Sunteți pe pagina 1din 27

1

GRAMATICA LIMBII GERMANE


norme excepii comunicare
2
Versiunea Iinal a Iost realizat n colaborare cu
d r d . E v e m a r i e D r a g a n o v i c i
3
EDITURA UNIVERSITAR
Bucureyti
.
- 7
DOINA SANDU
GRAMATICA LIMBII GERMANE
norme - exceptii - comunicare
4
Tehnoredactare: Amelua Vian
Coperta: Angelica Badea
Copyright 2008
Editura Universitar
Director: Vasile Muscalu
Bd. Nicolae Blcescu nr. 33,
sect.1, Bucureti.
Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro.
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro.
EDITUR RECUNOSCUT DE CONSILIUL NAIONAL AL CERCETRII
TIINIFICE DIN NVMNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.)
Toate drepturile asupra acestei lucrri sunt rezervate Editurii Universitare
Distribuie: tel/fax: (021) 315.32.47
(021) 319.67.27
comenzi@editurauniversitara.ro
ISBN 978-973-749-331-6
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
SANDU, DOINA
Gramatica limbii germane : norme, excepii,
comunicare / Doina Sandu. - Bucureti : Editura
Universitar, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-973-749-331-6
811.112.236
5
Cuvnt nainte
Aceast lucrare se adreseaz publicului larg, tuturor acelora ce-si
propun s ptrund n tainele limbii germane pentru a descoperi care-i
sunt rigorile si cum pot Ii acestea nsusite studenti ai sectiilor cu proIil
Iilologic, studenti si elevi care-si nsusesc limba german ca limb strin,
participanti la diIerite cursuri de limb german -.
InIormatia oIerit poate Ii util att n studiu institutionalizat ct si
n studiu individual la orice nivel de nsusire a limbii, de la nceptori la
avansati.
Aceast descriere a limbii germane nu trebuie privit ca un manual,
care pentru nvtarea limbii porneste de la simplu spre complex ntr-o
progresie bine dozat. O gramatic este surs de inIormare, n cazul de
Iat avnd att caracter descriptiv ct si prescriptiv.
Sunt parcurse principalele segmente ale unei descrieri morIosintactice
a limbii germane. Capitolele au o structur asemntoare, care poate Ii
usor recunoscut urmrind ntrebrile cu rol de ghid.
de ex:
,cum grupm verbele? subclasiIicare a elementelor
clasei respective
,cum nvtm verbele? modele - Ilexiune
,cum Iolosim Iormele verbale? valori semantice si pragmatice
ale clasei respective de cuvinte
,parteneri ai verbului n propozitie colocatii impuse Iie de ctre
sistem prin valenta cuvn-
tului respectiv, Iie de uz n
comunicarea curent.
Sintetiznd se pot remarca urmtoarele avantaje pe care le oIer
lucrarea:
descrierea Ienomenelor lingvistice (metalimbaj) n lb. romn
inIormatii esentiale, Ir a intra n amnunte greu accesbilie
utilizatorului neavizat
terminologia de specialitate apare att n lb. romn, ct si n lb.
german
6
respectarea niveluilui actual al cercetrii n domeniu urmrind n
primul rnd crearea unui instrument de lucru pentru cei ce nvat
sau utilizeaz limba german
multe exemple concludente cu vocabular accesibil si la nivel de
nceptori n nvtarea lbii. germane
liste inventar utile pentru nsusirea valorii pragmatice a
elementelor limbii
materialul bine sistematizat, usor de utilizat-
Sper ca Iolosind aceast gramatic drept ndrumar si posibilitate de
inIormare permanent, utilizatorii s poat ajunge la credinta c limba
german este accesibil oricui, iar pachetul de norme odat nsusite oIer
o baz solid pentru utilizarea Iluent a acestei limbi de larg circulatie
si de o aleas Irumusete.
7
Was heit denn ,Grammatik~?
