Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daca esti incepator este foarte important sa inveti alfabetul german si regulile de pronuntie, astfel iti va fi
mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in germana
impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei
limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit
sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga vocalele cu
Umlaut (, , ) si o variant a literei 's', care seamn cu litera greceasc beta . In concluzie in
alfabetul german se afla patru litere noi , , , ( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate
literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip
acolada.
Alfabetul German:
A a {a}
{e}
{s}
B b {be}
C c {e}
T t {te}
D d {de}
U u {u}
E e {e}
{iu}
F f {ef}
V v {fau}
G g {ghi}
H h {ha}
I i {i}
W w {vi}
J j {iot}
X x {iks}
Y y {iepsilon}
( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )
L l {el}
Z z {et}
M m {em}
N n {en}
O o {o}
{o - lung}
P p {pe}
Q q {ku}
R r {er}
S s {es}
Page 1 of 64
In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat
aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana care
o sa fie de mare folos pentru incepatori.
Page 2 of 64
Page 3 of 64
13 - dreizehn {draien}
14 - vierzehn {firen}
15 - fnfzehn {fiunfen}
16 - sechzehn {zehen}
17 - siebzehn {ziben}
18 - achtzehn {ahten}
19 - neunzehn {noinen}
20 - zwanzig {vanig}
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de
la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion
sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri
si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
90 - neunzig
91 - einundneunzig
22 - zweiundzwanzig
.................................
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreiig
31 - einunddreiig
32 - zweiunddreiig
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
33 - dreiunddreiig
...............................
.................................
40 - vierzig
1000 - tausend
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million
50 - fnfzig
51 - einundfnfzig
Page 4 of 64
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc de
la sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig (90)
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20
-zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.
Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri cat si
pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati
in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii,
colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a spune 'Buna ziua'
sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara.
Page 5 of 64
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte
tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna
politicos indiferent de situatie.
Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Gr Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi
traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de
'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa
raspunzi salutului.
Buna ! (informal) = Hi ! {hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si
informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)
Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)
Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}
Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei
convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in
orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.
Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori
intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis spter' vanzatoarei de
la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.
Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!
Page 6 of 64
Page 7 of 64
- Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb?
- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.
- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.
- Danke sehr. = Multumesc mult.
Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto erffnen) pentru a
putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din
textul urmator:
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich mchte ein Giro-Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.
- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den genauen
Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage
ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs
trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea
dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular:
wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taun} = a schimba
die Whrung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Mnze {di miune} = moneda
die Umtauschgebhr {di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de ain / gheld.ain} = bancnota
erffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
berweisen, berwiesen {iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untr.raibn} = a semna
ausfllen {ausfiuln} = a completa
Page 8 of 64
Page 9 of 64
Page 10 of 64
Page 11 of 64
mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - atentie acest cuvant are
sensul si de tribunal
Page 13 of 64
Page 14 of 64
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.
Anotimp = die Jahreszeit (iares.ait)
Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.aitn)
der FRHLING (Friulinc) / das FRHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!! folosit tot cu
sensul de Primavara )
der SOMMER (Somr) = Vara
der HERBST (Herbst) = Toamna
der WINTER (Vintr) = Iarna
Page 15 of 64
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der" in fata,
exceptie facand doar das Frhjahr
Page 16 of 64
Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri cat si
pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati
in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii,
colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a spune 'Buna ziua'
sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara.
Page 17 of 64
Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna cu pronuntia
acestora.
die Farben (di farbn) = culorile
Farbe (farbe) = culoare
Page 18 of 64
Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat domestice cat si
salbatice impreuna cu pronuntia acestora.
Tier (tiir) = animal
Katze (cae) = pisica
Hund (hund) = caine
Br (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Page 19 of 64
Page 20 of 64
acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ (
acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora
opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es
ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este
noua fara douazeci de minute./ (
corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn
minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este
ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este
noua fara un sfert./ (
romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten
vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este
noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr
Page 21 of 64
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) =
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare
rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit
insa si cu intelesul de aproximativ.
Page 22 of 64
Page 23 of 64
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? ) = Ce
limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen doici.) =
Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?) =Ce limbi
se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este
romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati / Ai fost
vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in
Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. /
Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa
libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles,
poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce
beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!
Page 24 of 64
Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
Page 25 of 64
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestn
viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!
Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u irem gheburstag ales gute} =
Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!
Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente bringen! {Mioghe
dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti
aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!
Dupa formularea de baza "Ich wnsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:
Glck {gliuc} = noroc
Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.aft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {panende erlebnise} = experiente interesante
Page 26 of 64
Page 27 of 64
Page 28 of 64
puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv
Germania si Austria.
