norme excepii comunicare 2 Versiunea Iinal a Iost realizat n colaborare cu d r d . E v e m a r i e D r a g a n o v i c i 3 EDITURA UNIVERSITAR Bucureyti . - 7 DOINA SANDU GRAMATICA LIMBII GERMANE norme - exceptii - comunicare 4 Tehnoredactare: Amelua Vian Coperta: Angelica Badea Copyright 2008 Editura Universitar Director: Vasile Muscalu Bd. Nicolae Blcescu nr. 33, sect.1, Bucureti. Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro. e-mail: redactia@editurauniversitara.ro. EDITUR RECUNOSCUT DE CONSILIUL NAIONAL AL CERCETRII TIINIFICE DIN NVMNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.) Toate drepturile asupra acestei lucrri sunt rezervate Editurii Universitare Distribuie: tel/fax: (021) 315.32.47 (021) 319.67.27 comenzi@editurauniversitara.ro ISBN 978-973-749-331-6 Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei SANDU, DOINA Gramatica limbii germane : norme, excepii, comunicare / Doina Sandu. - Bucureti : Editura Universitar, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-749-331-6 811.112.236 5 Cuvnt nainte Aceast lucrare se adreseaz publicului larg, tuturor acelora ce-si propun s ptrund n tainele limbii germane pentru a descoperi care-i sunt rigorile si cum pot Ii acestea nsusite studenti ai sectiilor cu proIil Iilologic, studenti si elevi care-si nsusesc limba german ca limb strin, participanti la diIerite cursuri de limb german -. InIormatia oIerit poate Ii util att n studiu institutionalizat ct si n studiu individual la orice nivel de nsusire a limbii, de la nceptori la avansati. Aceast descriere a limbii germane nu trebuie privit ca un manual, care pentru nvtarea limbii porneste de la simplu spre complex ntr-o progresie bine dozat. O gramatic este surs de inIormare, n cazul de Iat avnd att caracter descriptiv ct si prescriptiv. Sunt parcurse principalele segmente ale unei descrieri morIosintactice a limbii germane. Capitolele au o structur asemntoare, care poate Ii usor recunoscut urmrind ntrebrile cu rol de ghid. de ex: ,cum grupm verbele? subclasiIicare a elementelor clasei respective ,cum nvtm verbele? modele - Ilexiune ,cum Iolosim Iormele verbale? valori semantice si pragmatice ale clasei respective de cuvinte ,parteneri ai verbului n propozitie colocatii impuse Iie de ctre sistem prin valenta cuvn- tului respectiv, Iie de uz n comunicarea curent. Sintetiznd se pot remarca urmtoarele avantaje pe care le oIer lucrarea: descrierea Ienomenelor lingvistice (metalimbaj) n lb. romn inIormatii esentiale, Ir a intra n amnunte greu accesbilie utilizatorului neavizat terminologia de specialitate apare att n lb. romn, ct si n lb. german 6 respectarea niveluilui actual al cercetrii n domeniu urmrind n primul rnd crearea unui instrument de lucru pentru cei ce nvat sau utilizeaz limba german multe exemple concludente cu vocabular accesibil si la nivel de nceptori n nvtarea lbii. germane liste inventar utile pentru nsusirea valorii pragmatice a elementelor limbii materialul bine sistematizat, usor de utilizat- Sper ca Iolosind aceast gramatic drept ndrumar si posibilitate de inIormare permanent, utilizatorii s poat ajunge la credinta c limba german este accesibil oricui, iar pachetul de norme odat nsusite oIer o baz solid pentru utilizarea Iluent a acestei limbi de larg circulatie si de o aleas Irumusete. 7 Was heit denn ,Grammatik~? GRAMMATIK heit das ordentliche LauIen der Wrter der Reihe nach dem Sprechen nach dem Satze nach dem Sinne nach. heit GRAMMATIK nicht eher das Bravsein der Wrter? den Regeln nach der Erwartung nach dem Mutmaen nach? lauIen die Wrter manchmal nicht doch ber die GRAMMATIK hinaus ??? 8 Semne si conventii graIice Zeichen und graphischeKonventionen indic explicarea unui termen sau o enumerare desinente singular plural realizare zero, absenta unui element . entitti nensuIletite Substantiv masculin Substantiv feminin Substantivneutru der BrieI / er - die Schere / sie . das Buch / es Plural .... ich du ` / er/es/sie wir ihr ` sie * propozitie incorect 9 Abkrzungen in der vorliegenden Beschreibung Abrevierei n descrierea de Iat A} A A Dat.-ethicus A Mod A Neg A Sit Adv prp A Estim. A Eval.