GRAMMATIK
heit das ordentliche
LauIen der Wrter
der Reihe nach
dem Sprechen nach
dem Satze nach
dem Sinne nach.
heit GRAMMATIK
nicht eher
das Bravsein der Wrter?
den Regeln nach
der Erwartung nach
dem Mutmaen nach?
lauIen die Wrter manchmal
nicht doch
ber die GRAMMATIK
hinaus ???
8
Semne si conventii graIice
Zeichen und graphischeKonventionen
indic explicarea unui termen sau o enumerare
desinente
singular
plural
realizare zero, absenta unui element
. entitti nensuIletite
Substantiv masculin
Substantiv feminin
Substantivneutru
der BrieI / er
- die Schere / sie
. das Buch / es
Plural
.... ich
du
` / er/es/sie
wir
ihr
` sie
* propozitie incorect
9
Abkrzungen in der vorliegenden Beschreibung
Abrevierei n descrierea de Iat
A}
A
A
Dat.-ethicus
A
Mod
A
Neg
A
Sit
Adv
prp
A
Estim.
A
Eval.

A
Fin.
A
ind.
A
Instr.
A
Kaus.
A
kk/A
A
Kond

A
Kons
A
Konz
A
Lok
A
Prk
A
Rel

A
Restr
A
Selekt.
A
Simult
A
Temp
Attr.
AV
A
VeriI
B
C ..................................................
D
E
bd
E
Prp
E
Akk
E
bd
E
Dat.
E
Dir
.
E
Gen.
E
ind
Einl.
El.
El
Nuanc
E
Nom./Adj
Angabe
Adjektiv
Dativus ethicus
ModiIikativangabe
Negativangabe
Situativangabe
Prpositionaladverb
Estimativangabe
Evaluationsangabe
Finalangabe
indeIinite Angaben
Instrumentalangabe
Kausalangabe
Akkusativ
Konditionalalangabe
K onsekutivangabe
Konzessivangabe
Lokalangabe
Prkautionsangabe
Relationsangabe
Restriktivangaben
Selektionsangabe
Simultanangabe
Temporalangabe
Attribut
Adverb
VeriIikationsangabe
Basis
cadru verbal
Dativ
betonte deIinite

Pronomina und Nominalphrasen
Prpositionalergnzung
Akkusativergnzung
betonte deIinite Pronomina und Nominalphrasen
Dativergnzung
Direktivergnzung
Genitivergnzung
Ergnzungen in indeIiniter Ausprgung
Einleiteelement
Element
Nuancierungselement
Nominal-/ Adjektivalergnzung
10
E
Sit
. Situativergnzung
E
Subj
Subjektergnzung
E
ub
unbetonte Pronomina
E
Exp
Expansivergnzung
F Feminin
Gen./G Genitiv
GS Gliedsatz
HS Hauptsatz
HV Hauptverben
InI. InIinitiv
Konj.I. Konjunktiv I.
Konj.II Konjunktiv II
M Maskulin
N Neutra
n Menge von Elementen
Nom/N Nominativ
OS Obersatz
P PrIix
Pass
.
Passiv
Pers. Person
pl Plural
Prp. Prposition
prep. prepozitie
Pron
reIl.
ReIlexivpronomen
S Substantiv
sg. Singular
SR Satzrahmen
ub. Unbestimmt
US Untersatz
V
a
verb auxiliar
V
Iin
Iinite Formen des Verbs
V
i
InIinitiv I
V
i

II.
InIinitiv II.
V
inIin
inIinite Form des Verbs
VK Verbalklammer
V
M
Modalittsverb
V
m
Modalverb
Vok Vokal
Vp Partizip II.