Page 29 of 64
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind
foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice
dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula.
( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este
considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care
denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau
categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Page 30 of 64
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;
das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =
prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
substantive feminine;
substantive masculine;
substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata
substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
Page 31 of 64
denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht =
noaptea; die Frhe = la inceputul / urile;
fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner
= tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun =
taifunul;
denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar =
dolarul; => exceptie face: die Lira = lira
denumirea mobilierului;
marcile de automobile;
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel =
bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie
face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
Page 32 of 64
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =
materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-n : der Kapitn = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das
Militr = militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face:
das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus =
virusul;
Page 33 of 64
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der
Pfirsich = piersica;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier
= clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
Page 34 of 64
In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul;
das Lamm = mielul.
Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela)
; ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf =
oaia; das Huhn = puiul de gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen =
fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium
= heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der
Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = Dul inalt, ridicat;
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii;
das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
Page 35 of 64
-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der
Stpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner
Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
Page 36 of 64
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii
dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct
Acuzativ )
Plural
N. die Frauen = femeile
G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frauen = femeile
substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar = vecinul
Page 37 of 64
masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der
Hasse = iepure;
substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D, Akk
singular.
Singular
N. der Mensch = omul
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului
D. dem Menschen = omului
Akk. den Menschen = omul
Plural
N. die Menschen = oamenii
G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
N. den Menschen = oamenilor
Akk. die Menschen = oamenii
Plural
N. die Kinder = copii
G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
N. den Kindern = copiilor
Akk. die Kinder = copii
Plural
N. die Staaten = statele
G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
N. den Staaten = statelor
Akk. die Staaten = statele
Page 38 of 64
Page 39 of 64
In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau
uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte):
ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke
Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. = Bucuresti este
capitala Romaniei.
In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a face
focul
Singular:
Page 40 of 64
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este
albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de
genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.
Plural:
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o
folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti
vorbi informal.
Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu' / 'dvs' in limba
germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care
are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un
politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa
trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'
Page 41 of 64
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la
cazul Nominativ
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la
conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta
inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"
impreuna cu formele pronumelui personal.
Page 42 of 64
In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt
verbele neregulate.
Page 43 of 64
Page 44 of 64
Page 45 of 64
Page 46 of 64
Page 47 of 64
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu
forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen =>
machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;
abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit
meiner Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele,
cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se
adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia
nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?
Page 48 of 64
faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca
germana.
prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la
Viena in vara.
Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si
exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu
obligata) sa gatesc astazi ?
permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
Page 49 of 64
intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei gewaschen werden.
= Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.
dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati
luni pe D-na Keller?
cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se
construiasca aici o casa.
adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un
moment?
Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si
desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul
exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.
machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)
Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de
persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet
Alte verbe care se conjuga la fel sunt:
Page 50 of 64
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu
sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.
brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe
Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea
wir brachen = noi rupeam
ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati
Alte verbe tari care se conjuga la fel :
Page 51 of 64
Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommend
= care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu
actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o
exprima si verbul predicativ:
Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le
aud)
Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul
sau terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in
radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.
Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul
ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
Page 52 of 64
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
Page 53 of 64
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul
compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata
cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.
Page 54 of 64
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. =>
Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette
genommen? = Ti-ai luat pastila?
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
Page 55 of 64
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul
compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata
cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in
general in scrieri literare. => Er kam zurck, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors,
deoarece isi uitase paltonul.
Page 56 of 64
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului
de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.
Page 57 of 64
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se
formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar.
Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:
hoffen (a spera) - verb slab
Page 58 of 64
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de
forma de infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi
ich wrde schlafen = eu as dormi;
du wrdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi;
wir wrden schlafen = noi am dormi;
ihr wrdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;
simple
derivate
compuse
Page 59 of 64
de loc
de timp
de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata
directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten
(jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), drauen
(afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus (in afara),
drber (deasupra), vorwrts (inainte) etc.
Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:
Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci),
dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana
acum), weiterhin (mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de doua ori),
manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie
(niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea Wie?
(Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgendwie (cumva),
hinterrcks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste).
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea: erstens,
morgens, sonntags.
- sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre est), rckwrts (inapoi);
Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care incep cu o
vocala primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit
Clasificarea prepozitiilor
in germana dupa sens:
Sens local:
Sens temporal:
Sens cauzal:
Sens modal:
Page 61 of 64
Page 62 of 64
scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun covorul pe
podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este intinsr
pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. =
Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv
sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau dativul)
iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs
Page 63 of 64
heie Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu
inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece
dupa verb.
Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut
care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.
Page 64 of 64