.:riii!iiiir:,.{!

:i:i
:;:._f. .+_:,: .:::j.:,.
+;}i$i.,:;:;r: i:rg:4i:i}i;%. :i:#.,:#ii:ir;,,0:;*iilt+, ::;:.::;ie;::..;;:};}::::;:;
5;.,.. ..1.:_:::::{j:j:i;;:..i::;::;:::. ',;:;$.:ti:r:',,
ili,' i
:;:,iil*ic.i,, :.::::: ..,,,,,r,,r., ,u,',r,,,,',',,..
.::i::::'ra;: :'i.;:;:::::-,.
;:;?!: :;:::: -.-...".:..:;:::: ;.;1;: -;;;;.:-Cfl. .,-.;!-,-,-':;:
t::;i -{!r i;:fi: rlil,;.*$; ,*il ji:,;' ;i:$:,irt,;,,;;i:[ :::',;,,,
i:i '+;:,=,,,,,,i,:il;...,.;li,:

limbii suedeze
contemporane

El $. i'i-Jl1,",; r,:i[ iii:r't

Gramatica limbii suedeze contemporane

Volumul elaborat de colectivul de autori al Linghea

a fost S.R.L. 5i Lingea s.r.o. Cuv6ntinainte.. .............7
Publicat de Editura Linghea, Timi;oara, 201 6.
Bibliografie ........... 8
Edilia I
sii
.....
1.1 Pronunliaalfabetului suedez ........ l0
1.2 Sunetele.... ...................,10
1.3 Accentul.... ........ . ........13
Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a Rom6niei 1.4 Lungimeasilabelor.... .........15
Gramatica limbii suedeze Gontemporane. - Timi5oara : Linghea, 2016 1.5 lntonalia.. .................16
'1.6 Reduc1ia....
Conline bibliografie ... . .... tB
lndex
lSBN 978-606-8491 -BB-2
S:l{i
Genul
2.1
iiiiiiililiiiirr
....... ..... t9
B1 1.1 13.6',36
2.2 Articolul .......... 19
substantivelor
2.3 Declinarea .... ... 23

#i
3.1 adjectivului...
, iii'iiiii:iliii
Declinarea .. .. .. .. ..... ... 26
3.2 Comparalia adjectivelor .... .. ..... .. . 30

*.1#a personal
4.1 Pronumele
iiiiriiiiiiiriii
...... 33
4.2 Pronumele posesiv.... .... .. ..... ....37
4.3 Pronumele demonstrativ ..... . .... .. . 38
4.4 Pronumele relativ ....... .. .... .. ..... .. .. 40
4.5 Pronumele interogativ ....... .. 42
4.6 Pronumele reflexiv . ....... 43
4.7 Pronumele nehot;rat Si negativ . ...... .... ..... 44

5.1 .
Numeralul cardinal ..........47
5.2 .....
Numeralul ordinal . ...... .......... 48
5.3 Numeralul multiplicativ .. ..... .. ...... ........ 49
@Lingea s.r.o.,2016 5.4 Fracliile ..........49
www.linghea.ro 5.5 Operalii matematice ........... 50
5.6 Exprimarea timpului ........... 50
Toate drepturile sunt rezervate. *1'
Niciun fragment al acestei publicalii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fdri 6.1 Categoriile gramaticale ale verbului . ........ .......... 52
acordul scris al editurii. 6.2 Formele verbale . ... .. .. . .

6.3 Tmpsrlirea 5i conjusarea :.:..... .. ::..... ::... .. :.:......:.::.:. ;1

6.4 Timpurile verbale ......"";b"i";...... .. ..... .. .............. 59
Printed in the EU. 6.5 Modul verbal .... .. .. ... ................ 64
6.6 Diatezele verbale.. .. ........... 67
 L

6./ Verbele reciproce 5i deponente. 69 A'h,grafiasuedezd

6,8 Verbelele tranzitive $i intranzitive 70
6.9 Part:cipiul. 71 I fuoducere 138
6. I 0 Verbele frazale .....
.. 75
2 Dapdrlireain silabe
6.1 I
lnfinitivul gi utilizarea particulei att .. 76
138

