Alfabetul in Germana pentru incepatori

Daca esti incepator este foarte important sa inveti alfabetul german si regulile de pronuntie, astfel
iti va fi mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in
germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale
acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie
inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga
vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In
concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii germane ). Mai
jos veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in
parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:

A a {a} Ä ä {e}
B b {be}
C c {ţe}
D d {de}
E e {e}
F f {ef}
G g {ghi}
H h {ha}
I i {i}
J j {iot}
( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )
K k {ka}
L l {el}
M m {em}
N n {en}
O o {o} Ö ö {o - lung}
P p {pe}
Q q {ku}
R r {er}
S s {es}
( la inceputul cuv se pronunta ' ș ' )
ß {s}
( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )
T t {te}
U u {u} Ü ü {iu}
V v {fau}
( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )
W w {vi}
X x {iks}
Y y {iepsilon}
( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )
Z z {ţet}

1
In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat
aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana
care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- äu se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta [ș]
- eu se pronunta [oi]

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele
proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö si ü.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex: ab [ap] , Bad [bat],
Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba
de o vocala lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex: Chor,
Charakter,…

Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim foarte
clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]
→ Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar un 'r'
foarte scurt → Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

2
Numerele in Germana pentru incepatori

Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul tau in
diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un miliard deci vei
sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.

Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 :

0 - null {nul}

1 - eins {ainţ}

2 - zwei {ţvai}

3 - drei {drai}

4 - vier {fie}

5 - fünf {fiunf}

6 - sechs {secs}

7 - sieben {ziben}

8 - acht {aht}

9 - neun {noin}

10 - zehn {ţen}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 1-10
mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fünf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

3
Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana;
Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 -
20 :
11 - elf {elf}
12 - zwölf {ţvolf}
13 - dreizehn {draiţen}
14 - vierzehn {firţen}
15 - fünfzehn {fiunfţen}
16 - sechzehn {zehţen}
17 - siebzehn {zibţen}
18 - achtzehn {ahtţen}
19 - neunzehn {noinţen}
20 - zwanzig {ţvanţig}

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple
de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie,
milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei
invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreißig
31 - einunddreißig
32 - zweiunddreißig
33 - dreiunddreißig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fünfzig
51 - einundfünfzig
52 - zweiundfünfzig
53 - dreiundfünfzig
................................
4
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................

70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreißig
.................................

1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se
citesc de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig
(90)

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20
-zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.

5
Saluturi in Germana

In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru
intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi
nevoit sa le invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand
va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de
situatie a spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din
orice tara.

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn}
Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag}
Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd}
Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht}

Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau
in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi
intodeauna politicos indiferent de situatie.
Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei.
Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are
sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde.
Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.
Buna!(informal)=Hi!{hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal
cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a
zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in
cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi
folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in
germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}

6
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt
deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später'
vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o
cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite la banca

Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu
siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in
germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.

Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania,
Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, Portugalia, Slovenia,
Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea
este important sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile euro in limba germana.

Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile
simboluri.

Moneda = Die Münze {di miunțe}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe}
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe}
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe}
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent miunţe}
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent miunţe}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain}

Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der ţen oiro şain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der ţvanţig oiro şain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfţih oiro şain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro şain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der ţvei hundart oiro şain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro şain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani.
Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in germana

7
'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care
le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati
putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe
panoul de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision
de schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto eröffnen)
pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate
aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:

- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.

- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

8
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen
Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach
sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular
si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul
si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:

wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taușăn} = a schimba

die Währung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Münze {di miunțe} = moneda
die Umtauschgebühr {di umtauș.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de șain / gheld.șain} = bancnota
eröffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untăr.șraibăn} = a semna
ausfüllen {ausfiulăn} = a completa

Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in Germana

In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent
care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit
sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana
folosite in supermarket invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :

In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau
le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Können Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...

Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

9
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul
magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')

Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergeschoß {das obergheșos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tașe} = sacosa de cumparaturi

die Tüte {di tiute} = sacosa

teuer {toier} = scump

10
billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bețalen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

Alimente si feluri de mancare in germana

Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati
denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe
care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel} care este traducerea in
germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit
din doua cuvinte, verbul 'leben' (a traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele
sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare /
alimente' si cu ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor
diferite si se folosc doar in anumite situatii.

das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat 'mancare' cat
si procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale
si plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si
calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex: Krankenkost {cranchen.cost}
= mancare sanatoasa

die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forșpaize} = aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia 'Animalele'
atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate
deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca
(Schinken)

11
die Schweinefleisch {di șvain.flaiș} = carne de porc

die Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita

die Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan

die Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui

der Schinken {der șinchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan

der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele', poti face
referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai}
sau 'Milchprodukt' {milh.product}:

der Käse {di cheze} = branza, cascaval

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce

die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra

das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butăr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua

die Leber {di leber} = ficat

12
die Wurst {di vurst} = carnat

das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic

das Brot {das brot} = paine

das Brötchen {brot.hen} = chifla

die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem

Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile
diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii
puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht}
- !atentie acest cuvant are sensul si de tribunal!

das Sandwich {das send.vici} = senviș

die Pizza {di pița} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Schintzel {das șnițel} = snitel

die Suppe {di supe} = supa

der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta
are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )

das Steak {das ștec} = friptura

13
Membri Familiei in Germana

Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti,
bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia
ta.

die Mutter (di mutăr) = mama

der Vater (der fatăr) = tata
der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di șvestăr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii
die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica
der Großvater (der grosfatăr) = bunicul
die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul
die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der șvagher) = cumnatul
die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata
der Vetter (der fetăr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist
maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen
onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast
du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o
sora./ Nu am frati.