V
sich,
V
v
Haupt-/Vollverben
11
CUPRINS
Cuvnt nainte ................................................................................................................ 5
Simboluri ....................................................................................................................... 8
Abrevieri ........................................................................................................................ 9
PARTEA 1-A
CLASELE de CUVINTE ............................................................................................ 15
1. VERBUL................................................................................................................... 17
cum grupm verbelele.................................................................................................... 19
pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse ......................... 19
pe criterii semantice: notionale, auxiliare, modale, de modalitate ...................... 21
pe criterii ale Iormei: Iinite, inIinite .................................................................... 26
cum nvtm verbele ...................................................................................................... 29
modele de conjugare: slab, tare, mixt .............................................................. 31
Iorme de timp: simple, complexe ........................................................................ 42
cum Iolosim Iormele de timp ......................................................................................... 44
ale indicativului ................................................................................................... 44
ale conjunctivuilui ............................................................................................... 46
ale imperativului .................................................................................................. 57
cum se poate privi o actiune .......................................................................................... 58
diateza activ, diateza pasiv .............................................................................. 58
ce parteneri selecteaz verbele n propozitie ....................................................... 63
2. SUBSTANTIVUL..................................................................................................... 79
cum grupm substantivele.............................................................................................. 81
pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse, abreviate ........ 81
pe criterii semantice: concrete: proprii, comune; abstracte ................................. 84
pe criterii ale Iormei: genul, numrul si cazul - declinrile substantivului .......... 86
ce parteneri selecteaz substantivele n propozitie ........................................................ 98
3. PRONUMELE ......................................................................................................... 109
cum grupm pronumele ................................................................................................. 111
clasiIicare dup entittile la care se Iace reIerire................................................. 111
pronume personale .................................................................................... 112
pronume de reIerire: propriu-zise, posesive, demonstrative, relative,
reIlexive, pronume abstracte: nedeIinite, negative, interogative ............... 112
pe criterii ale Iormei: persoan, numr gen ......................................................... 113
12
4. DETERMINANTUL ............................................................................................... 127
cum grupm determinantii ............................................................................................. 129
dup tipul de identiIicare ..................................................................................... 129
deIiniti, nedeIiniti, negativi, interogativi ................................................... 129
articolul ..................................................................................................... 130
determinantul demonstrativ ....................................................................... 133
determinantul posesiv................................................................................ 136
determinantul nedeIinit .............................................................................. 137
determinantul negativ ................................................................................ 142
determinantul interogativ .......................................................................... 143
5. AD1ECTIVUL.......................................................................................................... 145
cum grupm adjectivele ................................................................................................. 147
pe criterii de structur morIematic: simple, compuse, derivate ......................... 147
pe criterii semantice: caliIicative, cuantiIicative, toponimice, care denumesc
materia, temporale, locale, clasiIicative, ................................................... 155
cum Iolosim adjectivele ....................................................................................... 157
cum declinm adjectivele .................................................................................... 158
cum comparm adjectivele .................................................................................. 161
ce parteneri selecteaz adjectivele n propozitie ................................................. 166
6. NUMERALUL ......................................................................................................... 171
cum grupm numeralele ................................................................................................. 173
pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse ......................... 173
pe criterii semantice: ........................................................................................... 173
cardinale, ordinale, distributive, Iractionare, multiplicative, iterative,
variative ..................................................................................................... 173
cum indicm ora ............................................................................................................ 177
cum declinm numeralele .............................................................................................. 178
ce parteneri selecteaz pronumele n propozitie ............................................................ 178
7. ADVERBUL ............................................................................................................. 179
cum grupm adverbele ................................................................................................... 181
pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse ......................... 181
pe criterii semantice: adverbe de loc, directive, de timp, cauzale, conditionale,
concesive, Iinale, modiIicative, sociative, instrumentale, graduative, ................. 186
cum comparm adverbele .............................................................................................. 190
ce parteneri selecteaz adverbul n propozitie ............................................................... 192
8. PARTICULA ............................................................................................................ 195
cum grupm particulele ................................................................................................
