Sunteți pe pagina 1din 59

LIMBA GERMANA

ALFABETUL IN GERMANA PENTRU INCEPATORI

Daca esti incepator este foarte important sa inveti alfabetul german si regulile de pronuntie,
astfel iti va fi mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul
alfabet in germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale
acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa
fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care
se adauga vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei 's', care seamãnã cu litera
greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü,
ß ( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german
impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:

A a {a}
P p {pe}
Ä ä {e}
Q q {ku}
B b {be}
R r {er}
C c {ţe}
S s {es}
D d {de}
( la inceputul cuv se pronunta ' ș ' )
E e {e}
ß {s}
F f {ef}
( poti face referire la aceasta litera
G g {ghi} spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )

H h {ha} T t {te}

I i {i} U u {u}

J j {iot} Ü ü {iu}

( in interiorul cuv se pronunta ' i ' ) V v {fau}

K k {ka} ( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )

L l {el} W w {vi}

M m {em} X x {iks}

N n {en} Y y {iepsilon}

O o {o} ( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )

Ö ö {o - lung} Z z {ţet}

2
In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am
realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din
limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- äu se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta [ș]
- eu se pronunta [oi]

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în
numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö siü.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f]


→ Ex: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este
vorba de o vocala lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex:Chor,
Charakter,…

Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim
foarte clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l],
[m], [n], [r] → Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar
un 'r' foarte scurt → Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

3
NUMERELE IN GERMANA PENTRU INCEPATORI

Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul
tau in diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un
miliard deci vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.

Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 :


0 - null {nul}
6 - sechs {secs}
1 - eins {ainţ}
7 - sieben {ziben}
2 - zwei {ţvai}
8 - acht {aht}
3 - drei {drai}
9 - neun {noin}
4 - vier {fie}
10 - zehn {ţen}
5 - fünf {fiunf}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 1-
10 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fünf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare
batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11
- 20 :

11 - elf {elf}
15 - fünfzehn {fiunfţen}
12 - zwölf {ţvolf}
16 - sechzehn {zehţen}
13 - dreizehn {draiţen}
17 - siebzehn {zibţen}
14 - vierzehn {firţen}

4
18 - achtzehn {ahtţen}
20 - zwanzig {ţvanţig}
19 - neunzehn {noinţen}

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele


simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele16 si 17!
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice
la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei
tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig
60 - sechzig
21 - einundzwanzig
61 - einundsechzig
22 - zweiundzwanzig
................................
23 - dreiundzwanzig
70 - siebzig
...............................
71 - einundsiebzig
30 - dreißig
................................
31 - einunddreißig
80 - achtzig
32 - zweiunddreißig
81 - einundachtzig
33 - dreiunddreißig
.................................
...............................
90 - neunzig
40 - vierzig
91 - einundneunzig
41 - einundvierzig
.................................
42 - zweiundvierzig
100 - hundert
43 - dreiundvierzig
101 - hunderteins
................................
102 - hundertzwei
50 - fünfzig
110 - hundertzehn
51 - einundfünfzig
131 - hunderteinunddreißig
52 - zweiundfünfzig
.................................
53 - dreiundfünfzig
1000 - tausend
................................

5
2000 - zweitausend
1.500.000 - anderthalb Millionen
100.000 - hunderttausend
2.000.000 - zwei Millionen
.................................
1.000.000.000 -eine Milliarde
1.000.000 - eine Million

Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc
de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein(1) + und (si) + neunzig (90)
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20
-zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.
SALUTURI IN GERMANA

In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri
cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le
invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu
vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a
spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara.

FORME DE SALUT IN LIMBA GERMANA :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht}

Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in
alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi
intodeauna politicos indiferent de situatie.

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei.
Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul
de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa
stii sa raspunzi salutului.

Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si
informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo'romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

6
Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul
unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite
in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori
intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei
de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

VOCABULAR DESPRE BANI IN GERMANA | EXPRESII UZUALE FOLOSITE LA BANCA

Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu
siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in
germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.
Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania,
Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania,
Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important
sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile euro in limba germana.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile
simboluri.

Moneda = Die Münze {di miunțe}


Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe}
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe}
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe}
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent miunţe}
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent miunţe}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

7
Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain}
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der ţen oiro şain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der ţvanţig oiro şain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfţih oiro şain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro şain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der ţvei hundart oiro şain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro şain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel
mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in
germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe
care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati
putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul
de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.


Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto eröffnen)
pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate
aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:

- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.

8
- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen
Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage
ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs
trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea
dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular:
wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taușăn} = a schimba
die Währung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Münze {di miunțe} = moneda
die Umtauschgebühr {di umtauș.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de șain / gheld.șain} = bancnota
eröffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untăr.șraibăn} = a semna
ausfüllen {ausfiulăn} = a complete

CUVINTE SI EXPRESII UZUALE FOLOSITE LA CUMPARATURI IN GERMANA

In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent
care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit sa
cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in
supermarket invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :


In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau le
puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Können Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?


Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...
Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul
magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?

9
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump
Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi
der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta
das Obergeschoß {das obergheșos} = etaj
die Kasse {di case} = casa de marcat
das Angebot {das anghebot} = oferta
die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin
die Abteilung {di abtailung} = departament / raion
das Regal {das regal} = raft
der Preis {der prais} = pret
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal
die Einkaufstasche {di aincaufs.tașe} = sacosa de cumparaturi
die Tüte {di tiute} = sacosa
teuer {toier} = scump
billig {bilig} = ieftin
bequem {becvem} = comod, confortabil
zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva
einpacken {ainpachen} = a impacheta
bezahlen {bețalen} = a plati
nehmen {nemen} = a lua
gefallen {ghefallen} = a place

ALIMENTE SI FELURI DE MANCARE IN GERMANA

Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati denumiri
de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti
invata din aceasta lectie este die Lebensmittel{di lebens.mitel} care este traducerea in germana
pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua
cuvinte, verbul'leben' (a traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru
oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu
ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc
doar in anumite situatii.

das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat'mancare' cat si
procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si
plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si
calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex:Krankenkost {cranchen.cost} =
mancare sanatoasa
die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise{forșpaize} = aperitiv

10
Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja
lectia'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea
sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau
sunca (Schinken)

die Schweinefleisch {di șvain.flaiș} = carne de porc


die Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita
die Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan
die Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui
der Schinken {der șinchen} = sunca
der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan
der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti face
referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai}
sau 'Milchprodukt' {milh.product}:

der Käse {di cheze} = branza, cascaval


die Milch {di milch} = lapte
das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf
die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
das Joghurt {das iogurt} = iaurt
die Butter {di butăr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez


die Nudeln {di nudeln} = fideaua
das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua
die Leber {di leber} = ficat
die Wurst {di vurst} = carnat
das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic
das Brot {das brot} = paine
das Brötchen {brot.hen} = chifla
die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem

Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile
diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii
puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - !
atentie acest cuvant are sensul si de tribunal!

das Sandwich {das send.vici} = senviș


die Pizza {di pița} = pizza
der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi
der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi
die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti
das Schintzel {das șnițel} = snitel
die Suppe {di supe} = supa
der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

11
Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are
doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )
das Steak {das ștec} = friptura

FAMILIA MEA IN GERMANA | MEMBRI FAMILIEI IN GERMANA

Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti,
bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutăr) = mama


der Vater (der fatăr) = tata
der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di șvestăr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii
die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica
der Großvater (der grosfatăr) = bunicul
die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul
die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der șvagher) = cumnatul
die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata
der Vetter (der fetăr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist
maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? -
ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.(hast du
gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu
am frati.

12
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit?
- Nu, nu sunt.
CORPUL OMENESC IN GERMANA | PARTILE CORPULUI IN GERMANA
In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci
cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)


der Kopf (der copf) = capul
der Schädel (der ședăl) = craniu
der Stirn (der știrn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schläfen (di șlefăn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das
nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat


der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc
der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul

13
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der șpan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das șin.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di țee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac


die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das herț) = inima
die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe
adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/
mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

CUVINTE SI EXPRESII UZUALE DESPRE TIMP IN GERMANA

Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei
putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ieț)= acum


heute (hoite) = azi
morgen (morgăn) = maine
übermorgen (iubămorgăn) = poimaine

14
gestern (ghestărn)= ieri
vorgestern (forghestărn) = alaltaieri
nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator
niemals (nimals) = niciodata
später (șpetăr) = mai tarziu
sofort (zofort) = imediat
täglich (teglih) = zilnic
jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

ANOTIMPURILE IN GERMANA

In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.

Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn)


der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului (!!! folosit
tot cu sensul de Primavara )
der SOMMER (Somăr) = Vara
der HERBST (Herbst) = Toamna
der WINTER (Vintăr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi"der" in fata,
exceptie facand doar das Frühjahr.

LUNILE ANULUI IN GERMANA

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti va fi
foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)


der Januar (Ianuar) = Ianuarie
der Februar (Februar) = Februarie
der März (Merț) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembăr) = Septembrie
der Oktober (Oktobăr) = Octombrie
der November (Novembăr) = Noiembrie
der Dezember (Dețembăr) = Decembrie
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna"der" in fata.

15
Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni


der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donărstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi "der" in
fata.

ALTE CUVINTE UZUALE REFERITOARE LA ZILELE SAPTAMANII IN GERMANA :

astazi = heute {hoite}


maine = morgen {morgăn}
poimaine = Übermorgen {iubermorgăn}
ieri = gestern {chestărn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestărn}
zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}
saptamana = woche {vohe}

PARTILE DIN ZI IN GERMANA

In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu pronuntia
acestora.
Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait)
vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata
mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abănd) = seara
nacht (naht) = noapte

Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare parte a zilei.

CULORILE IN GERMANA

In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germanaimpreuna cu pronuntia
acestora.

die Farben (di farbăn) = culorile


Farbe (farbe) = culoare
weiß (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (șvarț) = negru

16
braun (braun) = maro
grün (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata culorii
dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis
Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in fata culorii
dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

ANIMALELE IN GERMANA

In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat domestice cat si
salbatice impreuna cu pronuntia acestora.

Tier (tiir) = animal


Katze (cațe) = pisica
Hund (hund) = caine
Bär (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fiș) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (șvain) = porc
Schlange (șlanghe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Löwe (liove) = leu

VREMEA IN GERMANA | FENOMENELE NATURII IN GERMANA

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei
invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea auzi la meteo precum
si toate fenomenele naturii in limba germana.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetăr)

17
der regen (der regăn) = ploaia
der donner (der doonăr) = tunetul
der blitz (der bliț) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der șnee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun
windig (vindic) = furtuna
wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor
bewölkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regăn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
kälte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hitțe) = caldura
heiß (hais) = fierbinte
heiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn
Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.
Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/
dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge.
Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.
In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit =
ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Esist sonnig = este insorit; Es ist heiß
= este cald; Es ist windig = este vant

CEASUL IN GERMANA | CITIREA CEASULUI IN GERMANA

18
Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul tau sa o indici. Fie ca
este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut necesar sa inveti toate
formele prin care poti citi ceasul in germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii
acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach
acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel
nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute
dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de
minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und
zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest
ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist
viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara
cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz
vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la
ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu
ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de
nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:


1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?

19
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora
noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti
tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten/
16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?

3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza
de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la
ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) =
Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh,
este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi
pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre,
folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

DIRECTII IN GERMANA | PUNCTE CARDINALE IN GERMANA

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.),
cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa
raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

20
- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'
ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

VOCABULAR PENTRU DIRECTII:

directii = richtungen (rihtunghen)


dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtț / nah rehtț)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurück (țuruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis țum, țua)

PUNCTELE CARDINALE IN GERMANA :

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....


nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....


südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....


westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....


südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....


östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....


südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?


Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la
nord de München.
Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti
Nürnberg ?
Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?
Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen,
nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.

GHID DE CONVERSATIE IN GERMANA

21
Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de intrebari si
raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o persoana. Un mic ghid
de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai usor.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?


Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?
Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !
Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce
limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen
doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce
limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai
germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta
materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este
romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost
vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

22
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in
Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. /
Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa
libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da
bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce
beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!
Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

LA MULTI ANI IN GERMANA | URARI PENTRU ZI DE NASTERE SI ONOMASTICA

Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai ajuns pe
pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de nastere sau onomastica in
germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.

Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca
veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani

→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa
traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen Gliuc.viunș țum Gheburstag} = Felicitari


pentru ziua ta de nastere!
Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!
Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata
iubirea si binele pentru tine!
Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} = Toate urarile de bine
pentru ziua ta!
Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam din inima /

23
sincer / foarte mult!
Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia ales gute} = Pentru
ziua de nastere va urez toate cele bune!
Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in efiulung ghe.en} = Fie
ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen țu irem
gheburstag maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele
calduroase!
Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag gratulirăn wiie inen
herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestăn
viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!
Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem gheburstag ales gute}
= Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!
Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen! {Mioghe
dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file șone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-
ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glück {gliuc} = noroc


Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.șaft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante

CV IN GERMANA | MODEL DE CV IN GERMANA

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana (Curriculum
Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti mai usor un loc de
munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru ce tip de job vrei sa aplici,
daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu
este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa daca
aplicati pentru un loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie sa-
i acordati mai multa atentie cv-ului dvs.