6.12 Verbele"tycka,tanka, tro, mena".,... 79

Z *ierea ca literd mlcd gi ca lilard mare 141
7 Adverbul 81 .141
.141
7.1 [ornarea adverbelor. B1
.142
7.2 Comparatia adverbu -i ,. .... 82
7.3 lipur' de adverbe 82
l Abrevieri 143
8 Prepodlta 8B
5 ltumere 4t numerolz 144
8.1 Prepoziliile de timp 88
8.2 Drepoz;tiile de oc .. 9) 6 Ftrnctaalta 147
8.3 Drepoz,liile a'nbivalenre 94 :' 2unctul ...........147
8.4 Loculiunile prepozilionale 95 i. Punctele de suspensie . 147
: I Semnul intrebirii . .. .. ..... .148
9 Conlunrfia s6
:-: Semnul exclamdrii ........148
9.1 Conjunclia coordonatoare.. 96 i.: Virgula ..........149
9.2 Conjuncliile subordonatoar-" 98 a., Punct 5i virguld . '150

I O Ordinea cuvfurtelor fn prapazl,fie 102

i.; Doud puncte .. .'l 51
3 Parantezele .. .151
I 0.,l Top;ca propozitiei principale . .144 ? Liniula oblica .'l 51
10.2 Topica in propoziliile secundare. .. . .. .. . ..147 10 Apostroful.. .152
'l
0.3 Cor^cordarta Limpur ilor t0 l1 Ghilimelele .152
1 0.4 Rdspunsurile scurte 11
'10.5 5.12 Liniula de unire .153
Vorbirea indirect5 .. 12
5.13 Cratima .154
10.6 Sublinierea 16
lndex 156
7 1 Contragerea prapozitillor secufidare 1g

1 2 Negagia ln llmba suedezd 70

13 Formarea cuvlntelorln limba saedezd 124

13.1 Cuvintele compuse .124
I 3.2 Cuvintele derivate .127

I 4 Verbele tart ql neregulate 130

lr'.l Verbele tar'...... . 130
I 4.2 Verbele neregulare . 135
 i ltl vadgr [9J hcisl
i la:l hor lal larg
i' W"l Pd lal kott
o la;) gora la'l dorr

Semnele grafice speciale folosite in transcriere se pronun,t; astfel:

rol se pronurqd mai ir' spaLe dec6L aceedli lterd d'n "omdni
!al ta fel ca a scurL din limba romana
[aimoa1e;1mJ1ingusidei5tiniimbJroman;
l; fel c; A, in vocrtete neaicentuite pronunlii ei se reauce ta tal - Oe ei.
-el
fiirare. lr vd ianrd lJnga se alde consoana i, de ex i.l heter
[, se pro.unU -ai -oale !i mai ingust
idin "omdnd
la iel ca
'i
iil
Iul hfel.aUdinroman5,darmaiiung
ffiffi iul la fel ca u oin "omdnJ
cu buzele roIUnriTe pent"u u vor. prolunla y
in limba suedezi existe urmitoarele vocale (vokaler): a, e, i, o, u, y, i tol, 5 terl, lul
lel varianta mai scurtir [++:] buze!:' sunt rotunjite, se plon!rnI; semiinchis
6 [or]. ie pronunlS un i dur, iaq ipre ifa15it, un ! moale
Iyl
Diftongii apar doar in dialectele regionale (mai ales in sud, in regiunea Sk6ne), M se pronLrn!; un idur
dar nu gi in limba scrisS. 1o:) vocala suedez) i se pionurla ca o, dar mai lung 5i mai roturd
De5i in limba suedezi existi noui vocale, ele se pot pronunla in diferite Ie] ,e pronuntb la fel ca e, dar mai destl-is
moduri. De aceea, este important si cunoa5tem regulile de pronuntie. in plus, lal apare in cuvinte inaintea consoaner r, se pronunld mgi descf]s deca! [€l]
pronuntia poate modifica sensul anumitor cuvinte. t0) se pronunU asemdn;toi cu ii din limba germand, dar mai deschis,
desch,den gLra penlIU o 5i p"onuntar
Forma unei vocale este influentati de mai multi factori: apare in cuvinte iniintea conioinei r, se pronun!6 mai deschis deqat t0]
loel