A Fin. A ind. A Instr. A Kaus. A kk/A A Kond
A Kons A Konz A Lok A Prk A Rel
A Restr A Selekt. A Simult A Temp Attr. AV A VeriI B C .................................................. D E bd E Prp E Akk E bd E Dat. E Dir . E Gen. E ind Einl. El. El Nuanc E Nom./Adj Angabe Adjektiv Dativus ethicus ModiIikativangabe Negativangabe Situativangabe Prpositionaladverb Estimativangabe Evaluationsangabe Finalangabe indeIinite Angaben Instrumentalangabe Kausalangabe Akkusativ Konditionalalangabe K onsekutivangabe Konzessivangabe Lokalangabe Prkautionsangabe Relationsangabe Restriktivangaben Selektionsangabe Simultanangabe Temporalangabe Attribut Adverb VeriIikationsangabe Basis cadru verbal Dativ betonte deIinite
Pronomina und Nominalphrasen Prpositionalergnzung Akkusativergnzung betonte deIinite Pronomina und Nominalphrasen Dativergnzung Direktivergnzung Genitivergnzung Ergnzungen in indeIiniter Ausprgung Einleiteelement Element Nuancierungselement Nominal-/ Adjektivalergnzung 10 E Sit . Situativergnzung E Subj Subjektergnzung E ub unbetonte Pronomina E Exp Expansivergnzung F Feminin Gen./G Genitiv GS Gliedsatz HS Hauptsatz HV Hauptverben InI. InIinitiv Konj.I. Konjunktiv I. Konj.II Konjunktiv II M Maskulin N Neutra n Menge von Elementen Nom/N Nominativ OS Obersatz P PrIix Pass . Passiv Pers. Person pl Plural Prp. Prposition prep. prepozitie Pron reIl. ReIlexivpronomen S Substantiv sg. Singular SR Satzrahmen ub. Unbestimmt US Untersatz V a verb auxiliar V Iin Iinite Formen des Verbs V i InIinitiv I V i
II. InIinitiv II. V inIin inIinite Form des Verbs VK Verbalklammer V M Modalittsverb V m Modalverb Vok Vokal Vp Partizip II. V sich, V v Haupt-/Vollverben 11 CUPRINS Cuvnt nainte ................................................................................................................ 5 Simboluri ....................................................................................................................... 8 Abrevieri ........................................................................................................................ 9 PARTEA 1-A CLASELE de CUVINTE ............................................................................................ 15 1. VERBUL................................................................................................................... 17 cum grupm verbelele.................................................................................................... 19 pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse ......................... 19 pe criterii semantice: notionale, auxiliare, modale, de modalitate ...................... 21 pe criterii ale Iormei: Iinite, inIinite .................................................................... 26 cum nvtm verbele ...................................................................................................... 29 modele de conjugare: slab, tare, mixt .............................................................. 31 Iorme de timp: simple, complexe ........................................................................ 42 cum Iolosim Iormele de timp ......................................................................................... 44 ale indicativului ................................................................................................... 44 ale conjunctivuilui ............................................................................................... 46 ale imperativului .................................................................................................. 57 cum se poate privi o actiune .......................................................................................... 58 diateza activ, diateza pasiv .............................................................................. 58 ce parteneri selecteaz verbele n propozitie ....................................................... 63 2. SUBSTANTIVUL..................................................................................................... 79 cum grupm substantivele.............................................................................................. 81 pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse, abreviate ........ 81 pe criterii semantice: concrete: proprii, comune; abstracte ................................. 84 pe criterii ale Iormei: genul, numrul si cazul - declinrile substantivului .......... 86 ce parteneri selecteaz substantivele n propozitie ........................................................ 98 3. PRONUMELE ......................................................................................................... 