CĂI ȘI MIJLOACE

DE ÎMBOGĂȚIRE
A
VOCABULARULUI
1. Derivarea cu afixe
2. Compunerea
3. Derivarea regresivă
4. Conversiunea
5. Familii lexicale
6. Dinamica sensului
1. Derivarea cu afixe
- sufixarea
- prefixarea

2. Compunerea
- compuse din cuvinte întregi
- compuse de tip ,,savant”
- compuse prin abreviere
3. Derivarea regresivă
4. Conversiunea
5. Familii lexicale
6. Dinamica sensului
- calcuri semantice și frazeologice
- inovații semantice
- sensuri denotative
- sensuri conotate
 SUFIXAREA

Sub aspectul motivației

 derivate „necesare”
 derivate „de lux”
 Derivate ,,necesare”

 cuvinte cu funcție denominativă și

sens denotativ
 au rolul de „a umple” un „un gol”

lexical sau de a propune un termen

mai adecvat (prin monosemantism
sau brevilocvență)
 Derivate „de lux”

 creații cu carcter expresiv (ironic

sau glumeț)
 Sufixe neologice
 substantivale
-ism: evazionism, bombasticism,
mafiotism
corelativul său -ist (p/u nume de agent)
caloriferist, cenaclist, laserist,
rulmentist
 adjectivale

-bil: circulabil, schiabil, jucabil

-al: impresarial, epicentral, timbral
-istic: estradistic
 verbale

-iza: acutiza, căminiza, croniciza,

esențializa
 de la verbele respective se formează

subst. cu sufixul abstract

-re: caracterizare, dolarizare, etapizare,
contorizare
Sufixe vechi românești
derivate cu caracter denotativ

-ar: cuptorar, chioșcar, drumar

-iță: barmaniță, dulgheriță, primăriță
-a: xeroxa, falimenta
-i: hingheri, pisici, a hakeri
 Derivate „de lux”

 Sunt formate cu ajutorul unor sufixe

vechi, populare:
-ar, -tor (moștenite din lat.):
boschetar, șmenar, dughenar, țepuitor
-ac (din sl.veche): răspândac, zvonac
-ui (magh.): șmenui, țepui
-giu (turc.): bancagiu, tarabagiu
Derivatul realizează un contrast între
sufixul neologic și un
cuvânt-bază vechi și popular:
dughenizare, maidanez, sufletist,
tupeist
sau invers: aplaudac, buticar, pizzar,
clovnesc, coșmăresc, panicos,

Expresivitatea derivatelor este mai

marcată în cazul bazelor vechi:
gargaragiu, maidanagiu, grătaragiu.
Etimologia cuvântului-bază oferă
disponibilitatea de a primi sufixe a
unor împrumuturi recente
 din franc.: buticar
 ital.: camorist
 rusă: perestroichist
 engl.: lobbysm, folkist, bridjeist
Derivatele sufixale care pot avea ca
bază antroponime și, mai rar,
toponime
- sunt creații ad-hoc, ocazionale:

 adjective de la nume de pers.

-ian: barbian, caragian, brebanian
-esc: chaplinesc
-ist: gorbaciovist
-ism: oblomovism, miticism(e),
draculism(e)
 verbe
cu suf. -iza(re) de la antroponime și
toponime:
barbiza, cehoviza, cotrocenizare,
iugoslavizare
 substantive

-ism: bucureștenism, ceaușism,

stalinism
 În contextul internaționalizării lexicului
românesc actual, tendințele derivării sufixale
sunt următoarele:
 Productivitatea în continuă creștere a suf.