24
CUM SA REDACTEZI UN CV IN GERMANA (REGULI GENERALE ):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini


- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga

Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea ar
trebuie sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae


- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana


- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume


Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa
Straße {ștrase} = Strada
Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.țal} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {ștat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.


Ex: Kalstraße , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon


Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persönliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog


- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheșleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburtț.datum} = Data nasterii |


Nationalität {Naționalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin


Männlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalität: rumänisch

25
ANGESTREBTE STELLE {angheștrebte ștele} = Locul de munca pentru care aplicati (Punctul
dorit)
BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut
pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)
- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)
- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca
- date ale agajatorului
- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta,
voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {șul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita


- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume te-ai
calificat

PERSÖNLICHE FÄHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaităn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutăr.șprahe(n)} = Limba materna / Limbi materne


Andere Sprache(n) {andere șprahe(ăn)} = Alte limba(i)
Fremdsprachen {fremd.șprahăn} = Limbi straine
Verstehen {feșteen} = Intelegere | Sprechen {șprehăn} = Vorbire | Schreiben{șraibăn} = Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europäischer Referenzrahmen für Sprachen' =
Cadrul european de referinta pentru limbi straine

Kommunikative Fähigkeiten {comunicative feihgaităn} = Abilitati de comunicare


Organisations- und Führungstalent {organizațions und fiurungs.talent} = Competente
organizationale si manageriale
Berufliche Fähigkeiten {beruflihe feihgaităn} = Competente profesionale
Computerkenntnisse {compiutăr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului
Sonstige Fähigkeiten {zonstige feihgaităn} = Alte abilitati
Führerschein {fiurașain} = Permis de conducere

ZUSÄTZLICHE INFORMATIONEN {țuzețlihe informaționen} = Informatii suplimentare

Publikationen {publicaționăn} = Publicatii


Präsentationen {prezentaționăn} = Prezentari
Projekte {proiecte} = Proiecte
Konferenzen {conferențăn} = Conferinte
Auszeichnungen und Preise {aus.țaihnungăn und praiză} = Premii si distinctii
Mitgliedschaften {mit.glid.șaftăn} = Locurile in care esti membru
Referenzen {referențăn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf anfrage} = Referintele pot fi
date la cerere

26
- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante locului
de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN {anlagăn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului copii
dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie
- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului
Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba
germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca
pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in germana
puteti vizita site-ul Europasscare contine formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv
Germania si Austria.

DENUMIRI DE MESERII IN GERMANA (PROFESII )

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii sa scrii in
CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de stiut ca in limba
germana toate meseriile au atat o forma de masculin'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe
despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si uneori
vocalele a, o, u se transforma in umlaute ä ö ü (diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o
continuare pentruCum sa redactezi un CV .

profesii, ocupatii = Berufe {berufe}

functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheștelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:


asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancăn.flega, di
crancăn.șvesta}
ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producțions.helfa}
brutar(ița) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin}
bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin}
casier = der Kassierer {de casiera}
chelner(iță) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}
coafeză = die Friseurin {di frizurin}
croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de șnaida, di șnaidarin}
electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}
femeie de servici = die Putzfrau {di puț.frau}
frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}
grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin}
instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}
măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de mețga, di mețgarin}
mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}
muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}
pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}
sofer(iță) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}
sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}

27
sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}
sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}
tamplar = der Schreiner {de șraina}
vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin}
zidar = der Maurer {de maura}
zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:


angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di banc.angheștelte}
avocat = der Rechtsanwalt {de rehț.anvalt}
arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}
bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}
contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}
dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de țan.arțt, di țan.erțtin}
doctor(iță) = der Arzt, die Ärztin {de arțt, di erțtin}
inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}
judecator = der Richter {de rihta}
jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}
polițist(ă) = der Polizist {de polițist}
profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin}
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di
programirin}
secretară = die Sekretärin {di zecreterin}
traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de uba.zeța, di uba.zețerin}
veterinar = der Tierarzt {de tir.arțt}

Meserii mai speciale:


actor = der Schauspieler {de șau.șpila}
antrenor = der Trainer {de treina}
artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin}
fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}
scriitor = der Schriftsteller {de șrift.ștela}
Meserii pentru tineri :)
elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de șula, di șularin}
student(ă) = der Student, die Studentin {de ștudent, di ștudentăn}

GRAMATICA LIMBII GERMANE

28
Limba germana nu este foarte grea daca o invatati cu logica, iar eu am incercat sa impart gramatica
limbii germane in lectii utile si explicite pe intelesul tuturor.