pe criterii semantice: modale, de pozitie, graduative, de nuantare, particule Iolosite
ca echivalente ale unei propozitii ........................................................................ 197
9. CONECTORI ........................................................................................................... 201
1. Prepozitia......................................................................................................... 202
2. Conjunctia ....................................................................................................... 209
cum grupm conjunctiile ............................................................................................... 211
13
pe criterii de structur morIematic: simple, complexe....................................... 211
pe criterii de Iunctie: coordonatoare, subordonatoare ......................................... 211
pe criterii semantice: coordonatoare. copulative, adversative, disjunctive, cauzale,
explicative, de precizare ...................................................................................... 212
subordonatoare. temporale, cau:ale. propriu-zise, concesive, consecutive,
conditionale, Iinale, instrumentale; modale. adversative, comparative, graduative,
de proportionalitate ............................................................................................. 214
PARTEA A 2-A
1. PROPOZITIA .......................................................................................................... 219
cum iau nastere propozitiile .......................................................................................... 223
n Iunctie de intentiile comunicative dominante: enuntiative, interogative,
imperative, exclamative, optative ........................................................................ 223
n Iunctie de dependenta propozitiei: regente, dependente ................................. 227
cum grupm propozitiile ................................................................................................ 227
din ce se compun propozitiile ........................................................................................ 233
predicatul ............................................................................................................. 233
satelitii verbului n propozitie: ............................................................................ 235
complementele: subiect, complement la acuzativ, complement la dativ,
complement la genitiv, complement prepozitional, complement predicativ
(nominal, adjectival), complement situativ, complement directiv,
complement cantitativ ............................................................................... 236
circumstantialele: circumstantial modiIicativ; circumstantial modiIicativ;
circumstantial situativ: temporal, local, cauzal, conditional, consecutiv,
concesiv, Iinal, instrumental, restrictiv, sociativ; negativ; estimativ: de
precautie, de selectie, de relationare, de evaluare, de veriIicare, de nuantare,
dativul etic; atributul ................................................................................. 245
2. FRAZA...................................................................................................................... 274
cum iau nastere Irazele .................................................................................................. 275
cum grupm propozitiile subordinate ............................................................................ 282
pe criterii de Iorm: ............................................................................................. 282
propozitia subordonat introdus, ....................................................................... 282
propozitia subordonat neintrodus .................................................................... 285
pe criterii de functie (sintactic).
propo:itii subordonate cu functie de. subiect, complement la acuzativ,
complement la genitiv, complement la dativ, complement prepozitional,
complement adjectival, complement nominal, complement situativ, complement
directiv, complement cantitativ ............................................................................. 285
propo:itii subordonate cu functie de circumstantial. circumstantial modiIicativ,
circumstantial situativ: temporal, local, cauzal, conditional, consecutiv, concesiv,
Iinal, instrumental, restrictiv, estimativ: de precautie, de selectie, de relationare,
de evaluare, de veriIicare..................................................................................... 290
propozitii subordonate cu Iunctie de atribut ........................................................ 301
elementul corelativ .............................................................................................. 302
3. TOPICA.................................................................................................................... 305
Ordonarea linear a elementelor sintactice .................................................................... 305
14
15
GRAMATIC
n o r m e
GRAMATIC
e x c e p t i i
GRAMATIC
c o m u n i c a r e
Kommunikation
GRAMMATIK
Ausnahmen
GRAMMATIK
Regeln
GRAMMATIK
2)46-) )
16
conjugabile verbul
persoan
numr
timp
mod
diatez
Ilexibile
declinabile substantiv
pronume
determinativ
gen
numr
caz
CUVINTE
adjectiv
numeral
gen
numr
caz
grade de comparatie
neIlexibile adverb
particule
conectori






17
das VERB
VERBUL
Clase de cuvinte
m o d e l e
Clase de cuvinte
exceptii
Clase de cuvinte
c o m u n i c a r e
VERBUL
Caracteristici
sub aspect morIologic
Ilexiune speciIic conjugare
categorii gramaticale persoan, numr, timp, mod, diatez
sub aspect sintactic
nucleul sintactic al atrage (impune/tolereaz) parteneri
propozitiei (complemente, circumstantiale)
constituie propozitii/constructii
sub aspect semantic
exprim actiuni, evenimente, stri
das VERB
K o m m u n i k a t i o n
Wort kl assen
A u s n a h m e n
Wort kl assen
M o d e l l e

18
Clase de verbe
Verbklassen
VERBUL
reguli
VERBUL
exemple
VERBUL
reguli
VERBUL
Clase de verbe
Verbklassen
das VERB
Regeln
das VERB
Beispiele
das VERB
Regeln
das VERB
19
Cum grupm verbele?