14
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti
casatorit? - Nu, nu sunt.

Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana

In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel,
atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul

der Schädel (der ședăl) = craniu
der Stirn (der știrn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schläfen (di șlefăn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das
nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat

der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
15
der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc
der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der șpan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das șin.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di țee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac

die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das herț) = inima
die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai
multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/
mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

16
Cuvinte si expresii uzuale despre timp in Germana

Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei
putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.
Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ieț)= acum

heute (hoite) = azi
morgen (morgăn) = maine
übermorgen (iubămorgăn) = poimaine
gestern (ghestărn)= ieri
vorgestern (forghestărn) = alaltaieri
nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator
niemals (nimals) = niciodata
später (șpetăr) = mai tarziu
sofort (zofort) = imediat
täglich (teglih) = zilnic
jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im Montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Anotimpurile in Germana

In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.
Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)
Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn)

der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!!
folosit tot cu sensul de Primavara )
der SOMMER (Somăr) = Vara
der HERBST (Herbst) = Toamna
der WINTER (Vintăr) = Iarna
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der" in
fata, exceptie facand doar das Frühjahr.

Lunile Anului

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti va fi
foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.

17
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

der Januar (Ianuar) = Ianuarie

der Februar (Februar) = Februarie
der März (Merț) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembăr) = Septembrie
der Oktober (Oktobăr) = Octombrie
der November (Novembăr) = Noiembrie
der Dezember (Dețembăr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna "der" in
fata.
Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni

der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donărstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica
Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi "der"
in fata.

Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}

maine = morgen {morgăn}
poimaine = Übermorgen {iubermorgăn}
ieri = gestern {chestărn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestărn}

zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}
saptamana = woche {vohe}

18
Partile din zi in Germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu pronuntia
acestora.

Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait)

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata

mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abănd) = seara
nacht (naht) = noapte

se poate folosi si expresia ..... früh

mâine dimineață = Morgen früh
astăzi dimineață = heute Morgen
.............................................
vormittag..... inainte de mijlocul zilei (inainte de amiaza)
mittag..........mijlocul zilei (amiaza)
nachmittag...dupa mijlocul zilei (dupa amiaza)
..............................................................................
prânz = Mittagsessen =
...............................................................................
mâine = morgen
poimâine = übermorgen
răspoimâine =über.übermorgen (rar intalnit)
ieri = gestern
alaltăieri = vorgestern
răsalaltăieri (înainte de ieri ) = zuvorgestern (rar intalnit)
următoarea zi = nächsten Tag
următoarea lună = nächsten Monat
săptămâna trecută = letzte Woche
anul trecut = letztes Jahr
............................................................................
toate substantivele lb. germane se scriu cu majuscula indiferent de pozitia lor in propozitie sau fraza
.............................................................................
mitternacht = miezul noptii

Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare parte a zilei.

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen !
Buna ziua ! = Guten tag !
Buna seara ! = Guten Abend !
Noapte buna ! = Gute Nacht !

19
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau
in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi
intodeauna politicos indiferent de situatie.
Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei.
Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are
sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde.
Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.
Buna!(informal)=Hi!{hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal
cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a
zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhören ! (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei convorbiri
telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi
folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in
germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt
deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später'
vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o
cafea.

20
Culorile in Germana

In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna cu
pronuntia acestora.

die Farben (di farbăn) = culorile

die Farbe (farbe) = culoarea
weiß (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (șvarț) = negru
braun (braun) = maro
grün (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru
Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata
culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis
Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in fata
culorii dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Vremea. Fenomenele naturii.

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei
invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea auzi la meteo
precum si toate fenomenele naturii in limba germana.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetăr)

der Regen (der regăn) = ploaia
der Donner (der doonăr) = tunetul
der Blitz (der bliț) = fulger
der Hagel (der haghel) = grindina
der Schnee (der șnee) = ninsoarea
der Frost (der frost) = inghet
der Taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna

wind (vind) = vant
Sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit

21
Wolken/ Himmel (volkăn/ himăl ) = nor
bewölkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regăn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
kälte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
die Hitze (hitțe) = caldura
heiß (hais) = fierbinte
heiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn
Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la
voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München
ninge.

Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.

In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es
schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este
insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant

22
Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana

Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul tau sa o indici.
Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut necesar sa inveti
toate formele prin care poti citi ceasul in germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele
doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru
cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach
acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist
viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este
cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de
minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun
und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ (
! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./
Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./
Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora
nu are corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist
kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este
putin pana la ora noua.

Wichtig = important

23
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht
uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am
samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea
de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti
duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la
ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreißig
minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la
ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac
pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la
ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im
stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.)
= Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

24
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid =
imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu;
gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.),
cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa
raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'

ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)

dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtț / nah rehtț)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurück (țuruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis țum, țua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....

nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....

südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....

westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

25
nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....
südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....

östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....

südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?

Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se
afla la nord de München.

Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti /

Cunoasteti
Nürnberg ?

Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?

Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen,
nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.

Ghid de Conversatie in Germana

Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de
intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o persoana.
Un mic ghid de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai usor.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?

Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !

Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?

26
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?

Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?

Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) =
Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen
doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?)
=Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai
germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta
materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna
este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati /
Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C.
ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Asia. / Singapore este in Asia.

27
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein Tisch frei für drei Personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti
o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da
bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) =
Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!

Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

La Multi Ani in germana | Urari pentru zi de nastere si onomastica

Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai ajuns
pe pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de nastere sau
onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.

Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a,
daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani
→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa
traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen Gliuc.viunș țum Gheburstag} =

Felicitari pentru ziua ta de nastere!

Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!

28
Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! /
Toata iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} = Toate urarile de
bine pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam din inima /
sincer / foarte mult!

Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia ales gute} =
Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!

Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in efiulung ghe.en}
= Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen țu
irem gheburstag maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile
mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag gratulirăn wiie
inen herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine
bestăn viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem gheburstag ales
gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen!
{Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file șone momente bringhen} = Fie ca
urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glück {gliuc} = noroc

Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.șaft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire

29
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante

CV in Germana | Model de CV in germana

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana (Curriculum
Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti mai usor un loc de
munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru ce tip de job vrei sa aplici,
daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci
nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa
daca aplicati pentru un loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare anume atunci
trebuie sa-i acordati mai multa atentie cv-ului dvs.

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini

- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga

Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea
ar trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae

- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana

- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume

Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa

Straße {ștrase} = Strada

Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.țal} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {ștat} = Tara

30
- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.
Ex: Kalstraße , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon

Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persönliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog

- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheșleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburtț.datum} = Data nasterii | Nationalität

{Naționalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin

Männlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalität: rumänisch

ANGESTREBTE STELLE {angheștrebte ștele} = Locul de munca pentru care aplicati

(Punctul dorit)

BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut
pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta,

voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {șul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume
te-ai calificat

31
PERSÖNLICHE FÄHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaităn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutăr.șprahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere șprahe(ăn)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.șprahăn} = Limbi straine

Verstehen {feșteen} = Intelegere | Sprechen {șprehăn} = Vorbire | Schreiben {șraibăn} =

Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europäischer Referenzrahmen für

Sprachen' = Cadrul european de referinta pentru limbi straine

Kommunikative Fähigkeiten {comunicative feihgaităn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Führungstalent {organizațions und fiurungs.talent} = Competente

organizationale si manageriale

Berufliche Fähigkeiten {beruflihe feihgaităn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutăr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului

Sonstige Fähigkeiten {zonstige feihgaităn} = Alte abilitati

Führerschein {fiurașain} = Permis de conducere

ZUSÄTZLICHE INFORMATIONEN {țuzețlihe informaționen} = Informatii suplimentare

Publikationen {publicaționăn} = Publicatii

Präsentationen {prezentaționăn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferențăn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.țaihnungăn und praiză} = Premii si distinctii

Mitgliedschaften {mit.glid.șaftăn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referențăn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf anfrage} = Referintele
pot fi date la cerere

32
- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante
locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN {anlagăn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului
copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba
germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca
pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in
germana puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european aprobat de toate statele
europene inclusiv Germania si Austria.

Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul 'Denumiri de meserii
in limba germana'

Denumiri de meserii in Germana (profesii)

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii sa scrii
in CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de stiut ca in
limba germana toate meseriile au atat o forma de masculin 'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai
multe despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si
uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute ä ö ü (diacritice). Acest articol poate fi considerat
ca o continuare pentru Cum sa redactezi un CV .

profesii, ocupatii = Berufe {berufe}

functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheștelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancăn.flega, di

crancăn.șvesta}
ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producțions.helfa}
brutar(ița) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin}
bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin}
casier = der Kassierer {de casiera}
chelner(iță) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}
coafeză = die Friseurin {di frizurin}
33
croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de șnaida, di șnaidarin}
electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}
femeie de servici = die Putzfrau {di puț.frau}
frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}
grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin}
instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}
măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de mețga, di mețgarin}
mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}
muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}
pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}
sofer(iță) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}
sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}
sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}
sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}
tamplar = der Schreiner {de șraina}
vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin}
zidar = der Maurer {de maura}
zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di banc.angheștelte}

avocat = der Rechtsanwalt {de rehț.anvalt}
arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}
bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}
contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}
dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de țan.arțt, di țan.erțtin}
doctor(iță) = der Arzt, die Ärztin {de arțt, di erțtin}
inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}
judecator = der Richter {de rihta}
jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}
polițist(ă) = der Polizist {de polițist}
profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin}
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di
programirin}
secretară = die Sekretärin {di zecreterin}
traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de uba.zeța, di uba.zețerin}
veterinar = der Tierarzt {de tir.arțt}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de șau.șpila}

antrenor = der Trainer {de treina}
artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin}
fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}