neolog. au caracter cult (livresc) și sens

abstract
 Preponderența suf. subst. față de cele verbale
 Preferința pentru sufixe lungi (compuse sau

dezvoltate)
 Existența unor afixe concurente care dau

naștere la sinonime (zvonist-zvonac-zvoner,

tararabagiu-tarabagist, țepuitor-țepar).
 Principalele cauze care explică
apariția noilor derivate

 aspirația spre brevilocvență, care

determină concentrarea enunțului prin
evitarea unor perifraze greoaie
 dorința de a se exprima original și

sugestiv, chiar cu riscul „forțării” normelor

limbii literare
 snobismul lingvistic
 SUFIXE SUBSTANTIVALE

 SUFIXE PENTRU NUME DE AGENT

 SUFIXE PENTRU NUME ABSTRACTE
 SUFIXE DIMINUTIVALE
 SUFIXE AUGMENTATIVE
 SUFIXE MOȚIONALE
 SUFIXE COLECTIVE
 cel care are o anumită profesie, specialitate
sau ocupație: [medic] infecționist, penalist,
civilist [în domeniul dreptului], știrist [la
radio], vocalist, bagajist [la aeroport],
valutist, internetist [„utilizator al rețelei
Internet”], calculatorist

 cel care practică meseria într-un anumit loc:

tonetist, garajist, tarabist
 cel care face parte dintr-o organizație culturală,
politică etc.
penelist (partidul PNL), vetrist [< Vatra
Românească>], yogist
 cel care practică un anumit sport sau joc biliardist,

pingpongist
 cel care are anumite convingeri, atitudini,

comportamente
fundamentalist, deviaționist, satanist,
opoziționist, tranziționist.
 Valori semantice peiorative
 nuanțe ironice
 comportament reprobabil (utechist)
 stilul familiar (bișnițar, chichițar) sau argotic

(șmenar, șpăgar)
 sensuri conotate negativ sau ironic:

tejghetar (tejghetar politic)

fursecar (fursecarii politici)
presar „gazetar”
 Sufixul neologic (cu etimol. multiplă)(lat. savantă,
fr., ital., germ.) – ITATE formează în limbajul actual
subst.(abstracte ale calității) de la baze adject. (de
preferință neolog.)
 Între acestea se întâlnesc frecvent derivate cu suf.

adjectivale
-al: prudențialitate
-os (spectaculozitate
-ic: sistematicitate
-bil: aplicabilitate
-iv: aluzivitate
 Productivitatea suf. –itate este explicată
prin
 tendința spre abstractizarea limbaj. cult

actual
 prin capacitatea de a înlocui perifraze

greoaie
 rezonanța specializată, „tehnică” a suf.

întâlnit în diverse terminologii:

criminalitate; fiscalitate; infecțiozitate;
infracționalitate; mobilitate; potabilitate.
 Poziția acestui sufix în l-ba actauală a fost
consoloidată prin numărul mare de împrumuturi
care îl conțin și care sunt analizabile în rom.
 din franc.: aplicabilitate, excentricitate,

imparțialitate, normalitate, precaritate,

verticalitate, vulnerabilitate
 ital.: licențiozitate
 sau au etimolog. multiplă latino-romanică:

facilitate, legitimitate, mobilitate, utilitate

 Sufixele manifestă o preferință marcată
pentru baze neologice îmrumutate (de
reg. adj. de proveniență latină savantă sau
romanică)
aproximativitate, dezirabilitate,
excepționalitate,, emoționalitate,
fastuozitate, multiculturalitate,
pauperitate, predictibilitate,
prudențialitate [bancară], radicalitate,
rezonabilitate, secvenționalitate,
sistematicitate
 Sufixul vechi și popular, de orig. turc -LÂC are o
productivit. extrem de redusă
 machiaverlâc, vampirlâc - ambele cu
puternice conotații peiorative
 Sufixul subst. -RE formează abstracte verbale

(subst. cu forme de infinitiv lung), prin care se

exprimă nume de acțiuni.
Suf. se atașază, de regulă, la infinitiv. unor verbe
în -iza împrumutate:
cosmetizare din cosmetiza < engl. cosmetize
sau create în românește:
victimizare din victimiza
dughenizare din dugheniza
monitorizare din monitoriza).
 Din categoria derivatelor în –re p/u care sunt
atestate baze verbale în -iza (fără a se putea
stabili cu certitudine care este cuvântul primar)
menționăm:
 accesibilizare (accesibilizarea pădurilor) – a
accesibiliza
 autoprezidențializare – a (se) autoprezidențializa
 algoritmizare – a algoritmiza
 libanizare – a se libaniza
 minimizare – a minimiza
 ruralizare – a ruraliza
 Derivate subst. în –re cu teme neverbale
subst. sau adj.:
 secretizare – secret + -izare
 ambasadorizare, cotidianizare
 finlandizare, telefonizare.
 Majoritatea derivat. cu suf. compus –iza(re) au baze

subst. neologice și sensuri specializate:

 Politic (clientizare [a unei categorii sociale],

diasporizare [a unei comunități naționale],

 Tehnic: masterizare [a unui album muzical],

refațatizare [a imobilelor]
 Economic:dolarizare [a economiei ], demonetizare

[a economiei]
 Conotații peiorative transmit derivatele în –izare,
create ad-hoc „ cocacolizarea și mecdonaldi-
zarea orașului”

 Sufixul –izare se poate combina cu adjective

neo-gice rezultând derivate substantivale
abstracte:
 austerizare [a imaginii parlamentului]
 defeudalizare [a TVR]
 stradalizare [a minorilor]
 Suf. simplu –re formează substantive abstracte de
la infinitivul unor verbe neologice
 butonare [a telefoanelor celulare] < a butona
 obstaculare [a difuzării unei publicații],< a obstacula

(neînreg. în dicț românești)

 nostrificare [a unui act de studii] < a nostrifica

(neînreg. în dicț. rom.) (p/u RM)

 Același suf. se poate atașa unor baze subst. sau

adject., p/u care nu dispunem de atestări ale

verbelor corespunzătoare:
 carantinare [a suspecților ]
 parolare [a telefoanelor]
 permanentare [a părului]
 SUFIXE DIMINUTIVALE –AȘ , -EL, -ICĂ, -IȘOR,

- IȚĂ, -ULEȚ, -UȚ

 dau naștere la numeroase derivate reprezentând

creații ad-hoc,
 cu sens predominant depreciativ

 Deși toate suf. diminutivale aparțin fondului vechi

și popular (majoritatea fiind moștenite din lat.),
ele se atașază frecvent unor baze împrumutate din
fr. (buticuț) sau engl. (blugișori, lideraș)
 În semnificația derivatelor, semul „mic” (în plan
material) coexistă cu trăsături semantice precum
„calitate inferioară”, „valoare redusă”:
 un buticuț de tablă
 blugișori, bluzițe de coton
 cadouașe făcute de sponsori – filtre de cafea,
rucsăcei etc.
 NATO - NĂTUȚ: integrarea României într-un
NĂTUȚ de consolare
 partid – partiduleț
 vreo 10 liderași, rezumățele, o slujbuliță
 Expresivitatea derivatelor diminutivale
este accentuată de prezența, în același
context a termenului-bază:
 ,,directori și directorași”

„inspectori și inspectorași”
 sau a unor derivate realizate de la aceeași

temă cu sufixe augmentative:

căsușă, vilișoară vs. căsoi, viloi
SUFIXE AUGMENTATIVE
 Derivate cu caracter augmentativ se

formează su sufixele -OI/OAIE ,

moștenit din lat.: căsoaie, viloaie.
 SUFIXE MOȚIONALE
 Cel mai frecvent apare suf. –IȚĂ
 Fiind propriu limbii vorbite, suf. imprimă

derivatului conotații familiare, ușor peiorative:

barmaniță, comisăriță, vatmaniță,
viceprimăriță.
 Tot cu valoare de suf. moțional apare suf -A,

atașat exclusiv unor teme neologice –

derivate proprii limbajului informal:
 designeră, filologă, pedagogă, manechină.
 SUFIXUL COLECTIV -IME,
 moștenit din lat.
 formează de la nume de persoană derivate

care denumesc o mulțime, o colectivitate

 conotații familiare și/sau peiorative:

directorime
gangsterime
negustorime
rokerime
Din perspectiva cultivării limbii

Cauzele abaterilor de la normă

 căutarea ineditului și a expresivității
 dorința de a epata
 comoditatea sau neglijența în exprimare
 necunoașterea sensului unor cuv.-bază

ori afixe, asociată cu ignorarea regulilor

derivării românești
 Goana după ineditul expresiv duce la
apariția CULTISMELOR sau a
NEAOȘISMELȘOR al căror principal
neajuns este imprecizia semantică.
 Cultisme

periclitate, silențiozitate, precaritate,

capabilitate, amorfitate, privacitate
(„dreptul la privacitate al persoanei trebuie
apărat”), accesibilaze („accesibilizarea
pădurilor„)
 Neaoșisme (termeni cu rezonanță arhaică,
populară)
culcușire, lătrău, parșivitate, zgomotoșenie,
jucăușenie.