Sunetele urmate de [:,] se pranunldlung

I
> 1.2.2 Pronun,tia consoanelor
Consoanele suedeze (konsonanter) se pronunli adesea complet diferit de
> 1.2.1 Pronunliavocalelor consoanele din limba romdnS. O atenlie speciald trebuie acordatd grupirii
Limba suedezi are mai multe vocale decAt limba romdnd, iar pronun,tia lor consoanelor, adici modului in care anumite consoane se,,invecineazi" cu
diferi. in silabele accentuate vocalele se pronun!5 dupi cum urmeaz5: alte consoane. Acest fenomen nu vizeazd doar gruparea consoanelor intr-un
scriere scurt cuv6nt, ci gi in cuvintele consecutive - de ex. rs se pronunli [9] in cuvintele
!ung
a lotl bad lal hand kurs, precum 5i in propozilia Jag har skrivit.
e !e1l reso tei nej Pronunlia unui cuvint 5e poate modifica in funclie de sunetele cu care se
i litl t\iva lil frtsk invecineizi prin a5a-numita asimilare sau fuziune a mai multor consoane
o lutlrolig iul bilomma intrun singur sunet. Fuziunea sunetelor este obligatorie in interiorul unui
o loN 1o;va Lol polke cuvAnt, dal nu 5i intre cuvintele dintr-o propozilie. lgnorarea acestor reguli
u [ur] nu tel aiyr poate duce la confundarea sensurilor cuvintelor sau la neinlelegeri.
y ri:lnysq tyl rws
a lo") tds lol pdsk
 scriere pronunfie exemptu n- n nazal, se pronunl; ca n, iar la sf6r5it se aude un c foarte slab ca in cuvintele
c tkl inainte de a, o, u, inaintea consoa;alor: cafd:, criikel, minca. budinci
camping
r,:l se pronunld pre<um c dln gryPu!ci
c tsl inainte de e, y,ii 6: citro,i, cykel, medicin
El conioana r este foarte slabd'intr un cuv6nt, aproape cd nu se aude, se
ch fol
i1 cLVinre
i,
st.jire precum cndim c'ho*lod pronu^ti ca g
di til i: n tl consoane e rerrorlexe se pronuntS'a'5 r - ace,ta luzioneazd cu 'onsoana
e fsl inalnte de a, o, u, e, la afergitul cuvinielor: qarrn , gd, bo,lag care urmeazS, fiind pus in evidenlS prin mutarea vdrfului limbii pe palatul
sul inaf lte de e, ity, e,6: gq.s.lt gora, Sverige dnTetiOr
si
gn
til gjuro, giorde
vagnt
tqn! rygn, Rqgnar consoanele k, p, t, se vor pronun[a aspirat.
hi tll
lgnt
I o*a irrr-o silabi acce ntuald apar
k [k] 'rd nte de a, o, u, i,inaintea ionioanelor: kont,siopo, !'.;-kar, kako, ror. por. tacl
kuftg, excep\iet kistq
k i.nair re oe e, i, y, ii, 6. I y l,a, I'a\ek, kopa, k1 ssa, l, ilomere r std ldnga o consoand surdd iSi pierde sonoritatea.
tcl I O -aroand sonord cme
kj kjol
|j
tql
ril
! :'abbtdg, logt, \rcvkYrka
ls fln
C.on oarele sonore care stau la sfi)rsitul cuvdntului raman sonore.
ng fpl lange,'dng, resLau rang I
qy tkvl !:'ev. korv, brod, dekad
rg Termindri:: lrrg , beg. orq
,n
r5 tsl Kurs, ma15, farslaq
rd tql bard, mord, stotdo, hordo IJ,#.ctefit-rF.,,.1.i
ri Il] parlor . hortiq
in limba suedezi se disting doui tipuri de accent 5i anume accentul cuvantului
rn tnl
rt tordbetoning) Si accentul propozitiei (satsbetoning).
rtl
I [r] nebo rik, rodio, redan
sch
ln1
schock.,champo, ,chat
f+?t+,1sreffiX
sJ
f0l sju, sio, >iolv in majoritatea cuvintelor de origine suedezi accentul este pe prima silabi.
ak t0l irairre de e, i, y, 5, 6: sked,sAi.(o.,i,On I kyrkg bisericd
sk [sk] i.ra nte de a. o,u,A:Sl,dne, \bb. ,vinsho leva a trar
sk r0l inainte de e, i,'d, 6 skinka, kaiske, skdniis ldngsom incet
skj r0l >kiorto, skiuLa frdga a intrena
stj t0l stjdrna, stjala fiinster fereasird
sion l0uinl tisdaig mirli
ihcuvintestrJine:reicensioln,diskuss,biex/aiis1o1
tio; f0utnl in cuvinte slri\ne lektion, variation, station
tJ Exceplie fac cuvintele cu prefixele neaccentuate be- 5i fiir' care au accentul pe
fc:
w tvl Wilms, t11111',r1, silaba a doua.
x tksl J bejaka a rdspu,rde afirmativ
z tsl zenit, zooloq, zon befria a elibera
udhaia a avea nevoie