34
scriitor = der Schriftsteller {de șrift.ștela}

Meserii pentru tineri :)

elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de șula, di șularin}

student(ă) = der Student, die Studentin {de ștudent, di ștudentăn}

Aerobic= aerobic
das Aluminium = aluminiul
das Aroma -aroma
das Atelier(-s) -atelierul
das Bakelit = bachelita
das Bankett -banchetul
das Bankkonto = cont bancar
das Benzin= benzina,
das Billet -biletul
das Botaniker -botanistul
das Büro -biroul
das Chrom = cromul
das Dessert = desertul
das Detonieren = detonarea
das Dokument, die Dokumente = documentul,-ele
das Examen -examenul
das Export -exportul
das Extrudieren = extrudarea
das Fabrikationsprogramm = programul de fabricaţie
das Galvanometer = galvanometrul
das Gummi = cauciucul, guma
das Gymnasium -liceul
das Handikap -handicapul
das Instrument -instrumentul
das Interesse = interesul
das Isoliermaterial = materialul izolant
das Isolierpapier = hârtia izolantă
das Kadmium = cadmiul
das Kilogramm= kilogramul
das Kilometer -kilometrul
das Kilovoltampere = kilovoltamperul

35
das Klima -clima
das Konstruktionsbüro = biroul de construcţie / de proiectare
das Kubikmeter = metrul cub
das Labor = laboratorul
das Magnesium = magneziul
das Management= managementul
das Mangan = manganul
das Manometer = manometrul
das Material= materialul
das Medikament -medicamentul
das Medium = mediul
das Menu = meniul
das Messen = masurarea, masura
das Metall = metalul
das Metallkarbid = carbidul metalic
das Metallpulver = pulberea metalica
das Meter = metrul
das Metermaß = metrul de masura
das Mikrometer = micrometrul
das Mikron = micronul
das Modell = modelul
das Moment, die Momente = momentul
das Museum = muzeul
das Nationaltheater = teatrul national
das Niet = nitul
das Omelette = omleta
das Österreich = Austria
das Parfum= parfumul
das Platinpulver = pulberea de platina
das Portal = portalul
das Porträt(s) -portretul
das Prinzip = principiul
das problem = problema
das Profil = profilul
das Programm = programul
das Prozent = procentul
das Pulver = pulberea
das Quadratmeter = metrul patrat
das Quadratmillimeter = milimetrul patrat
das Radio = radioul
das Silizium = siliciul
das Silumin = siluminiul

36
das Stadion = stadionul
das Studium -studiul
das Telefon = telefonul
das Telegramm-telegrama
das Textolit = textolitul
das Thema = tema
das Thermometer = termometrul
das Transportsystem = sistemul de transport
das Vanadium = vanadiul
das Ventil = ventilul
das Visum = viza
das Voltmeter = voltmetrul
das Volumen = volumul
das Zentrum -centru
deponieren -a depune
der Akt -actul
der Aktivist -activist
der Antiqar -anticarul
der Apparat, die Apparate = aparatul
der Arhitekt -arhitectul
der Artikel -articolul
der Assistent -asistent
der Astrologe-astrologul
der Autobus -autobuzul
der Autor, die Autoren = autorul
der Block =blocul
der Bolzen = bolţul
der Broccoli= brocoli
der Chefkonstrukteur = constructorul şef
der Container = containerul
der Dekorateur-decoratorul
der Demonstrant=demonstrantul
der Direktor = directorul
der Dissident-disidentul
der Doktorand=doctorandul
der Dom =domul, catedrala
der Dynast = dinastie
der Elektrokarren = electrocarul
der Elektromotor = motorul electric, electromotorul
der Film, die Filme = filmul
der Fotoapparat = aparatul de fotografiat

37
der Fräser = frezorul, freza
der Friseur = frizerul
der Gang = culoar,gang
der Grad = gradul
der Ingenieur = inginerul
der Inspektor, die Inspektoren= inspectorul, inspectorii
der Januar -ianuarie
der Kanister = bidonul, canistra
der Karton(-s) -cutie de carton
der Katalog = catalogul
der Kaviar = caviarul
der Kollege = colegul
der Konstrukteur = constructorul, proiectantul
der Kontrolleur = controlorul
der Korridor -culoar,coridor
der Kurier(-e) -curierul
der Laborant = laborantul
der Lektor , die Lektoren= lectorul, lectorii
der Maschinetyp = tipul de maşină
der Materialfluß = fluxul de materiale
der Mechaniker = mecanicul
der Meister = maistrul, mesterul
der Millimeter = milimetrul
der Moment = momentul, clipa
der Monteur = montorul
der Motor = motorul
der Name = numele
der Norden -nord
der Notizblock = blocul de notite
der Park(s) -parcul
der Passant = trecatorul, pasantul, pietonul
der Pirat(en) -pirat
der Plan = planul
der Plast = masa plastica, materialul plastic
der Praktikant = practicantul
der Preis = pretul
der Preßspan = prespanul, hartia presata, cartonul presat
der Professor, die Proffesoren= profesorul, profesorii
der Profit, die Profite = profitul
der Prospekt = prospectul
der Pullover -pulover