 Confuziile de tip paronimic sunt determinate de

insuficienta cunoaștere a sensurilor afixelor:
promovabilitate, în loc de (grad de) promovare,
cooperativitate, în loc de cooperare,
infracționalitate p/u infracțiune,
condiționalitate p/u condiție ,
obligativitate p/u obligație.
 PREFIXAREA

a înregistrat o creștere constantă în ultimele

decenii (
 în stilul tehnico-științific și cel publicistic
 Prefixe neologice cu caracter cult și

etimologie multiplă
 Derivate cu prefixe vechi

 De origine latină în-/îm

îmborcăna, împoma, încifra, înnaveta
 Slava veche ne-

neetanșeitate, neprotejat, neșifonabilitate

 „Dublete etimologice”

 Prefix vechi cu valoare negativă

de(s)-/de(z) moștenit din lat.și
consolidat prin împrumuturi de orig.
franc. din care româna a detașat
prefixul neolog. de-
 Derivatele(substantive,adjective,verbe)
 exprimă contrariul cuvântului-bază
 sau anularea acțiunii verbulului
dezaburire, desfia, dezideologizare,
dezideologizat, destabiliza, detensiona
 Între prefixele neologice „la modă”
predomină cele negative
 Derivatele substantivale și adjectivale

cu sens negativ formate pe teren

românesc, conțin prefixele:
anti- antiacademic, antiartistic,
antibraconaj, anticomunism,
anticarie
contra- contramanifest
i(n)- inasortabil
non- nonautor, noncarte, nonom
Prefixele neologice care exprimă
ideea de superlativ formează derivate
marcate stilistic
Super- superautomobil,
supercalculator, supergreu,
supertren, superaccesorizat
Supra- supraalbire, supracongelat,
suprapopulat, suprarapid
Hiper- hiperdezvoltat,
hipersensibilizat
.
Derivate prefixate formate pe teren
românesc
 exprimă sensuri temporale și sunt

formate cu prefixe latino-romanice

Ante- antecalculație, anteprogramat
Pre- prealabil, preambalare,
prespălat, preconsultare,
precompetițional
Post- postcomunist, postelectoral,
postgaranție
 Alte afixe neologice productive

Co- copatron, coregizor,

coscenarist
Re- (iterativ)
reactualiza,
realegere , recalifica,
refolosibil, revopsire
 COMPUNEREA
 Sporirea numărului compuselor s-a realizat

după modele străine (din franc. și/sau engl.)

 prin procedee „culte”, proprii limbii literare

sau limbajelor specializate

 COMPUNEREA DIN CUVINTE ÎNTREGI
 un număr foarte mare de creații

substantivale și mai restrâns formații

adjectivale
 sunt lipsite de unitate morfologică și au un

grad scăzut de unitate semantică

 sunt creații ocazionale
 motivate prin nevoia de brevilocvență

proprie stilului publicistic

 Compuse de tip substantival
 2 sau mai multe substantive cu forma de

N.- Ac), care au la bază un raport sintactic

de coordonare copulativă (de tipul „și”)
actor-cântăreț
actor-regizor
album-catalog
magazin-expoziție
cabană-restaurant
oraș-stațiune
 raportsintactic de subordonare
atributivă-apozitivă

actor-vedetă
afiș-reclamă
avion-pirat
Compuse subst. cu aspect
„asintactic”

se explică în realitate printr-o relație de

subord. de tip atributiv substantival
(prepozițional sau genitival)
Compuse subst. cu aspect
„asintactic”

concert-dezbatere /lecție (sub formă

de..)
femeie-primar, regizor-sociolog /cu
profesia de.../,
oraș-grădină /cu apect de.../
 Compusele de tip adjectival
 proprii stilul. publicistic și celui științific
 sunt construite prin coordonare copulativă