109 cum grupm pronumele ................................................................................................. 111 clasiIicare dup entittile la care se Iace reIerire................................................. 111 pronume personale .................................................................................... 112 pronume de reIerire: propriu-zise, posesive, demonstrative, relative, reIlexive, pronume abstracte: nedeIinite, negative, interogative ............... 112 pe criterii ale Iormei: persoan, numr gen ......................................................... 113 12 4. DETERMINANTUL ............................................................................................... 127 cum grupm determinantii ............................................................................................. 129 dup tipul de identiIicare ..................................................................................... 129 deIiniti, nedeIiniti, negativi, interogativi ................................................... 129 articolul ..................................................................................................... 130 determinantul demonstrativ ....................................................................... 133 determinantul posesiv................................................................................ 136 determinantul nedeIinit .............................................................................. 137 determinantul negativ ................................................................................ 142 determinantul interogativ .......................................................................... 143 5. AD1ECTIVUL.......................................................................................................... 145 cum grupm adjectivele ................................................................................................. 147 pe criterii de structur morIematic: simple, compuse, derivate ......................... 147 pe criterii semantice: caliIicative, cuantiIicative, toponimice, care denumesc materia, temporale, locale, clasiIicative, ................................................... 155 cum Iolosim adjectivele ....................................................................................... 157 cum declinm adjectivele .................................................................................... 158 cum comparm adjectivele .................................................................................. 161 ce parteneri selecteaz adjectivele n propozitie ................................................. 166 6. NUMERALUL ......................................................................................................... 171 cum grupm numeralele ................................................................................................. 173 pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse ......................... 173 pe criterii semantice: ........................................................................................... 173 cardinale, ordinale, distributive, Iractionare, multiplicative, iterative, variative ..................................................................................................... 173 cum indicm ora ............................................................................................................ 177 cum declinm numeralele .............................................................................................. 178 ce parteneri selecteaz pronumele n propozitie ............................................................ 178 7. ADVERBUL ............................................................................................................. 179 cum grupm adverbele ................................................................................................... 181 pe criterii de structur morIematic: simple, derivate, compuse ......................... 181 pe criterii semantice: adverbe de loc, directive, de timp, cauzale, conditionale, concesive, Iinale, modiIicative, sociative, instrumentale, graduative, ................. 186 cum comparm adverbele .............................................................................................. 190 ce parteneri selecteaz adverbul n propozitie ............................................................... 192 8. PARTICULA ............................................................................................................ 195 cum grupm particulele ................................................................................................ pe criterii semantice: modale, de pozitie, graduative, de nuantare, particule Iolosite ca echivalente ale unei propozitii ........................................................................ 