1. pe criterii de structur morIematic
nach mophematischer Struktur
V -(e)n; -eln; -ern; -ier(e)n
MorIemele Iinale ale inIinitivului le considerm elemente speciIice verbului n
genere.
Acestea marcheaz Iie locul desinentelor n Iormele Ilexionate, Iie servesc la
crearea unui verb prin derivare.
simple cuvinte primare: denken, , klettern, klingeln, tan:en
haben, wollen, sein, knnen
VERBE
complexe
DERIVATE: a. P(preIix) Vb(radical verb)- (e)n
COMPUSE: b. S(substantiv)/ A-(adjectiv) - (e)n
a. S(substantiv) / A(adjectiv) / AV(adverb) - Vb(radical verb)- (e)n
b. Vb(radical verb)- Vb(radical verb)- (e)n
derivate
a PVb-(e)n
ab-sagen, aus-sagen, durch-sagen, ver-sagen, zu-sagen
PreIixul este acela care d nastere unui nou verb cu un alt sens dect cel al
verbului baz.
Accentuarea preIixului verbal indic totodat si Iaptul c acesta se separ de
rdcina verbului:




20
A. particul accentuat: separabil B. particul neaccentuat: neseparabil
betont trennbar unbetont untrennbar
durch-, ber-, um-, unter-, wider- / wieder-
1. Brich doch die Schokolade durch 1. Es regnete in Strmen. Die Flut
und gib deiner Schwester die Hlfte' durchbrach den Deich.
2. Der Kutscher spannte die Pferde um 2. Zum Abschied umspannte Adele den
und fuhr weg . Geliebten mit beiden
Armen, als knnte sie sich nicht von
ihm trennen.
3. Wo ist Paul? Hol ihn wieder! 3. Sie wiederholt manche Wrter so oft,
dass es die Zuhrer strt.
Mereu (cel mai adesea) separabile Mereu inseparabile
immer (meist) trennbar immer untrennbar
ab -, an-, auf-, aus-, be-, ent-, er-, -, ge-
bei-, mit-, nach-, vor-, :u-, miss-, her-, hin-, los-,
da(r)-, ein-, empor-, fort-, nieder-, ver-, :er-,
weg-, weiter-, :u-
1. Es ist nur ein Tippfehler. 1. Es war schon dunkel und die Strae
menschenleer.
So etwas kommt oft vor. Sie bekam richtig Angst.
2. Adele ging schnell weiter. 2. Die Poli:ei ist hinter ihm her.
Sie wollte ihren Nachbarn nicht treffen. Diesmal entkommt er nicht.
3. Sie brachen frh auf. 3. Du hast den Kaffee schon wieder
vergessen?
Der Weg bis dahin ist lang. Nchste Woche rufe ich dich vorher an.
b. S / A- (e)n
hupe-n, polster-n, schuster-n, lcher-n, kleid-en, land-en, rost-en, tag-en,
kellner-n, film-en, mont-ier-en
besser-n, gleich-en, kr:-en, nahe-n, reif-en, suer-n, suber-n, s-en, wach-
en, wrm-en, weit-en
1. Schon wieder ein Sturm' Hoffentlich landet das Flug:eug recht:eitig.
2. Hol doch den Hammer wieder rein' Drauen rostet er.
3. So geht es einfach nicht weiter' Du kellnerst schon seit :wei Jahren und dein
Studium vernachlssigst du.
21
compuse
a S/A/AJ - Jb - (e)n
bergsteigen, kopfrechnen, notlanden, schlafwandeln, schlussfolgern, schut:impfen,
seiltan:en
frohlocken, liebugeln, kaltschweien, liebkosen, schnreden, trockenlegen,
vollbringen
heraufkommen, heimgehen, hinuntereilen, vorangehen, vorwrtskommen,
:urechtlegen
1. Paul musste als Kellner viel kopfrechnen. Jet:t rechnet er viel schneller als
seine Freunde.
2. Erikas Freunde mssen immer auf sie aufpassen, wenn sie in Urlaub sind.
Sie schlafwandelt.