(cu sau fără voc. de leg.) între 2 adjective:

cultural-artistic
edilitar-gospodăresc
 subordonare între 2 adjective:

alb-ivoriu
alb-lăptos
albastru-electric
roșu-fluorescent
 Compuse adj. de tip „asintactic”

 grad sporit de expresivitate

 sunt create prin subordonare, cu omiterea

elem. de compar. ca:

negru-abanos
verde-iarbă
galben-praz
 Compuse adj. de tip „asintactic”

Adjective - compuse parasintetice

 formate simultan prin compunere și derivare
 sunt frecvente în limbajul criticii literare
 au un aspect greoi, rebarbativ

anablandian
marinsorescian
nichitastănescian
 COMPUNEREA „SAVANTĂ ” (cu prefixoide
și sufixoide)
 a pătruns sub impactul stilul. științ. și a unor

„modele hibride” cu circulație internațională

 majoritatea compuselor de acest tip aparțin

unor terminologii și reprezintă împrumuturi

sau calcuri
 ,,Modelul hibrid anglo-greco-latin”
– un element de compunere greco-latin
terminat în vocală (care funcționează ca
un subst.), cu topica determinant/determinat
(nespecifică l.române)
(M.Avram)
 Prefixoidele
aero-, agro-, audio-, auto- (1) și auto-
(2), bio-, cine-, electro-, foto-, macro-,
micro-, radio-, tele-, video- :

autoaprindere,
autodotare (1), autodotare (2)
auto-moto-velosport, microanchetă,
microfermă, radioceas, teleconcurs,
teledivertisment, teleșcoală
 Între
prefixoidele „la modă” cel mai
productiv pe teren rom. este mini- cu
etimologie multiplă (din franc., engl., ital.)
miniaparat
minienciclopedie
minifotbal
minirobot
minivacanță
 COMPUSELE PRIN ABREVIERE
(sub forma siglelor și a acronimelor)

 sunt creații ale limbii scrise (proprii

limajul.comercial și celui politico-adm.)
 care pot fi preluate și în l. vorbită, datorită

economiei de limbaj
 Acronimele – compuse create din silabe
sau fragmente de cuvânt
-nume proprii de întreprinderi:
Frigocom /frig+com(erț)/,
Oltsit /Olt(enia)+Cit(roen)/,
Colorom /color+rom(ânesc)/
-nume comune ce desemnează produse
comerciale:
mentovit /ment(ă)+vit(amină)/,
sintonic /sin(tetic)+tonic/
 Siglele – compuse formate din literele
inițiale ale unui grup sintactic mai mult
sau mai puțin stabil
-nume proprii de partide,asociații,instituții:
PNL, SRI, PLDM
-nume comune: SRL, PFL
 Sigle calchiate:

TVA (după fr. taxe a la valeur ajoutee),

OZN (după engl. unidentifiedflying objects).
 Formații trunchiate
Cauzele apariției:
 avantajul scurtimii și al expresivității
 dorința de originalitate
 influențele străine

 Trunchierea
 detașarea prefixoidelor din compuse de tip
„savant” utilizate ca adj. invariabile
 sau, prin schimbarea categ. gramaticale - ca

substantive
Trunchierea „scurtare a cuvântului” este
explicată de I.Iordan prin influența unor
împrumuturi din franc. (cinema,metrou, meteo,
taxi); „procedeul foarte larg aplicat în l.franc., nu
se potrivește deloc cu sistemul nostru lingvistic.
De aceea, nu prinde la noi, iar puținele încercări
reușite se datorează în realitate, limbii de
origine, de unde au venit […] amputate gata”.
(I.Iordan, Limba română actuală. O gramatică a
„greșelilor”, B., 1947, p248).
 Opinia lui I.Iordan este contrazisă
- de existența în l.rom. a unor
împrumuturi de orig. engl. trunchiate
baschet<baschetbal
volei<voley-ball
living<living-room
blugi<blue-jeans, și, mai ales,
- de amploarea pe care a luat-o
procedeul în cauză în limba actuală
 Trunchierile cu circulație internațonală:
afro, disco, homo(sexual), mini(jupe),
midi,maxi, micro, moto, porno, retro, video.