Capitolul 1 - Substantivul. Descriere generala


SUBSTANTIVUL IN GERMANA - DESCRIERE GENERALA

Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte(oameni sau
animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba
germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna dearticolul hotarat (der, die, das: der Vater =
tatal, die Mutter = mama, das Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine
Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata).

Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind
foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice
dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
majuscula. (daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu
este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem
corect).
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii),abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte,
lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte
apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume =
floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =
prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti indoua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
 substantive care au forma de plural si singular;
 substantive care au numai forma de singular;
 substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
 substantive feminine;
 substantive masculine;
 substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in
fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
 articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
 articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);
!!!! In lectia urmatoare veti invata mai multe despre regulile de determinare a genului substantivului

29
Lectia 1 - Genul substantivului si reguli de determinare
GENUL SUBSTANTIVULUI SI REGULI DE DETERMINARE IN LIMBA GERMANA
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati
substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.

Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der
Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das
Sähnchen = baiatul, baietelul etc.

Categorii de substantive:

 anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;


 denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die
Frühe = la inceputul / urile;
 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der
Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
 denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
 denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;=> exceptie
face: die Kreide = creta;
 denumirea muntilor ( nu toti ) ;
 denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;=> exceptie
face: die Lira = lira
 toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
 denumirea mobilierului;
 denumirea instrumentelor de scris
 marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:


-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das
Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.

-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter =
untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;

30
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru :
das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:


-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär = militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de
inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter =
fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; =>
exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:
 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;
 denumiri pentru avioane;
 denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
 marci de motociclete;
 denumiri de rauri;
 denumiri de flori;
 denumiri de arbori;

31
 instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das
Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie
face: das Auge = ochiul;

 Terminatiile care indica 100% genul feminin:


-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bücherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;
 Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-äne : die Migräne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose =
marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:


 In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru.
ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul.
 Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
 Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das Pferd =
calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;

32
 Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold =
aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie
face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
 Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al
patrulea;
 Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
 Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat;
 Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide =
cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;
 Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:


-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis =
conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul;
die Mühsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:


-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;

Lectia 2 - Cazurile substantivului. Caracteristici

33
CAZURILE SUBSTANTIVELOR IN GERMANA. CARACTERISTICI .

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta
inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru
cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici


La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in
dictionar. Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )

Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?)
!!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el?
=> pe elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la


intrebarea WEM? (Cui?)

 El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner
Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
 Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.=
Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ)

Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si
are functia de atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s


- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch
- terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er,
-ein, -ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocalasau in -h

34
Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

LECTIA 3 - DECLINAREA SUBSTANTIVULUI


DECLINAREA SUBSTANTIVULUI IN GERMANA

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se
invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu
explicatii utile si un exemplu.

Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o
terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele
terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular Plural
N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile

G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor

D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor

Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
 substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar =
vecinul
 masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der
Hasse = iepure;
 substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
 cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student
 un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D,
Akk singular.

Singular Plural

N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii

35
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor

D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)

Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va primi
terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.

Singular Plural

N. das Kind = copil N. die Kinder = copii

G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor

D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor

Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile
primeste terminatia -en
Singular Plural

N. das Staat = statul N. die Staaten = statele

G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor

D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor

Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele

Lectia 4 - Numarul substantivelor. Cand folosim singular si cand plural

NUMARUL SUBSTANTIVELOR IN GERMANA. CAND FOLOSIM SINGULAR SI CAND


PLURAL.

36
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.

Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc
membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un
nume de familie )

Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald,
Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand
putem sa le deosebim unele de altele.

Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente (Milch =
lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz =
lemn, Wolle = lana ).

Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura,Ruhe = liniste, etc.
Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu
persoane.

Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das Rot =
rosul, das Gute = binele;

Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das
Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die
Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.

Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru,Kilometer =
kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o
ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =
vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.

Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>Weihnachten =
Craciunul, Ostern = Pasti;

Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die
Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;

37
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;

Capitolul 2 - Declinarea articolului pe langa substantiv

DECLINAREA ARTICOLULUI PE LANGA SUBSTANTIV IN GERMANA |


INTREBUINTARE SAU CADEREA ARTICOLULUI .

Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural);

Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / -(plural);

Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -(plural);

Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural);

Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

Situatiile in care lipseste articolul din enunt:


 In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite
sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
 Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
 Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke
Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
 Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. = Bucuresti este
capitala Romaniei.
 In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex:Feuer machen = a face
focul.
Capitolul 3 - Pronumele personal.

PRONUMELE PERSONAL IN GERMANA

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei forme
atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la persoana sau
oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana,
oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:

38
persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu

persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru

ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul)
este albastru.

Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele
de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.

Plural:

persoana I: wir (vir) = noi

persoana II: ihr (ir) = voi

persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

CAND SI CUM FOLOSESTI PRONUMELE PERSONALE ' DU' 'IHR' 'SIE' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta
trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de apropiata
incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o
folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti
vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune'tu' / 'dvs' in limba
germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care
are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un
politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa
trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'

Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este
la cazul Nominativ.

Capitolul 4 - Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor

39
" haben = a avea " si " sein = a fi "

VERBUL IN GERMANA | CONJUGAREA LA PREZENT

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul
este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii sineregulate, verbe care
isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta
modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe
parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein)sunt foarte des
intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si
pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea

ich habe (ih habe) = eu am wir haben (wir haben) = noi avem
du hast (du hast) = tu ai ihr habt (ir habt) = voi aveti
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt wir sind (vir sind) = noi suntem
du bist (du bist) = tu esti ihr seid (ihr said) = voi sunteti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea
verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si
schimba radacina pe parcursul conjugarii.

Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu
formele pronumelui personal.
In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele
neregulate.

40
Lectia 1 - Cele mai importante 50 de verbe din limba germana

CELE MAI IMPORTANTE 50 DE VERBE DIN LIMBA GERMANA

In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia
acestora.

1. anrufen (an.rufăn) = a telefona


2. arbeiten (arbaităn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuțen) = a folosi
5. bleiben (blaibăn) = a ramane
6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farăn) = a conduce
11. finden (findăn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighăn) = a zbura
13. fragen (fragăn) = a intreba
14. geben (ghebăn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habăn) = a avea
17. heißen (haisen) = a se numi
18. helfen (helfăn) = a ajuta
19. hören (hoorăn) = a auzi
20. kaufen (caufăn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comăn) = a veni
23. können (chionăn) = a putea
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebăn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libăn) = a iubi
30. machen (mahăn) = a face
31. möchten (miohtăn) = a dori
32. nehmen (nemăn) = a lua
33. schreiben (șraibăn) = a scrie

41
34. schlagen (șlaghen) = a lovi
35. schneiden (șnaiden) = a taia
36. schlafen (șlafăn) = a dormi
37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi
41. spielen (șpilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesăn) = a uita
44. versprechen (ferșprehen) = a promite
45. verstehen (ferșteen) = a intelege
46. waschen (vașăn) = a spala
47. werden (verdăn) = a deveni
48. wissen (vizăn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui

Lectia 2 - Indicativul. Formarea prezentului la verbele regulate


INDICATIVUL IN GERMANA | FORMAREA PREZENTULUI LA VERBELE REGULATE

Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale pentru
fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.

Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti
verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in
functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.

Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben.
Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile
specifice prezentate mai sus):

ich mach+e = eu fac wir mach+en = noi facem


du mach+st = tu faci ihr mach+t = voi faceti
er / sie / es mach+t = el / ea / fac sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

42
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce,fragen = a
intreba, gehen = a merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara,kommen = a veni, leben = a
trai, wohnen = a locui;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea
terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc; wir arbeit+en = noi muncim;


du arbeit+e+st = tu muncesti; ihr arbeit+e+t = voi munciti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste; sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:

a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

er / sie / es gibt = el / ea da
ich gebe = eu dau
du gibst = tu dai wir geben = noi dam

43
ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

 backen = a coace (a => ä)  brechen = a rupe (e => i)


 bergen = a salva (e => i)  dreschen = a strica, distruge (e => i)
 blasen = a sufla (a => ä)  dürfen = a fi permis (ü => a)
 braten = a praji (a => ä)  empfehlen = a recomanda (e => ie)
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Lectia 3 - Formarea prezentului la verbele neregulate.