W forbjida
fordriva
a interzice
a stlnge lieiea etc)
t0l fenomenul sje-liudet ene specific limbii suedeze - pronunlia diferd in farieka nega
funclie de regiune.in sudul Suediei se pronun!; un h aspirai, iarin nord se
pronun!; g. Tn centrul Suediei, dacd st5 la inceputul unui cuv6nt, se citegte h, in cuvintele imprumutate, accentul este pe penultima sau pe ultima silabi.
la sf6q5itu! cuvintelor, maidegrabd 9, de ex, sjdlv [xet:v], kanske fkan:Je] ! parfymeri Palfumelie .
 bageri brutdrie . verbele auxiliare
konditori iofeiirie . conjuncliile
ieaiiii medicini
. articolele
iiridlk drept
centtum centrtl . adverbele care leagi propozilii
Un cuvent poate avea doui accente- principal (primul accent) gi secundar (al Bneinleles, este important $i ce informalie dorim si accentudm in cadrul
doilea accent). Acest fenomen este specific cuvintelor compuse gi cuvintelor discursului.
cu prefixe accentuate (miss-, till-, jiitte-...) 5i suf,xe accentuate (-lek, -skap, ! :ons fdriildror har en s1t hundvalp. P;l:!nlii !ui au un cdle!u9 dligu!,
-het...). Olles fiiriildrar har en sor hundvdlP. Prrinlii !ui Oll au u1 C51elu5 Oregul
Olles fiiriildrar har en sdt hundvalp Parinlii lui Oll au un c6!elu$ dr;gu! pe care
I jii.ttestol foarte mare
missforstdnd ::": heter Simon. i! cheamd Slmon
neinie!egeie
eitirrati pfdjltufd
s;kiite:rska
storlek
ingr'r.litoare
dimensiune
t-{
iiisnet inlele[ciune Da(e ne dim seama ce silabd este accentuatd, putem fi siguri ci aceasta va fi
bgi. Nu doar vocala determind lungimea unei silabe, ci 5i consoana are un
I Unete cuvinte care au aceeagi formd iti pot schimba sensul in functrie de silaba rd important. Exist5 urm;toarele reguli:
I accentuatS. De aceea, trebuie respectatd pronunlia accentului. De ex.: . Osilabi neac(entuati contine ovocali scurti.
Jfasan fazan . O silabi accentuati conline o vocali lungi sau o consoani lung5.
iasan ipaim;, gioiiS . O vocali lungi accentuati este urmatd de o consoani scurti (sau poate
Japani .Ja p-g1ia sta la sf6rgitul unui cuv6nt monosilabic).
japgne4
JaPon
bonan dragd
. O consoani lungi accentuati este urmate de o vocali scurti. Consoana
poate fi dubld sau urmatd de inci o consoani.
baian banand
Peisien Pers a Obcervali regulile de mai sus in exemplele care urmeazi - silabele lungi sunt
peirsieii laluzele soise ingro5at.
I:o a locui
mr+*mlfirEBw -6lo ; pieiJ
raN cJenvurst
Accentul propozitiei (satsbetoning) este foarte important in limba suedezS. Un
lAtOt complter
fenomen specific limbii suedeze este alternarea regulati a silabelor accentuate
aensln benzind
5i neaccentuate. 6kore docioi
Urmitoarele pdrli de vorbire sunt aproape intotdeauna ac(entuate: :'sketten dischet;
. substantivele :orotleilt Iaratet
. adjectivele <lmraterna prietenii
. gorettel.
. verbele predicative trnalist
1t95ri
jurnalist
. numeralele
conlin, prin urmare, doua silabe lungi.
Cuvintele compuse au doud accente
. particulele care intrd in verbele frazale
! nniljglass
5i
inghe!at; de vanille
. adverbele de loc, timp gi mod :nkhylla bibllotecd (raft cu 9;11)
. pronumeledemonstrative :nkomst salariu
bensinslatioi benzinirie
Urmitoarele pirti de vorbire sunt deseori neaccentuate: manuil
skotbocker
. pronumele