197 9. CONECTORI ........................................................................................................... 201 1. Prepozitia......................................................................................................... 202 2. Conjunctia ....................................................................................................... 209 cum grupm conjunctiile ............................................................................................... 211 13 pe criterii de structur morIematic: simple, complexe....................................... 211 pe criterii de Iunctie: coordonatoare, subordonatoare ......................................... 211 pe criterii semantice: coordonatoare. copulative, adversative, disjunctive, cauzale, explicative, de precizare ...................................................................................... 212 subordonatoare. temporale, cau:ale. propriu-zise, concesive, consecutive, conditionale, Iinale, instrumentale; modale. adversative, comparative, graduative, de proportionalitate ............................................................................................. 214 PARTEA A 2-A 1. PROPOZITIA .......................................................................................................... 219 cum iau nastere propozitiile .......................................................................................... 223 n Iunctie de intentiile comunicative dominante: enuntiative, interogative, imperative, exclamative, optative ........................................................................ 223 n Iunctie de dependenta propozitiei: regente, dependente ................................. 227 cum grupm propozitiile ................................................................................................ 227 din ce se compun propozitiile ........................................................................................ 233 predicatul ............................................................................................................. 233 satelitii verbului n propozitie: ............................................................................ 235 complementele: subiect, complement la acuzativ, complement la dativ, complement la genitiv, complement prepozitional, complement predicativ (nominal, adjectival), complement situativ, complement directiv, complement cantitativ ............................................................................... 236 circumstantialele: circumstantial modiIicativ; circumstantial modiIicativ; circumstantial situativ: temporal, local, cauzal, conditional, consecutiv, concesiv, Iinal, instrumental, restrictiv, sociativ; negativ; estimativ: de precautie, de selectie, de relationare, de evaluare, de veriIicare, de nuantare, dativul etic; atributul ................................................................................. 245 2. FRAZA...................................................................................................................... 274 cum iau nastere Irazele .................................................................................................. 275 cum grupm propozitiile subordinate ............................................................................ 282 pe criterii de Iorm: ............................................................................................. 282 propozitia subordonat introdus, ....................................................................... 282 propozitia subordonat neintrodus .................................................................... 285 pe criterii de functie (sintactic). propo:itii subordonate cu functie de. subiect, complement la acuzativ, complement la genitiv, complement la dativ, complement prepozitional, complement adjectival, complement nominal, complement situativ, complement directiv, complement cantitativ ............................................................................. 285 propo:itii subordonate cu functie de circumstantial. circumstantial modiIicativ, circumstantial situativ: temporal, local, cauzal, conditional, consecutiv, concesiv, Iinal, instrumental, restrictiv, estimativ: de precautie, de selectie, de relationare, de evaluare, de veriIicare..................................................................................... 290 propozitii subordonate cu Iunctie de atribut ........................................................ 301 elementul corelativ .............................................................................................. 302 3. TOPICA.................................................................................................................... 305 Ordonarea linear a elementelor sintactice .................................................................... 305 14 15 GRAMATIC n o r m e GRAMATIC e x c e p t i i GRAMATIC c o m u n i c a r e Kommunikation GRAMMATIK Ausnahmen GRAMMATIK Regeln GRAMMATIK 2)46-) ) 16 conjugabile verbul persoan numr timp mod diatez Ilexibile declinabile substantiv pronume determinativ gen numr caz CUVINTE adjectiv numeral gen numr caz grade de comparatie neIlexibile adverb particule conectori