38
der Puls = pulsul
der Rabatt = rabatul, reducerea de pret
der Radiergummi = guma de sters
der Rest = restul
der Rhytmus = ritmul
der Rum- rum, rom(bautura)
der Schraubenzieher = şurubelniţa
der Sockel = soclul, postamentul
der Splint = Şplintul
der Stand = Ştandul
der Stecker = fişa, ştecherul
der Stift = ştiftul
der Tachometer = tahometrul
der Techniker = tehnicianul
der Technologe = tehnologul
der Text = textul
der Thermoplast = termoplastul
der Transformator = transformatorul
der Transport = transportul
der Zylinder = cilindrul
die Alee -alee, dar si bulevard
die Analyse = analiza
die Apotheke, die Aphoteken = apotecă (farmacie)
die Atmosphäre = atmosfera
die Automation = automatizarea
die Automatisierung = automatizarea
die Balance, die Balancen = balanţă (de echilibru)
die Banknote -bancnota
die Basis = baza
die Büchse = bucşa
die Cremwurst, die Cremwürste = cremvuştiul
die Diät, die Diäten = dietă
die Diskussion = discuţia
die Elektrode = electrodul
die Elektroindustrie = industria electrotehnică
die Elektrotechnik = electrotehnica
die Energie -energie
die Etage -etajul
die Fabrik = fabrica
die Fabrikation = fabricatia
die Figur = figura

39
die Folie = foaia, foiţa
die Form = forma
die Garantie -garantie
die Grippe =gripa
die Gruppe =grupa,echipa
die Halle = hala
die Identität -identitate
die Industrie = industria
die Kabine = cabina
die Kassette -caseta
die Kassierer = casierul
die Klasse = clasa
die Kondition -conditie
die Kopie = copia
die Korrektur = corectura
die Korrosion = coroziunea
die Lampe – lampa
die Limonade(-n) -limonada
die Linie -linie
die Lupe(-n) -lupa
die Maschine = maşina
die Maschinenhalle = hala / sala maşinilor
die Masse = masa (dpdv. fizic)
die Matritze = matrita
die Mayonnaise = maioneza
die Mechanisierung = mecanizarea
die Medizin, die Medizine = medicină
die Messung = masurarea
die Metallkeramik = metaloceramica, metalurgia pulberilor
die Methode = metoda
die Million = milionul
die Minute = minutul
die Mobel -mobila
die Mode -moda
die Montage = montajul
die Montagehalle = hala de montaj
die Moral -morala
die Musik -muzica
die Nationalität -nationalitatea
die Nickel = nichelul
die Nummer = numarul

40
die Ordnung = ordinea, regula
die Organisation = organizarea, organizatia
die Oxydation = oxidarea
die Palette = paleta
die Pause -pauza
die Pension -pensiune
die Periode -perioada
die Phase = faza
die Pizza = pizza
die Politik, die Politiken = politica
die Portion = portia, portiunea
die Post -posta
die Praxis = practica
die Präzision = precizia
die Presse = presa
die Probe = proba
die produktion = productia
die Produktionstechnik = tehnica de productie
die Produktivität = productivitatea
die Pulvermetallurgie = metalurgia pulberilor
die Pulversorte = sortul / categoria de pulbere
die Qualität = calitatea
die Radialbohrmaschine = masina de gaurit radiala
die Raketentechnik = tehnica rachetelor
die Reaktion = reactia
die Region -regiune
die Reparatur -reparatie
die Reportage -reportaj
die Residenz = resedinta
die Rezeption = receptia
die Rolle = rola; rolul
die Schanze = şanţul
die Scheibe = saiba, discul
die Schleifmaschine = masina de slefuit
die Schraube = surubul
die Sekretärin = secretara
die Serviette -servieta
die Skizze = schita
die Stange = ştanga
die Stanzerei = atelierul de ştanţare, ştanţarea
die Straße = strada
die Studie = studiul

41
die Suppe(-n) -supa
die Tabelle = tabelul
die Tablette -tableta,pastila
die Technik = tehnica
die Temperatur = temperatura
die Terrasse- terasa
die Theaterkarte = biletul la teatru
die Toleranz = toleranta
die Tonne = tona
die Torte -tortul
die Universität -universitate
die Zigarette, die Zigaretten= ţigara
dividieren = a împărţi
ein Auto= o masina, un automobil,
ein Baby = un bebelus
ein Balkon= un balcon
ein Bibliothekar = un bibliotecar
ein Delfin= un delfin
ein Elefant= un elefant
ein Foto= o fotografie
ein Fotograf= un fotograf,
ein General= un general
ein Hotel = un hotel
ein Insekt= o insecta
ein Journalist= un jurnalist,
ein Kellner= chelner
ein Kiosk = un chiosc
ein Kredit = un credit
ein Krokodil= un crocodil
ein Lift = un ascensor, lift
ein Manager= un manager,
ein Orange = o portocala
ein Philosoph = un filozof
ein Pinguin= un pinguin
ein Polizist= un politist,
ein Problem= o problema,
ein Reptil= o reptila
ein Restaurant = un restaurant
ein Sandwich= sandvici
ein Schock= un soc
ein Sofa = o sofa

42
ein Soldat= un soldat
ein Taxi= un taxi
ein Telefon =un telefon
ein Tiger=un tigru
ein Tourist = un turist
ein Video = un video
ein Zebra= o zebra
eine Adresse = o adresa
eine Ananas= un ananas
eine Antenne= o antena
eine Avocado = un avocado
eine Banane= o banana
eine Bank = o banca
eine Cafeteria = cofetarie, cafetarie
eine Dusche= un dus
eine Familie = familia
eine Frucht= un fruct
eine Garage = un garaj
eine Giraffe= o giraffe
eine Idee= o idee,
eine Kartoffel = cartoful
eine Liste = o lista
eine Mandarine = o mandarina
eine Mango = un mango
eine Museum = un muzeu
eine Sardine= o sardina
eine Supermarkt= un supermarket
eine Toilette = o toaleta
eine Tomate = rosia, tomata
eine Vase = o vaza
eine Veranda= o veranda
elegant = elegant
elektrisch = electric
elektrochemisch = electrochimic
elektrolitisch = electrolitic
elektronisch = electronic
energisch = energic
enorm= enorm ,
essentiell (adv) (essentieller, am essentiellsten) = în mod esenţial
eventuelle= eventual, poate,
existieren -a exista