Dintre „creațiile” românești –

 trunchieri apărute în limba vorbită

cas(etofon)
mag(netofon)
secu(ritate)
 în argoul adolescenților

bac(alaureat), dirig(inte), mate(matică)

prof(esor), nașpa(rliu)
 Există și compuse prin abreviere care
combină cele 2 procedee, asociind
inițialele cu fragmente de cuv. și/sau
cuv. întregi (TAROM)
 atât acronimele, căt și siglele sunt creații

ale limbii scrise

 sunt considerate creații de tip cult (în

opoziție cu trunchierea, care este un

fenomen propriu limbii vorbite)
 Principalele criterii

 ca formația respectivă să aibă, din punct de ved.

fonetic, grafic și morfologic, aspectul unui cuv.
de sinestătător
 să poată fi rostită și scrisă cu ușurință
 să fie economică

Acronimele sunt atât nume proprii (Romarta, Oltcit),

cât și subst.comune (dero, salvamar).
Cele create în limba română actuală
reprezintă exclusiv nume proprii de regii autonome,
societăți comerciale, agenții etc.
 Derivarea regresivă
 subst. provenite din verbe:
accept, condens

 verbe provenite din subst.

(antologa, emula),
 din adj. participiale

(prelimina, dezeroiza)
 Conversiunea

Un procedeu mai puțin productiv

 adj.
substantivizate
agravantă ([circumstanță] agravantă)
anticoncepțional ([pilulă] anticon-
cepțională)
audiovizual
antiglonț ([vestă] antiglonț)
 Familii lexicale
Pot fi formate:

 dela baze vechi, populare

dughenar, dughenist, dugheniza, dughenizare

 dela împrumuturi neologice

sponsor, sponsoriza, sponsorizare
bodyguard, a bodyguarda, bodyguardă,
bodyguardesc, bodyguardism, bodyguardiță,
a bodyguardiza
hacher, a hacheri, hacherit, hacheriță,
haching
 Familii lexicale
 dela compuse prin abreviere (în majoritatea
cazurilor caracter ocazional și conotații
peiorative)
de la sige
FSN: fesenist, feseniadă, fesenizare
VIP: vipă, vipărie (iron.), vipesă
 Dinamica sensului
 Noile semnificații aparțin tuturor registrelor
stilistice (literar, popular, familiar, colocvial,
argotic)
 „
 ,,Neologie denominativă”
 ,,Neologie stilistică”

 „Neologie denominativă”
 „Neologie stilistică”
 „Neologie denominativă”
 ”
 Neologia denominativă” - 3 forme:
 1) extinderi semantice
 2) restrângeri ale sensului
 3) calc semantic
 Extinderile de sens – înregistrate de neologisme,
de termenii specializați îndeosebi, au loc în urma
schimbării domeniului de referință.
 În plan paradigmatic

noile sensuri presupun păstrarea „nucleului

semantic” și neglijarea unor seme periferice din
definiția de dicționar
 În plan sintagmatic

sunt înlăturate restricții contextual-stilist. asociate

sensului inițial, ceea ce lărgește gama
combinațiilor admisibile
 Frecvent, extinderile de sens afectează
verbe neologice, împrumutate ca termeni
specializați monosemantici (a debuta, a
demara, a derula, a obtura, a penetra, a
stopa).
Noile sensuri sunt prezente cu o frecvență
extrem de ridicată, amenințând să elimine
din uz sinonimele din fondul principal lexical
ale verbelor respective.
• Ex.: verbul a începe –
• utilizarea abuzivă a cvasisinonimelor sale a
debuta și a demara (emisiunea va demara).
 coabita-(în domen. politic) cu referire la partide de orientări
• A nominaliza – prin extensie semantică, sinonim
cu a desemna și a denumi (a nominaliza favoriții)
• Palier (termen tehnic) – prin extensie semant., un
sens abstract, în limbaj social-politic: (paliere ale
puterii: președintele, premierul, parlamentarii.)
• Segment – (term. tehnico-științific) și-a extins sem-
nificația, devenind un termen „la modă”, utilizat în
contexte variate
• economic: segmente importante ale industriei
naționale
• social: segmentul demografic cel mai vulnerabil
cultural: segment de telespectatori, segmentul de
știri).
 Mutațiile semantice realizate prin îngustarea
sensului sunt mult mai rare
 Subst. putere și opoziție (orograf., de regulă, cu