3. Paul liebugelt mit dem roten Posche. Wahrscheinlich muss er aber dafr
noch lange sparen.
Jb - Jb (e)n
mhdreschen, presspolieren, schmel:schweien, sprengnieten, splbohren,
stan:schneiden, :iehschleifen fluchbeten, kennenlernen, sit:enbleiben, verlorengehen
1. Weit du was ,mhdreschen' bedeutet? Ja, freilich. in einem Arbeitsgang
Getreide, Ol- und Hlsenfrchte mhen und dreschen.
2. Wenn :wei Werkstcke durch das Aufschmel:en eines Werkstoffes miteinander
verbunden werden, nennt man das schmelzschweien.
3. Weil er stinkfaul ist, wird er sitzenbleinen. Wie? Soll er nchstes Jahr wieder
in der 5. sein?
2. pe criterii semantice
nach semantischen Kriterien
2.1. prin sensul lor de baz verbele denumesc urmtoarele notiuni:
a. activitti (actiuni declansate n mod voluntar de ctre cineva):
arbeiten, bellen, essen, gehen, helfen, lesen, sagen, singen, springen,
schlieen, tan:en, :iehen
b. procese (trecerea de la o stare la alta Ir vointa cuiva):
altern, aufwachen, blhen, einschlafen, erwachen, rinnen, sterben, verrosten,
welken, werden
c. stri (calitti, dispozitii ale persoanelor si obiectelor):
aushalten, sich befinden, bleiben, liegen, ruhen, schlafen, sein, stehen,
umgeben, wohnen
22
2.2. Sensul de baz al verbelor se realizeaz n proportii diIerite, n Iunctie de
rolul lor n propozitie:
a. Oricare verb poate Ii Iolosit cu valoare semantic deplin (in gramaticile
germane: verbe pline-Jollverben), exprim potrivit contextului o notiune (a Ii, a exista,
a se aIla, a se petrece, a se ntmpla, a Iace, a actiona etc.) verbe autosemantice/
notionale
n acest caz genereaz propozitii n care preia rolul de predicat verbe
predicative.
Verbe predicative
Haupt-/Jollverben J
v
1. So ein bisschen Bildung ziert den gan:en Menschen. (H. Heine)
2. Bildung schadet niemandem. Du kannst ruhig etwas mehr lesen.
3. Erika kauft immer so viele Bcher. Wann hat sie wohl Zeit, alle :u lesen?
4. Es regnet schon seit drei Tagen. Wir mssen unseren Ausflug verschieben.
5. Im Wohn:immer ist niemand. Paul :eigt den Gsten wahrscheinlich seinen
Gemsegarten auf der Terasse.
b. Verbele pot Ii Iolosite cu sens partial estompat sau chiar total sters ca verbe
secundare (auxiliare de timp si de mod)
Verbe auxiliare
Auxiliare J
a
Acestea, apar n propozitie mpreun cu verbe notionale si servesc la:
exprimarea Iormelor complexe de timp, de mod si diatez
haben, sein, werden Auxiliare J
a
exprimarea nuantelor de modalitate a desIsurrii actiunii
|mgen, knnen, sollen, wollen, drfen, mssen ModalverbenJ
m
pflegen, scheinen, vermgen, versprechen u.a. ModalittsverbenV
M
|.
cum folosim verbele modale?
Modalverben im Gebrauch
Kannst du heute Erika abholen?
Muss ich?
Sie will heute frher :u Hause ankommen.
Darf sie eigentlich so frh weg?
23
Nein, sie hat aber die Erlaubnis ihres Chefs, denn sie mchte ihre Wohnung
verkaufen.
Sie sollte aber gut aufpassen, wen sie in die Wohnung reinlt.
Du brauchst dir nicht so viele Sorgen machen, sie drfte fa wissen, was sie tut.
Cu ajutorul verbelor modale se exprim o relatie modal ntre actiunea din
enunt si subiectul propozitiei sau vorbitor. Din exemplele de mai sus se constat c
relatia modal se poate reIeri att la subiectul propozitiei, la posibilittile subiectului,
ct si la vorbitor, atitudinea acestuia Iat de enuntul propozitiei.
cum folosim verbele modale cu referire la subiect?
drfen
exprim acordarea permisiunii de a realiza actiunea
Mglichkeit nach Erlaubnis
Letzte Woche hatte Karl einen Autounfall.