43
explodieren -a exploda
exploziv = exploziv
exportieren = a exporta
extrem =extrem
Football= fotbal american,
formen = a forma, a modela
funktionieren = a functiona
galvanisch = galvanic
Golf = golf
Gymnastik= gimnastica
Hockey= hockei
hydraulisch = hidraulic
indirekt = indirect
informiert = informat
interessieren -a interesa
konisch = conic
konstruieren = a construi, a proiecta
kontinuierlich = continuu, neîntrerupt
kontrollieren = a controla
korrigieren = a corecta
mecanisch = mecanic
messen = a masura
metallisch = metalic
modern = modern
modern -modern
modernisieren = a moderniza
montieren = a monta
multiplizieren = a inmulti
natürlich = natural; sigur, fireste
neu = nou
neun = noua
neutral = neutru
notieren = a nota
olympisch = olimpic
organisieren = a organiza
parken = a parca (un automobil)
planen = a planui, a planifica
plastifizieren = a plastifica
plastisch = plastic
pneumatisch = pneumatic
potenzieren = a ridica la o putere
praktisch = practic

44
pressen = a presa
probieren = a incerca, a proba
probieren -a proba
pünktlich = punctual
purpurrot = purpuriu
rasieren = a barbieri
revolutionierend = revolutionar
rotieren = a se roti
Rugby = rugbi
rund = rotund
schematisch = schematic
schleifen = a slefui
schreiben = a scrie
stanzen = a ştanţa
starten = a porni, a decola
statisch = static
superfiziell = superficial
technisch = tehnic
technologisch = tehnologic
Tennis= tenis
thermisch = termic
toupieren = a tapa
transportieren = a transporta
typisieren = a tipiza
violett = violet
violett = violet
zylindrisch = cilindric

Sa revenim insa la tema de astazi: Cita germana ar trebui sa stie un cetatean roman care
doreste sa munceasca si sa traiasca in Germania?

Multi cetateni romani raspund la aceasta intrebare:“stiu germana cat sa ma descurc”. Este
aceasta faza suficienta in sistemul german pentru obtinerea locului de munca dorit? Greu de
spus. Fiecare job, are particularitatile sale proprii si, din aceste particularitati, rezulta si un
anumit nivel de cunoastere al limbii din partea viitorului angajat. Daca cetateanul va lucra in
agricultura vocabularul necesar este limitat. Daca va lucra in industrie, acest vocabular necesar
creste in volum si, cu cit se urca mai mult pe scara ierarhica a profesiunilor cu atit nivelul de
cunoastere a limbii germane de catre angajat trebuie sa creasca. Uniunea Europeana a studiat
aceasta problema si pentru rezolvarea ei a creat un model standard, denumit „Cadrul comun
european pentru competentele lingvistice (CEF). Conform acestuia, nivelurile de competente
lingvistice au fost impartite in 3 categorii distincte:

45
1.Utilizarea limbii la nivel elementar, cu doua trepte de cunoastere A1 si A2

2.Utilizarea independenta a limbii, cu doua trepte de cunoastere B1 si B2

3.Utilizarea competenta a limbii, cu doua trepte de cunoastere C1 si C2.

Sa vedem acum ce presupune fiecare nivel de cunoastere in parte:

1.Utilizarea limbii la nivel elementar

Nivelul A1

Elevul ( studentul, adultul) poate să înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene,

precum şi enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se
prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să formuleze şi să răspundă la întrebări referitoare la
detalii despre persoane, ca de exemplu: unde locuiesc, ce alte persoane cunosc, ce lucruri le
aparţin, etc. Poate să comunice, într-un mod simplu, dacă interlocutorul vorbeşte rar şi clar şi
este… cooperant. Conform site-ului http://www.dw.de (ale carui cursuri GRATUITE online, le
recomand calduros) – pentru obtinerea acestui nivel sunt necesare aproximativ 75 ore.

Nivelul A2

Elevul( studentul, adultul) poate să înţeleagă fraze izolate şi expresii frecvent utilizate în domenii
de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii legate de persoană şi familie, cumpărături, zona
unde locuieşte, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple şi obişnuite, care
presupun un schimb de informaţii simplu şi direct referitor la subiecte familiare şi uzuale. Poate
să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesională, mediul său înconjurător apropiat şi să
evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate. Conform site-ului http://www.dw.de
pentru obtinerea acestui nivel sunt necesare aproximativ 225 de ore.

2. Utilizare independentă a limbii

Nivelul B1

Elevul ( studentul, adultul) poate să înţeleagă elementele esenţiale când este utilizat un limbaj
standard clar pe teme familiare legate de muncă, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Poate să
facă faţă în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este
vorbită limba respectivă. Poate să se exprime simplu, coerent pe teme familiare şi din propriile
domenii de interes. Poate să relateze un eveniment sau o experienţă, să descrie un vis, o
speranţă sau un obiectiv şi să expună, pe scurt, argumente sau explicaţii cu privire la un plan
sau la o opinie. Conform site-ului http://www.dw.de pentru obtinerea acestui nivel sunt necesare
aproximativ 300 de ore.

