a III-

a singular, iar acțiunea nu poate fi atribuită unei persoane.
De exemplu: ninge, plouă, tună, fulgeră, se înnoptează, se
înseninează, se înnorează.
Tranzitiv – Intranzitiv

Verb tranzitiv - dacă după verb urmează un compliment

direct atunci verbul este tranzitiv.
De exemplu: Eu dau ceva prietenii.

Verb intranzitiv – dacă după verb urmează ori care alt tip
de complemen (sau nici un complement) atunci verbul este
intranzitiv.
De exemplu: Păsările se vor întoarce primavara.
Regulat – Neregulat

Regulat – verbul nu-şi modifică rădăcina

Exemplu: Eu lucrez, tu lucrezi, el/ea lucrează, noi
lucrăm, voi lucraţi, ei/ele lucrează

Neregulat – verbul îşi modifică rădăcina

Exemplu: eu iau, tu iai, el/ea ia, noi luăm, voi luaţi,
ei/ele iau
Conjugarea

Verbele au 4 conjugari, după terminaţia la infinitiv.

I. se termină în –a a asculta, a lua
II. se termină în –ea a vedea, a
cădea
III. se termină în –e a merge, a trece

IV. se termină în –i sau –î a hotărî, a

citi
Diateza

Deosebim 3 diateze:
I. Diateza activă Copiii
Predicat adună frunze
Verbal

II. Diateza pasivă Predicat

Frunzele sunt adunate de copii Nominal

III. Diateza reflexivă se Frunzele se

adună.
Persoana

Nr Singular Plural
pers
A I-a Eu (citesc) Noi (citim)
A II-a Tu (citeşti) Voi (citiţi)
A III- El/ea (citeşte) Ei/ele (citesc)
a
Timpul

În gramatica limbii române există doar trei timpuri:

1) Prezent Exemplu: Mama coace
pâine.
2) Trecut Exemplu: Ieri am fost la
bunica.
3) Viitor Exemplu: Vasile se va duce la
magazin.
 Numarul

Sunt două tipuri de numere verbale:

• Singular - arată că acțiunea este făcută de o singură persoană

Exemple: plec, scrie, pot

• Plural - arată că acțiunea este făcută de mai multe persoane

Exemple: plecăm, scriem, putem
 Modurile verbului

Modurile personale Modurile nepersonale

I. Indicativ I. Infinitiv
Exemplu: citesc, pictez Exemplu: a merge,a citi, a scrie
II. Conjunctiv II. Gerunziu
Exemplu: să citesc, să privesc Exemplu: mâncând, citind, scriind

III. Condiţional-optativ III. Praticipiu

Exemplu: aş citi, ar pleca Exemplu: plecat, dus, venit

IV. Imperativ IV. Supin

Exemplu: plecă!, citiţi! Exemplu: de plecat, de venit, în mers
(prepoziţiile: pe, la, în, cu, de ş.a.)
Practică

Codrii se frământă de furii.

Se frământă – verb
verb, predicativ, personal, intranzitiv
predicativ presonal intranzitiv, regulat
regulat,
conjugarea I-a,
I-a diateza reflexivă
reflexivă, persoana a III-a
III-a, t. prezent
prezent,
plural, modul indicativ
n. plural indicativ, funcţia
funcţia sintactică
sintactică de
de PV.
PV.
Sfărşit