Er darf nun nach einer dreiwchiger Behandlung im Krankenhaus wieder nach
Hause (kommen/gehen).
knnen
exprim posibilitatea realizrii actiunii datorit Iaptului c subiectul are
capacitatea sau i s-a acordat permisiunea de a Iace acest lucru
Mglichkeit
Gestern rief er uns an und er:hlte, dass er nun wieder ohne fremde Hilfe
laufen knne.
So kann er auch am Wochenende mit uns an den See fahren.
mgen
exprim dorinta vorbitorului
Wunsch
Er mchte so bald wie mglich wieder Fahrrad fahren, vorerst mchte er abert
wieder gan: fit werden.
mssen
exprim obligativitatea realizrii actiunii
Zwang
Leider heilen solche Jerlet:ungen nicht so schnell. Er muss sich noch eine
gewisse Zeit lang gedulden.
sollen
exprim obligativitatea realizrii a actiunii impuse de ctre vorbitor sau o
tert persoan
Aufforderung
Hat sich Karl wiederverlet:t? Ich habe ihm doch so oft gesagt, er solle besser
aufpassen.
24
wollen
exprim intentia clar a vorbitorului/subiectului
Absicht
Wir haben Karl :um Geburtstag eine komplette Schut:ausrstung geschenkt.
Er will sie aber nicht verwenden.
cum folosim verbele modale cu referire la vorbitor?
drfen
exprim o presupunere a vorbitorului si Iorma n care va aprea este doar
subjonctivul
Vermutung
Erika hat ihre Reise let:te Woche gebucht. Sie drfte gewusst haben, dass die
Reisegesellschaft die Preise erhht.
knnen
exprim o posibilitate ns destul de nesigur din partea vorbitorului
Mglichkeit
Karl hat die Sessel nicht bestellt. Die kann er vergessen haben. Das Angebot
ist lngst nicht mehr gltig.
mgen
posibilitatea exprimat este putin probabil, deoarece este limitat concesiv
konzessiv eingeschrnkte Mglichkeit
Will Adolf die Partv am See nicht mehr organisieren?
Er mag nicht mehr gefragt haben, aber vergessen hat er sie sicher nicht.
exprim nesigurant
Unsicherheit
Wo mag wohl Paul sein? Er hat sich lange nicht gemeldet und seine neue
Telefonnummer kennen wir noch nicht.
mssen
exprim sigurana presupunerii vorbitorului
starke Jermutung
Wir haben doch ber den Um:ug gesprochen und um seine Hilfe gebeten. Er
muss es also gewusst haben.
sollen
vorbitorul red spusele unei tere persoane cu nencredere
Wahrscheinlichkeit
Weit du wieso Adele nicht mehr kommt?
Sie soll mit ihren Eltern in der Schwei: sein.
25
wollen
vorbitorul red spusele subiectului, de care ns se ndoieste
Mglichkeit
Habt ihr den Wagen reparieren lassen?
Karl will es vor einer Woche getan haben, aber der Wagen steht noch immer in
der Garage und der Motor springt nicht an.
Verbele de modalitate
Modalittsverben J
M
.
Exist si alte posibiltti de a exprima modalitatea actiunii, si anume prin asa-
numitele verbe de modalitate.
Aceste verbe cer mereu un inIinitiv nsotit de particula :u.
anheben, anstehen, belieben, belieben, drohen, gedenken, geruhen, sich (ge)trauen,
haben, pflegen, scheinen, sich scheuen, sein, stehen, umhin knnen, sich
unterstehen, sich vermessen, vermgen, versprechen, verstehen, wissen
pentru a exprima obligativitatea sau un ndemn se folosesc verbele:
bleiben, haben, sein, stehen, nicht umhin knnen
Bekommen die Mitarbeiter eine Gehaltserhhung?