17 das VERB VERBUL Clase de cuvinte m o d e l e Clase de cuvinte exceptii Clase de cuvinte c o m u n i c a r e VERBUL Caracteristici sub aspect morIologic Ilexiune speciIic conjugare categorii gramaticale persoan, numr, timp, mod, diatez sub aspect sintactic nucleul sintactic al atrage (impune/tolereaz) parteneri propozitiei (complemente, circumstantiale) constituie propozitii/constructii sub aspect semantic exprim actiuni, evenimente, stri das VERB K o m m u n i k a t i o n Wort kl assen A u s n a h m e n Wort kl assen M o d e l l e
18 Clase de verbe Verbklassen VERBUL reguli VERBUL exemple VERBUL reguli VERBUL Clase de verbe Verbklassen das VERB Regeln das VERB Beispiele das VERB Regeln das VERB 19 Cum grupm verbele? 1. pe criterii de structur morIematic nach mophematischer Struktur V -(e)n; -eln; -ern; -ier(e)n MorIemele Iinale ale inIinitivului le considerm elemente speciIice verbului n genere. Acestea marcheaz Iie locul desinentelor n Iormele Ilexionate, Iie servesc la crearea unui verb prin derivare. simple cuvinte primare: denken, , klettern, klingeln, tan:en haben, wollen, sein, knnen VERBE complexe DERIVATE: a. P(preIix) Vb(radical verb)- (e)n COMPUSE: b. S(substantiv)/ A-(adjectiv) - (e)n a. S(substantiv) / A(adjectiv) / AV(adverb) - Vb(radical verb)- (e)n b. Vb(radical verb)- Vb(radical verb)- (e)n derivate a PVb-(e)n ab-sagen, aus-sagen, durch-sagen, ver-sagen, zu-sagen PreIixul este acela care d nastere unui nou verb cu un alt sens dect cel al verbului baz. Accentuarea preIixului verbal indic totodat si Iaptul c acesta se separ de rdcina verbului:
20 A. particul accentuat: separabil B. particul neaccentuat: neseparabil betont trennbar unbetont untrennbar durch-, ber-, um-, unter-, wider- / wieder- 1. Brich doch die Schokolade durch 1. Es regnete in Strmen. Die Flut und gib deiner Schwester die Hlfte' durchbrach den Deich. 2. Der Kutscher spannte die Pferde um 2. Zum Abschied umspannte Adele den und fuhr weg . Geliebten mit beiden Armen, als knnte sie sich nicht von ihm trennen. 3. Wo ist Paul? Hol ihn wieder! 3. Sie wiederholt manche Wrter so oft, dass es die Zuhrer strt. Mereu (cel mai adesea) separabile Mereu inseparabile immer (meist) trennbar immer untrennbar ab -, an-, auf-, aus-, be-, ent-, er-, -, ge- bei-, mit-, nach-, vor-, :u-, miss-, her-, hin-, los-, da(r)-, ein-, empor-, fort-, nieder-, ver-, :er-, weg-, weiter-, :u- 1. Es ist nur ein Tippfehler. 1. Es war schon dunkel und die Strae menschenleer. So etwas kommt oft vor. Sie bekam richtig Angst. 2. Adele ging schnell weiter. 2. Die Poli:ei ist hinter ihm her. Sie wollte ihren Nachbarn nicht treffen. Diesmal entkommt er nicht. 3. Sie brachen frh auf. 3. Du hast den Kaffee schon wieder vergessen? Der Weg bis dahin ist lang. Nchste Woche rufe ich dich vorher an. b. S / A- (e)n hupe-n, polster-n, schuster-n, lcher-n, kleid-en, land-en, rost-en, tag-en, kellner-n, film-en, mont-ier-en besser-n, gleich-en, kr:-en, nahe-n, reif-en, suer-n, suber-n, s-en, wach- en, wrm-en, weit-en 1. Schon wieder ein Sturm' Hoffentlich landet das Flug:eug recht:eitig. 2. Hol doch den Hammer wieder rein' Drauen rostet er. 3. So geht es einfach nicht weiter' Du kellnerst schon seit :wei Jahren und dein Studium vernachlssigst du. 21 compuse a S/A/AJ - Jb - (e)n bergsteigen, kopfrechnen, notlanden, schlafwandeln, schlussfolgern, schut:impfen, seiltan:en frohlocken, liebugeln, kaltschweien, liebkosen, schnreden, trockenlegen, vollbringen heraufkommen, heimgehen, hinuntereilen, vorangehen, vorwrtskommen, :urechtlegen 1. Paul musste als Kellner viel kopfrechnen. Jet:t rechnet er viel schneller als seine Freunde. 2. Erikas Freunde mssen immer auf sie aufpassen, wenn sie in Urlaub sind. Sie schlafwandelt. 3. Paul liebugelt mit dem roten Posche. Wahrscheinlich muss er aber dafr noch lange sparen. Jb - Jb (e)n mhdreschen, presspolieren, schmel:schweien, sprengnieten, splbohren, stan:schneiden, :iehschleifen fluchbeten, kennenlernen, sit:enbleiben, verlorengehen 1. Weit du was ,mhdreschen' bedeutet? Ja, freilich. in einem Arbeitsgang Getreide, Ol- und Hlsenfrchte mhen und dreschen. 