Verbe mixte - slabe, tari

VERBELE NEREGULATE IN GERMANA

1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden siwissen.

SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt wir sind (vir sind) = noi suntem
du bist (du bist) = tu esti ihr seid (ihr said) = voi sunteti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (habăn) = a avea

ich habe (ih habe) = eu am wir haben (vir haben) = noi avem
du hast (du hast) = tu ai ihr habt (ir habt) = voi aveti
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devin


du wirst (du virst) = tu devii wir werden (vir verden) = noi devenim
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti

44
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs.
deveniti

wissen (vizen) = a sti

ich weiß (ih vais) = eu stiu


du weißt (du vaist) = tu stii wir wissen (vir wissen) = noi stim
er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie ihr wißt (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte
Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta
anumite schimbari vocalice:

 nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;


 brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

Alte verbe asemanatoare sunt :


 bringen => brachte => gebracht = a aduce;
 denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :

 gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;


 stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu
forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :

Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen
=> machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;

Lectia 4 - Conjugarea verbelor cu particula separabila


CONJUGAREA VERBELOR CU PARTICULA SEPARABILA IN GERMANA
Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un
verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur
cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica
a limbii germane.

45
Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;


 anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.
Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;
 abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen
mit meiner Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele,
farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se
adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;
 Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia
nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

abwaschen (ab.vașăn) = a spala


ich wasche ab (ih vașe ab) = eu spal
du wäschst ab (du veșst ab) = tu speli
er / sie / es wäscht ab (er/zi/es veșt ab) = el/ea spala

wir waschen ab (wir vașăn ab) = noi spalam


ihr wascht ab (ihr vașt ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi vașăn ab) = ei spala / Dvs. spalati
Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):

abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat

Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Lectia 5 - Verbele modale

VERBELE MODALE IN GERMANA

Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci
insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de
singular prezinta aspecte neregulate.

Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten, wollen.
+ wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal können (a putea) poate exprima:

 faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca
germana.
 prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la
Viena in vara.

46
 presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:


 necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este diferit si
exprima:
 o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu
obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:


 permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
 interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.
 intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
 folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß gewaschen
werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:


 dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
 rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati
luni pe D-na Keller?

Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:


 dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
 cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se
construiasca aici o casa.
 adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un
moment?

Lectia 6 - Timpul imperfect


IMPERFECTUL IN GERMANA

Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si
desinentele de numar si persoana.

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri.


Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura
cu prezentul.

machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)

Conjugarea la imperfect a verbului machen:

ich machte = eu faceam


du machtest = tu faceai wir machten = noi faceam
er / sie / es machte = el, ea facea ihr machtet = voi faceati

47
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de
persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:

 bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;


 brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;
 decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;
 fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;
 lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;
 lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;
 spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu
sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.
brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe

Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:

ich brach = eu rupeam wir brachen = noi rupeam


du brachst = tu rupeai ihr bracht = voi rupeati
er / sie / es brach = el / ea rupea sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :


 fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;
 geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;
 fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);
 gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);
 liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;
 schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;
 laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:

fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor

48
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:

ich sah fern = eu ma uitam la televizor wir sahen fern = noi ne uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor ihr saht fern = voi va uitati la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati
la televizor

Lectia 7 - Participiul I

PARTICIPIUL 1 IN GERMANA

Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-


d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang

(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu
actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o
exprima si verbul predicativ:

Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le
aud)
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida

Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

Lectia 8 - Participiul II

PARTICIPIUL II IN GERMANA

La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de
prefixul sau terminatia acestuia.

a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in

49
radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)

b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.


Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara
prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:


Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen(infinitiv)
=> besuch + t = besucht (participiul II)

Lectia 9 - Perfect compus

PERFECTUL COMPUS IN GERMANA

Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein"conjugate la


timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul
auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.


- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. =>
Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.

- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette
genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:


- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te
imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a
vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau
incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen= a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

50
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen,
fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari :einschlafen = a
adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;

- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;

- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.

Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat; wir sind gefahren = noi am plecat;


du bist gefahren = tu ai plecat; ihr seid gefahren = voi ati plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat; sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat; wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat; ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat /
spalat; Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat; wir sind hereingekommen = noi am intrat;


du hast hereingekommen = tu ai intrat; ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat /
intrat; Dvs. ati intrat.

Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la
perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben"insa in acest caz
indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stundengeschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

51
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul
compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata
cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

Lectia 10 - Mai mult ca perfectul

MAI MULT CA PERFECTUL IN GERMANA

Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul imperfect
la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc
cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt
valabile si pentru mai mult ca perfectul.

Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se
foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a
intors, deoarece isi uitase paltonul.

Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem; wir hatten gearbeitet = noi munciseram;


du hattest gearbeitet = tu muncisei; ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise; sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs.
munciserati;

Lectia 11 - Viitorul prezent si viitorul anterior

VIITORUL IN GERMANA | VIITORUL PREZENT SI ANTERIOR IN GERMANA

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"conjugat la timpul


prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca
perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.

Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care
nu se schimba
Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :

ich werde machen = eu voi face; wir werden machen = noi vom face;
du wirst machen = tu vei face; ihr werdet machen = voi veti face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face; sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti
face.

52
Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea
adverbelor de timp ca : morgen = maine, übermorgen = poimaine,nächste = urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al


verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l
stiti.

Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de


conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"

Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

ich werde gemacht haben = eu voi fi facut; wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;
du wirst gemacht haben = tu vei fi facut; ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi sie werden gemacht haben = ei vor fi facut /
facut; Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.

LECTIA 12 - CONJUNCTIVUL 1 (PREZENT) SI CONJUNCTIVUL 2


(IMPERFECT )
CONJUNCTIVUL 1 (PREZENT) SI CONJUNCTIVUL 2 (IMPERFECT ) IN
GERMANA

Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea


terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar. Atat
persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.

De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate
de a recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe er / sie / es schlafe


du schlafest

53
wir schlafen sie / Sie schlafen
ihr schlafet

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe wir hoffen


du hoffest ihr hoffet
er / sie / es hoffe sie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se
intampla la prezent.

Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se
formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar.
Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffte = eu as spera wir hofften = noi am spera


du hofftest = tu ai spera ihr hofftet = voi ati spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi wir schliefen = noi am dormi


du schliefest = tu ai dormi ihr schliefet = voi ati dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta;

Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit
de forma de infinitiv a verbului :

schlafen = a dormi

du würdest schlafen = tu ai dormi;


ich würde schlafen = eu as dormi; er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;

54
sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs.
wir würden schlafen = noi am dormi; ati dormi;
ihr würdet schlafen = voi ati dormi;

Capitolul 5 - Adverbul. Clasificare

ADVERBUL IN GERMANA. CLASIFICARE .

Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o
actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :


Dupa sens, adverbele pot fi :
 simple
 de loc
 derivate
 de timp
 compuse
 de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata
directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).

Adverbele care ne indica pozitia in


spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo),oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in
spate), rechts (la dreapta), links(la stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos),heraus (in
afara), drüber (deasupra), vorwärts (inainte) etc.

Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern(ieri), damals (atunci)
, dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte),inzwischen (intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana
acum), weiterhin (mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data),zweimal (de doua
ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori,
deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la


intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so(asa,
astfel), irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la spate, miseleste), blindlings(orbeste).

Adverbele derivate:

Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.

55
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea: erstens, morgens, sonntags.

- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts(inapoi);

Adverbele compuse:

Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care incep cu o
vocala primesc un "r" de legatura.

Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;

Capitolul 6 - Prepozitii. Clasificare

CLASIFICAREA PREPOZITIILOR IN GERMANA

Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

 Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
über; ex: über den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

 Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.

56
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer
cazul Genitiv.

 Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

 Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ
(care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind =
das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in
paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu
masina prin oras.
für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat
catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug
fährt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.

57
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe
perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea atarnata pe
perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe
scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun covorul
pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul este
intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. =
Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv
sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau
dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.

Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

in+dem = im; in+das = ins;


an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;

Capitolul 7 - Ordinea cuvintelor in propozitie. Reguli generale.


ORDINEA CUVINTELOR IN PROPOZITIE IN GERMANA | REGULI GENERALE

W-intrebari:
Wie heißen Sie? = Cum va numiti?
Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

58
Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein,
ich heiße Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu
inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative:
Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul
trece dupa verb.

Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.


Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!

Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la
trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.

Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

59