majusc.); sens. „partidele de guvernământ și, res-

pectiv, cele din afara arcului guvernamental” ;
 Subst. nostalgie și adj. nostalgic (folosit adesea

substant.) (val. peiorativă): nostalgie după vremu-

rile trecute
 Adj. strategic –(în contexte cu caract. econom.),

cu sens. „puternic din p. de ved. financiar” (în

sintagma „investitor strategic”).
 Majoritataea calcurilor semantice reprezintă
împrumuturi de sens prin influențe franț. și/sau
englez. Cuvintele care își dezvoltă polisemia prin
acest procedeu sunt, de regulă, neologisme.
 Actor – a preluat sens. secund (din franc.) „pers.

care ia parte la o acțiune”: (principalii actori [politi-

cieni] ai negocierilor); printr-o extindere semant.
pe teren rom. desemnează și referenți non-umani
(... neparticiparea altor actori decât băncile...)
 A agreea – a dobândit sens. „a accepta”, „a apro-

ba”, „a fi de acord”, după model engl. și/sau franc.:

„noul program a fost agreat de toate partidele”.
•A apela - și-a adăugat sens. specializat referitor la
comunicarea telefonică prin calc semamtic după fr. appeler:
„telefoanele care pot fi apelate sunt..”.
•Atelier - sens. „seminar”(în domen. artistic, politic)

(sub influența model engl.).

•Echipamente (la pl.) (sens tehnic) „utilaje, instalații,

aparatură”, după modelele existente în franc. și engl.

„echipamente de încălzire, răcire, ventilare”.
•Grilă – 2 sens. specializate: 1) – împrum. semant. din fr.

(domeniul televiz.) (telespectatorii vor avea o nouă grilă de

programe); 2) – (învățăm.): test-grilă,
grila corectă.
•Imagine – (în context politic): „imaginea partidului”,

„imaginea NATO”; (conotații peiorative, ironic): „imaginea

externă a leului” (moneda națională).
 Lanț - „un lanț hotelier”, „lanț de magazine”.
 Linie - „linie de farduri profesionale”.
 Ofițer – (context admin): „ofițerul stării civile”.
 A opera – 1)„a face, a realiza a efectua ceva”

(Compania TAROM va opera pe rute noi );

2) „a face să funcționeze, a manevra” : în derivatul
subst. operare: „cunoștințe operare calculator”.
 Pachet – (calchiat după engl.)
 Juridic-adm. (pachet de legi economice)
 Financiar (pachet de acțiuni)
 Politic (pachet de revendicări)
 Pirat – (cu val. adj.): radio-pirat („post de radio

clandestin”).
 Un sens nou în sintagma pirat informatic, care
circulă în paralel cu termen. engl. „hacher” („spăr-
gător de carduri”).
 Proiect - „program (social, administrativ, artistic)”:

(a fi implicat într-un proiect).