2. Wenn :wei Werkstcke durch das Aufschmel:en eines Werkstoffes miteinander verbunden werden, nennt man das schmelzschweien. 3. Weil er stinkfaul ist, wird er sitzenbleinen. Wie? Soll er nchstes Jahr wieder in der 5. sein? 2. pe criterii semantice nach semantischen Kriterien 2.1. prin sensul lor de baz verbele denumesc urmtoarele notiuni: a. activitti (actiuni declansate n mod voluntar de ctre cineva): arbeiten, bellen, essen, gehen, helfen, lesen, sagen, singen, springen, schlieen, tan:en, :iehen b. procese (trecerea de la o stare la alta Ir vointa cuiva): altern, aufwachen, blhen, einschlafen, erwachen, rinnen, sterben, verrosten, welken, werden c. stri (calitti, dispozitii ale persoanelor si obiectelor): aushalten, sich befinden, bleiben, liegen, ruhen, schlafen, sein, stehen, umgeben, wohnen 22 2.2. Sensul de baz al verbelor se realizeaz n proportii diIerite, n Iunctie de rolul lor n propozitie: a. Oricare verb poate Ii Iolosit cu valoare semantic deplin (in gramaticile germane: verbe pline-Jollverben), exprim potrivit contextului o notiune (a Ii, a exista, a se aIla, a se petrece, a se ntmpla, a Iace, a actiona etc.) verbe autosemantice/ notionale n acest caz genereaz propozitii n care preia rolul de predicat verbe predicative. Verbe predicative Haupt-/Jollverben J v 1. So ein bisschen Bildung ziert den gan:en Menschen. (H. Heine) 2. Bildung schadet niemandem. Du kannst ruhig etwas mehr lesen. 3. Erika kauft immer so viele Bcher. Wann hat sie wohl Zeit, alle :u lesen? 4. Es regnet schon seit drei Tagen. Wir mssen unseren Ausflug verschieben. 5. Im Wohn:immer ist niemand. Paul :eigt den Gsten wahrscheinlich seinen Gemsegarten auf der Terasse. b. Verbele pot Ii Iolosite cu sens partial estompat sau chiar total sters ca verbe secundare (auxiliare de timp si de mod) Verbe auxiliare Auxiliare J a Acestea, apar n propozitie mpreun cu verbe notionale si servesc la: exprimarea Iormelor complexe de timp, de mod si diatez haben, sein, werden Auxiliare J a exprimarea nuantelor de modalitate a desIsurrii actiunii |mgen, knnen, sollen, wollen, drfen, mssen ModalverbenJ m pflegen, scheinen, vermgen, versprechen u.a. ModalittsverbenV M |. cum folosim verbele modale? Modalverben im Gebrauch Kannst du heute Erika abholen? Muss ich? Sie will heute frher :u Hause ankommen. Darf sie eigentlich so frh weg? 23 Nein, sie hat aber die Erlaubnis ihres Chefs, denn sie mchte ihre Wohnung verkaufen. Sie sollte aber gut aufpassen, wen sie in die Wohnung reinlt. Du brauchst dir nicht so viele Sorgen machen, sie drfte fa wissen, was sie tut. Cu ajutorul verbelor modale se exprim o relatie modal ntre actiunea din enunt si subiectul propozitiei sau vorbitor. Din exemplele de mai sus se constat c relatia modal se poate reIeri att la subiectul propozitiei, la posibilittile subiectului, ct si la vorbitor, atitudinea acestuia Iat de enuntul propozitiei. cum folosim verbele modale cu referire la subiect? drfen exprim acordarea permisiunii de a realiza actiunea Mglichkeit nach Erlaubnis Letzte Woche hatte Karl einen Autounfall. Er darf nun nach einer dreiwchiger Behandlung im Krankenhaus wieder nach Hause (kommen/gehen). knnen exprim posibilitatea realizrii actiunii datorit Iaptului c subiectul are capacitatea sau i s-a acordat permisiunea de a Iace acest lucru Mglichkeit Gestern rief er uns an und er:hlte, dass er nun wieder ohne fremde Hilfe laufen knne. So kann er auch am Wochenende mit uns an den See fahren. mgen exprim dorinta vorbitorului Wunsch Er mchte so bald wie mglich wieder Fahrrad fahren, vorerst mchte er abert wieder gan: fit werden. mssen exprim obligativitatea realizrii actiunii Zwang Leider heilen solche Jerlet:ungen nicht so schnell. Er muss sich noch eine gewisse Zeit lang gedulden. sollen exprim obligativitatea realizrii a actiunii impuse de ctre vorbitor sau o tert persoan Aufforderung Hat sich Karl wiederverlet:t? Ich habe ihm doch so oft gesagt, er solle besser aufpassen. 