Atentie: Dupa absolvirea acestei trepte se considera ca elevul a depasit stadiul de incepator.

Nivelul B2

46
Elevul ( studentul, adultul) poate să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme
concrete sau abstracte; înţelege şi discuţii de specialitate în propriul domeniul de activitate.
Poate să comunice cu un anumit grad de spontaneitate şi de fluenţă, astfel încât conversaţia cu
un locuitor nativ să nu presupună efort pentru nici unul dintre interlocutori. Poate să se exprime
clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-şi expună opinia asupra unui
subiect de actualitate, prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi. Conform
site-ului http://www.dw.de pentru obtinerea acestui nivel sunt necesare aproximativ 400 de ore.

Utilizare competentă a limbii

Nivelul C1:

Elevul poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi şi complicate şi să sesizeze semnificaţiile
implicite. Poate să se exprime spontan şi fluent, fără a fi obligat frecvent să-şi caute cuvintele.
Poate să utilizeze limba în mod eficient şi flexibil atât în viaţa socială sau profesională, cât şi în
cadrul şcolar sau academic. Poate să se exprime pe teme complexe într-un mod clar, structurat
şi pe larg, utilizând diferite mijloace de organizare, de structurare şi de coeziune a discursului.

Nivelul C2:

Elevul poate să înţeleagă, practic fără efort, tot ceea ce citeşte sau aude. Poate să reconstituie
anumite fapte din surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent cu argumente şi explicaţii
adecvate. Poate să se exprime spontan, foarte fluent şi să exprime cu precizie nuanţe fine de sens
legate de subiecte complexe.

Cunoasterea exacta a cerintelor fiecarui nivel si mai ales a ceea ce presupun acestea, poate
oferi obiective certe in drumul nostru spre folosirea cat mai competenta a limbii
germane. MULT SUCCES!

Cu deosebita consideratie, Marcela Dumitrescu – Consgero S.C.E.

Jocuri de copii pentru oameni mari

Una din metodele de invatare rapida a limbii germane este invatarea prin jocuri. De aceea copii
“prind” mai repede o limba straina, asimileaza mai usor, le intra mai repede in cap, cum se
spune pe romaneste. Acest lucru il stim cu totii, nu este ceva nou.

In aceasta pseudo-lectie mi-am propus sa va dezvalui citeva experiente pozitive din demersul
meu de a invata limba germana. Am pornit de la observatia practica ca atunci cand incercam sa
invat dupa reguli stricte, dupa aceleasi metode de invatare ca in liceu sau facultate, o
multitudine de cuvinte si reguli noi roiesc in capul meu si la sfirsit, am constatat ca parca nu se
prinde nimic de mine, nici o informatie noua nu a fost asimilata complet. Si atunci mi-am adus
aminte de Scrablle, acel joc de cuvinte pe care fiecare dintre noi l-a incercat cel putin odata in

47
tinerete. Si din dorinta de a invata mai repede limba germana, am realizat ca jucandu-ma cu
anumite cuvinte pot invata cuvinte noi pe baza princiipilor din Scrablle sau chiar
din Rebus, Pana acum am descoperit 7 jocuri ( metode de invatare ) care sunt foarte usoare si
m-au ajutat sa invat o multitudine de alte cuvinte, sa-mi maresc vocabularul si sa invat cateva
reguli de formare ale cuvintelor compuse.

In lectia aceasta voi dezvolta primele 2 jocuri care vor atrage dupa sine multe cuvinte noi si
chiar reguli de formare ale substantivelor si adjectivelor.

Asadar sa incepem joaca noastra intelectuala!

 1. Verbul si substantivul

Primul joc se cheama “ Verbul si Substantivul“ care nu face altceva decat sa iti arate clar cum
se poate forma substantivul pornind de la verb. Regula este simpla: se elimina terminatia “en”
de la verb si se formeaza substantivul adaugind, dupa caz ,terminatiile “e”, “ung”, “t”, “er” sau
uneori terminatia zero. Exemple concrete:

ab/reisen- Abreise = a pleca- plecare ( in calatorie)

anmelden- Anmeldung= a instiinta- instiintare

aus/fahren- Ausfahrt= a iesi- iesire

eintragen- Eintrag= a intra- intrare( a introduce- introducere)

vor/schlagen- Vorschlag= a propune, propunere

kaufen- Käufer= a cumpara- cumparator

verkaufen- Verkäufer= a vinde, vanzator

schreiben- Schriftsteller= a scrie, scriitor

lesen- Leser= a citi, cititor

mieten- Miete= a inchiria- chirie

vermieten- Vermietung= a inchiria- de inchiriere

essen- Essen= a manca- mancare

schlafen- Schlaf= a dormi- somn

wohnen- Wohnung= a locui- locuinta

48
rauchen- Raucher= a fuma- fumator

helfen- Hilfe= a ajuta- ajutor

 2. Terminatia schimba cuvantul

Al doilea joc se numeste „ Terminatia schimba cuvantul” la fel ca in lb. romana, cuvantul
capata un alt inteles schimband sfarsitul acestuia. La fel ca : Biblie, biblioteca, bibliotecar,
biolog, biologic, bioxid, biografie etc.