 A promova – sens. secund „a susține, a propaga

(o idee)”: promovare a unui album muzical, a pro-

mova l-ba engleză;
 Engl. Promotion a fost nu numai calchiat în rom.,

ci și împrumut, sub forma adoptată promoție,

considerată nerecomandabilă, datorită omonimiei
supă-rătoare cu termen. rom., având semnificația
generi-că „serie de absolvenți ai unei școli”.
 La impunerea termen. promoție contribuie și
asocierea care se face cu adj. promoțional: „acțiuni
promoționale”, „campanie promoțională”.
 Provocare – „ o mare provocare”
 Reabilitare – (sens tehnic) „reparare”: reabilitarea

drumurilor, reabilitarea rețelei de alimentare cu apă

 Verb a îngheța si derivat. subst. abstract înghețare
 (domen. financiar): salariile ar putea fi înghețate
 (învățământ): înghețarea anului școlar
 (tehnic): a îngheța programul nuclear.
 A dezgheța - „ ...dezghețarea prețului uleiului”.
 Dop rutier – calc semant. după fr. bouchon
 Capital – capital electoral, capital cultural, capital

politic.
 Sensuri conotate
 Cuvintele care au dezvoltat valori expresive aparțin

limbajului vorbit, familiar și argoului

 Noile sensuri sunt realizate prin metaforă
 Din limbajul vorbit, familiar –sensuri conotative:

a aburi („a învălui cu vorbe”)

burtă („excrescență, lungime nedorită [a unui text]”)
gaură („furt, lovitură”)
turnător, ciripitor („denunțător”)
fluturaș („afiș de mici dimensiuni„)
arici („sistem de închidere”)
a spânzura [bani] („a cheltui nechibzuit”)
adidași („picioare de porc”)
 Din argou – termeni ca:
naș 1.controlor de tren coruptibil; 2.Șef de clan
mafiot
țeapă „înșelătorie”; zarzavat „dolari”
 Din argoul studenților, elevilor:

bătrân „student din anii mari”

boboc „studenr din anul I”
băută ”petrecere”)
bază [în expr. a avea la bază] ”a fi pregătit”
marfă; de comă; mortal; bestial „bun, frumos,
de calitate”
 Procedee prin care iau naștere sensuri
figurate

 metafora
 metonimia: aurolac [„marcă de lac p/u
vopsit elem. metalice conținând solvenți cu
efecte halucinogene”] a căpătat sensul fig.
„copii fără cămin, ai stăzii, care se
droghează cu aurolac”.
 deprecieri ale sensului:

butic „magazin de dimensiuni reduse, ame-

najat fără pretenții și care vinde mărunțișuri”
 Perechi de sinonime formate din:
 două derivate

antologator/antologiu
cascadorie/cascadorism
dughenar/dughenist)
 dintr-un cuv. împrumutat și dintr-un derivat

consulting/consultanță
cloning/clonare
planning/planificare
 dintr-un împrumut și un calc

After-shave /(loțiune) după ras

self-control /auto-control
 Sub aspect normativ se semnalează o
parte de erori explicabile prin:
 etimologie populară

libertin, utilizat greșit cu sensul

„spontan,sălbatic, liber”
[corect – „indecent, ușuratic, desfrânat”]
 semantism vag, imprecis sau greșit:

a expanda „a exprima, a revărsa (fig.);

impact „conflict”
 caracter semidoct, prețios al exprimării:
a lectura în loc de a citi
a inscripționa p/u a (în)scrie
 termeni derivați (cu suf.) prost formați,

rebarbativi sau cu sens imprecis:

bancagiu și bancurist
„persoană care face bancuri”
lipiciozitate, obsedantist, stimabilitate,
țărănitate
 Esteevident că o parte (relativ
însemnată) dintre termenii incluși în
DCR 2 și DCR 3 (și menționați mai sus)
nu are șanse de a rămâne în limbă.

 Eiprezintă însă interes pentru

înțelegerea dinamicii și a tendințelor
lexicului actual.
 Al. Philippide
„De cultivarea limbii trebuie să se ocupe
orice om care scrie ca să publice. Au însă
datoria de a se ocupa de aceasta lingviștii,
scriitorii și cadrele didactice. Ar fi de dorit ca
toți aceștia să colaboreze în chip strâns și
permanent , într-o viguroasă acțiune
comună, pentru păstrarea spiritului limbii
excercitând un control asupra dezvoltării ei,
în sensul de a împiedica orice tendință de
stricare a limbii, fie că această stricare
provine dintr-o înnoire care nu e necesară,
fie că provine dintr-un purism excesiv care
oprește limba în loc și o sărăcește.”