Das bleibt noch :u besprechen.
(Das muss noch besprochen werden)
pentru a exprima posibilitatea:
Mglichkeit
belieben, sein, vermgen, verstehen, wissen
Die Tour, die wir uns ausgewhlt haben, ist :war ermdend, sie ist aber :u
bewltigen, wenn man gesund ist.
(............................................, man kann sie aber bewltigen.)
pentru a exprima dispozitia:
Bereitschaft
sich (ge)trauen, nicht umhin knnen, anstehen
Ich traue mich nicht, es ihm :u sagen. Du weit doch er reagiert immer so
heftig, wenn es um die Kinder geht.
26
pentru a exprima valabilitatea actiunii n viitor:
Geschehen in der Zukunft
bleiben, gedenken, drohen, versprechen
Karl erfllt smtliche Bedinungen um Abteilungsleiter :u werden. Es bleibt
noch :u sehen, ob sein Jorgeset:ter damit einverstanden ist..
(Das wollen wir noch sehen.)
pentru a exprima modul de realizare a actiunii
Geschehensart
pflegen
Adele versucht Adolf :u ber:eugen, nicht die Ein:immer-, sondern die
Zwei:immerwohnung :u mieten. Ich frage mich aber, ob es ihr gelingt, denn er pflegt
sehr dickkpfig :u sein.
pentru a exprima o presupunere:
Vermutung
scheinen
Wei deine Freundin, dass ihr Mann fremdgeht?
Sie scheint es :u wissen, denn sie ist auf der Suche nach einer neuen Wohnung.
3. pe criterii ale Iormei
der Form nach
a. Verbele ne apar n Iorma lor modiIicat de:
- persoan
- numr /
- timp |prezent; preterit; perIect; mai mult ca perIect; Iutur I; Iutur II.|
- mod |indicativ; conjunctiv; imperativ|
- diatez |activ; pasiv|
Le numim Iorme Iinite ale verbului - J
f
finite Formen des Jerbs J
f
b. Verbele pot aprea si n Iorme invariabile.
Le numim Iorme inIinite ale verbului - J
infin
infinite Formen des Jerbs J
infin
27
- inIinitivul J
i
|-(e)n; -ern; -eln]
- participiul I. (n romn: gerunziu) J
part.I.
|J
i
-d|
- participiul II. J
p
|(ge)-t; (ge)-(e)n|
Le numim generic forme infinite ale verbului.
infinite Formen des Jerbs J
infin
Acestea sunt Iolosite Iie pentru a exprima o intentie n Iunctie de context (J
part.I
.),
Iie ca instrumente gramaticale la actuirea grupurilor verbale complexe (V
iI./II.;
V
p
.)
finite Formen des Jerbs J
fin
cum combinm aceste forme?
n jurul unui verb la o Iorm Iinit ia nastere o propozitie.
Paul hatte diesmal wirklich Glck.
Deshalb sind wir auch :ufrieden und schtzen es.
Dac pentru a exprima cele dorite sunt necesare mai multe verbe, atunci n
complexul verbal un singur verb are Iorm Iinit.
Mit Karla hat Paul aber Pech gehabt (V
p
).
Das ist schon immer klar gewesen (V
p
)
und es wird sich leider nicht ndern (V
i
).
Wir wollten ihnen doch nur helfen (V
i
)
Es wurden viele weise Worte gesprochen (V
p
).
Das ist von uns allen gewrdigt worden (V
p
) (V
p
).
InIinitivul apare uneori nsotit de particula zu
Wem aber nicht zu raten ist, dem ist auch nicht zu helfen (V
i
).
Sie scheint das nicht zu begreifen (V
i
).
Ich versuche es ihr doch schon die gan:e Zeit zu erklren (V
i
).
Verbele la participiu I. (o Iorm la limita dintre verbal si nominal) sunt Iolosite
similar adjectivelor cu Iunctie de atribut si arat c actiunea exprimat de ele se
realizeaz simultan cu cea enuntat prin predicat.
Er kam singend herein. Ich bemerkte sofort sein strahlendes Gesicht.

S-ar putea să vă placă și