In cazurile mai jos mentionate se alcatuieste fie familia de cuvinte , fie din 2 cuvinte, cuvantul
de baza + cuvantul adaugat, reiese un cuvant nou, care poate face parte sau nu , din familia
de cuvinte. Pentru exemplificare vom utiliza cinci cuvinte de baza din care vor rezulta o multime
de cuvinte simple sau compuse:

A. Prima familie de cuvinte pe care o vom prezenta porneste de la un cuvint aproape sacru
pentru germani, cu radacini adinci infipte in religia catolica si ideologia germana: verbul
arbeiten (a munci, a lucra). Avind in vedere ca suntem romani si multi dintre noi au venit in
Germania cu acest gind, Asadar, se elimina terminatia “en” a verbului si se formeaza: die
Arbeit= munca, lucru; der Arbeiter= muncitor; die Arbeiterin= muncitoare; arbeitsam ( adj) =
harnic, muncitor, der Arbeitgeber= patron ( cel care “da” munca, fiindca geben inseamna“ a
da”) , der Arbeitnehmer= angajat, ( cel care apuca munca, fiindca nehmen inseamna a lua, a
apuca) der Arbeitsplatz= loc de munca, das Arbeitsfeld= camp de munca, die Arbeitskraft=
putere de munca/ forta de munca, der Arbeitslos= somer, die Arbeitsagentur= Agentia de
Ocupare a Fortei de Munca, die Arbeitszeit= timp de lucru. das Arbeitszeug= unelte de lucru,
die Arbeitserlaubnis= permis de munca, ( die Erlaubnis= permisiune). Desigur ca daca va
uitati intr-un dictionar german roman, cuvintele derivate din arbeiten ocupa vreo 2 pagini, dar
pentru noi romanii, acestea sunt cele mai importante.

B. Dupa aceleasi reguli: fahren= a merge (cu un vehicul), a conduce, die Fahrt= cursa, ruta,
traseu, der Fahrer= sofer, die Fahrerlaubnis= permis de conducere, der Fahrgast=
pasager, die Fahrschule= scoala de soferi, der Fahrpreis= pretul de calatorie, die Fahrkarte=
bilet de calatorie , der Fahrplan= itinerar,

C. Sau die Straße = strada, drum, die Straßenarbeiten= lucrari rutiere/ lucrari de drumuri, die
Straßenbau= constructii de drumuri, die Straßenbenutzungsgebühr = taxa de drum ,die
Straßenkreuzung= intersectie ( die kreuzung= incrucisare, rascruce), die Straßennetz= retea
de drumuri, die Straßenpolizei= Politia Rutiera.

Din exemplele prezentate mai sus, ati observat ca exista cuvinte lungi, cum ar fi: die
Arbeitserlaubnis sau die Straßenbenutzungsgebühr. Acestea sunt substantive compuse.Foarte
multi romani se sperie de aceste cuvinte germane care ueori au o lungime dezarmanta. Se pare
ca recordul de lungime il detine un cuvint de 81 de litere, dar este prea dificil pentru a-l
memora. Eu as dori sa prezint doar regula generala: germanii exprima uneori printr-un cuvint
compus ceea ce noi romanii exprimam printr-o propozitie intreaga. Mai concret, le alipesc unele
de altele, dupa care aplica principiul stinga determina dreapta. Spre exemplu,Fußballspieler

49
este termenul german pentru “fotbalist” , si se compune din Fuß (picior) + Ball ( minge) +
Spieler ( jucator), in consecinta jucator al mingii cu piciorul. Dar,primele doua cuvinte simple
(Fuß si Ball) formeaza cuvintul compus Fußball ( fotbal) care are un rol determinativ fata de
ultimul cuvint Spieler (jucator) fiindca ne arata despre ce fel de jucator este vorba in textul scris
sau vorbit. Dar si cuvintul Spieler are rolul sau in aceasta constructie, mai precis va hotari care
este genul intregului substantiv compus. Fiind vorba de un mascul care joaca fotbal, intregul
substantiv compus va fi masculin, asadar der Fußballspieler. Nu stiu daca am fost suficient de
explicita in prezentarea acestei particularitati a limbii germane, dar m-am simtit datoare sa va
prezint aceasta regula specifica care trebuie invatata prin depunerea unui oarecare efort
intelectual.

Coordonatorul acestui proiect, domnul Dan Constantin Goldis, ne-a cerut sa configuram
vocabularul prezentat in lectiile noastre la specificului muncii si activitatii cetatenilor romani
din Germania. Tocmai de aceea, fiindca acest curs se doreste a fi unul practic, familii de cuvinte
cu radacini in Arbeit , Wohnung sau Miete vor fi tratate cu prioritate fata de notiuni cum sunt
tata socru, gura, sprinceana, cuvinte care au o frecventa redusa in relatiile directe dintre der
Arbeitgeber si der Arbeitnehmer.

In final, vreau sa va afirm ca aceste doua jocuri rebusistice prezentate au avut pentru mine
un rol important in invatarea si aprofundarea limbii germane. Incercati-le si dumneavoastra si
daca vom primi un feed-back pozitiv, va vom prezenta si alte metode de invatare a limbii
germane mai putin conventionale si, uneori, chiar distractive.

Cu simpatie, Ioana Manuela Neacsu- Consgero S.C.E.

50