24 wollen exprim intentia clar a vorbitorului/subiectului Absicht Wir haben Karl :um Geburtstag eine komplette Schut:ausrstung geschenkt. Er will sie aber nicht verwenden. cum folosim verbele modale cu referire la vorbitor? drfen exprim o presupunere a vorbitorului si Iorma n care va aprea este doar subjonctivul Vermutung Erika hat ihre Reise let:te Woche gebucht. Sie drfte gewusst haben, dass die Reisegesellschaft die Preise erhht. knnen exprim o posibilitate ns destul de nesigur din partea vorbitorului Mglichkeit Karl hat die Sessel nicht bestellt. Die kann er vergessen haben. Das Angebot ist lngst nicht mehr gltig. mgen posibilitatea exprimat este putin probabil, deoarece este limitat concesiv konzessiv eingeschrnkte Mglichkeit Will Adolf die Partv am See nicht mehr organisieren? Er mag nicht mehr gefragt haben, aber vergessen hat er sie sicher nicht. exprim nesigurant Unsicherheit Wo mag wohl Paul sein? Er hat sich lange nicht gemeldet und seine neue Telefonnummer kennen wir noch nicht. mssen exprim sigurana presupunerii vorbitorului starke Jermutung Wir haben doch ber den Um:ug gesprochen und um seine Hilfe gebeten. Er muss es also gewusst haben. sollen vorbitorul red spusele unei tere persoane cu nencredere Wahrscheinlichkeit Weit du wieso Adele nicht mehr kommt? Sie soll mit ihren Eltern in der Schwei: sein. 25 wollen vorbitorul red spusele subiectului, de care ns se ndoieste Mglichkeit Habt ihr den Wagen reparieren lassen? Karl will es vor einer Woche getan haben, aber der Wagen steht noch immer in der Garage und der Motor springt nicht an. Verbele de modalitate Modalittsverben J M . Exist si alte posibiltti de a exprima modalitatea actiunii, si anume prin asa- numitele verbe de modalitate. Aceste verbe cer mereu un inIinitiv nsotit de particula :u. anheben, anstehen, belieben, belieben, drohen, gedenken, geruhen, sich (ge)trauen, haben, pflegen, scheinen, sich scheuen, sein, stehen, umhin knnen, sich unterstehen, sich vermessen, vermgen, versprechen, verstehen, wissen pentru a exprima obligativitatea sau un ndemn se folosesc verbele: bleiben, haben, sein, stehen, nicht umhin knnen Bekommen die Mitarbeiter eine Gehaltserhhung? Das bleibt noch :u besprechen. (Das muss noch besprochen werden) pentru a exprima posibilitatea: Mglichkeit belieben, sein, vermgen, verstehen, wissen Die Tour, die wir uns ausgewhlt haben, ist :war ermdend, sie ist aber :u bewltigen, wenn man gesund ist. (............................................, man kann sie aber bewltigen.) pentru a exprima dispozitia: Bereitschaft sich (ge)trauen, nicht umhin knnen, anstehen Ich traue mich nicht, es ihm :u sagen. Du weit doch er reagiert immer so heftig, wenn es um die Kinder geht. 26 pentru a exprima valabilitatea actiunii n viitor: Geschehen in der Zukunft bleiben, gedenken, drohen, versprechen Karl erfllt smtliche Bedinungen um Abteilungsleiter :u werden. Es bleibt noch :u sehen, ob sein Jorgeset:ter damit einverstanden ist.. (Das wollen wir noch sehen.) pentru a exprima modul de realizare a actiunii Geschehensart pflegen Adele versucht Adolf :u ber:eugen, nicht die Ein:immer-, sondern die Zwei:immerwohnung :u mieten. Ich frage mich aber, ob es ihr gelingt, denn er pflegt sehr dickkpfig :u sein. pentru a exprima o presupunere: Vermutung scheinen Wei deine Freundin, dass ihr Mann fremdgeht? Sie scheint es :u wissen, denn sie ist auf der Suche nach einer neuen Wohnung. 3. pe criterii ale Iormei der Form nach a. Verbele ne apar n Iorma lor modiIicat de: - persoan - numr / - timp |prezent; preterit; perIect; mai mult ca perIect; Iutur I; Iutur II.| - mod |indicativ; conjunctiv; imperativ| - diatez |activ; pasiv| Le numim Iorme Iinite ale verbului - J f finite Formen des Jerbs J f b. Verbele pot aprea si n Iorme invariabile. Le numim Iorme inIinite ale verbului - J infin infinite Formen des Jerbs J infin 27 - inIinitivul J i |-(e)n; -ern; -eln] - participiul I. (n romn: gerunziu) J part.I. |J i -d| - participiul II. J p |(ge)-t; (ge)-(e)n| Le numim generic forme infinite ale verbului. infinite Formen des Jerbs J infin Acestea sunt Iolosite Iie pentru a exprima o intentie n Iunctie de context (J part.I .), Iie ca instrumente gramaticale la actuirea grupurilor verbale complexe (V iI./II.; V p .) finite Formen des Jerbs J fin cum combinm aceste forme? n jurul unui verb la o Iorm Iinit ia nastere o propozitie. Paul hatte diesmal wirklich Glck. Deshalb sind wir auch :ufrieden und schtzen es. Dac pentru a exprima cele dorite sunt necesare mai multe verbe, atunci n complexul verbal un singur verb are Iorm Iinit. Mit Karla hat Paul aber Pech gehabt (V p ). Das ist schon immer klar gewesen (V p ) und es wird sich leider nicht ndern (V i ). Wir wollten ihnen doch nur helfen (V i ) Es wurden viele weise Worte gesprochen (V p ). Das ist von uns allen gewrdigt worden (V p ) (V p ). InIinitivul apare uneori nsotit de particula zu Wem aber nicht zu raten ist, dem ist auch nicht zu helfen (V i ). Sie scheint das nicht zu begreifen (V i ). Ich versuche es ihr doch schon die gan:e Zeit zu erklren (V i ). Verbele la participiu I. (o Iorm la limita dintre verbal si nominal) sunt Iolosite similar adjectivelor cu Iunctie de atribut si arat c actiunea exprimat de ele se realizeaz simultan cu cea enuntat prin predicat. Er kam singend herein. Ich bemerkte sofort sein strahlendes Gesicht.