Sunteți pe pagina 1din 561

,vy.o

Ü32.

Ing.BENN O OEPAUSCHEG * Lector univ. GRETE

Germana

pentru

KLASTER-UNGUREAN U

ingineri ş i tehnicieni

Coordonator

Acad. dr. doc. ing. AUREL

AVRAMESCU

EDITURA TEHNICĂ • BUCUREŞTI

?cA 0 ;

Grfoyu}

BIBLIOTECA

MUNICIPALA

,' '. 3 1DOVEANU-

Inventar n r . ins.

w

Redactori:

Nina Diaconescu,

ing. Constantin

Tehnoredactor:

Nicolae Şerbănescu

Marin

Coperta şi supracoperta: Eugen Kery

Coli de tipar

35. Planşe l. Tiraj 9300 + 90 + 40 exemplare legate C. Z. 43-8:62

"•«ectSu***

Str.

Tiparul

executat

sub

nr.

103 la

comanda

întreprinderea

Poligrafică

„13 Decembrie

1918"

Grigore

Republica

Alexandrescu

Bucureşti

Socialistă

nr.

89—97

România

CUVÎNT

INAINTE

Dezvoltarea industriei noastre este strîns legata ie relaţiile tehnico- ştiinţifice şi economice cu ţările avînd un înalt nivel de dezvoltare tehnică. între aceste ţări se numără şi Republica Democrată Germană, Republica Federală Germania, Austria, Elveţia, precum şi ţările nordice şi altele, unde limba

germană este un mijloc de

naţionale. De asemenea, pentru completarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor în pas cu dezvoltarea rapidă a tehnicii moderne, există o literatură vastă în toate do­ meniile tehnice, publicată în limba germană, material informativ, care stă la dispoziţia inginerilor şi tehnicienilor în bibliotecile instituţiilor de documentare, de proiectare, în uzine şi fabrici, în întreprinderi de export şi import, în bibliote­ cile facultăţilor tehnice etc.

Legăturile directe cu reprezentanţii firmelor străine, interpretarea corectă a diverselor cataloage pentru achiziţionarea maşinilor, a manualelor şi instrucţiu­ nilor pentru exploatarea utilajelor şi instalaţiilor sau ducerea de tratative cu reprezentanţii firmelor străine care cumpără de la noi maşini-unelte, tractoare, utilaje de foraj etc. implică adesea cunoaşterea limbii germane.

comunicare folosit în legăturile economice inter­

La toate acestea se mai adaugă şi faptul

că numărul inginerilor şi tehni­

cienilor care sînt trimişi în străinătate pentru specializare sau ca participanţi

la diverse conferinţe şi congrese internaţionale este în permanentă creştere. Fără cunoaşterea unei limbi străine de largă circulaţie internaţională, printre care se numără şi limba germană, cadrele chemate să lucreze în domeniile menţionate

şi să reprezinte ţara noastră, nu pot face faţă

Lucrarea „Germana pentru ingineri şi tehnicieni" este o încercare de a veni în sprijinul inginerilor şi tehnicienilor în vederea însuşirii limbii germane şi familiarizării pe cit este posibil în cadrul unei asemenea lucrări cu voi cabularul şi limbajul tehnic german. Desigur că nu este posibil de a se cuprinde toate domeniile tehnice, chiar numai cu cîte o singură lecţie. De aceea autorii au considerat util de a alege ca bază ramura construcţiilor de maşini, ca cea mai răspîndită în ţara noastră, şi care cuprinde un însemnat număr de cuvinte de bază valabile şi pentru alte ramuri înrudite. Lucrarea cuprinde 25 de lecţii, 15 articole tehnice de interes general ca lec­ tură suplimentară, începînd cu lecţia a 11-a, precum şi o culegere de dialoguri

acestor sarcini.

4

CUVÎNT

INAINTE

şi

tehnicienii străini sau sînt trimişi în străinătate şi deci nevoiţi să se informeze

sau să se orienteze în mijlocul unei populaţii care vorbeşte limba germană.

Pe lîngă aceste două părţi de fond ale cărţii, o a treia parte dă cheia

de rezolvare a celor 580 exerciţii, pe

a controla încercările lor proprii de soluţionare.

care cititorii studioşi o pot consulta spre

şi

conversaţii de uz cotidian pentru cei care intră în contact direct cu inginerii

Un vocabular german-român de circa 2400 cuvinte, cu indicaţia caracteru­ lui lor gramatical şi a lecţiei în care au apărut, oral şi în scris, încheie volu­ mul. O scurtă bibliografie orientează asupra surselor principale de documentare. Chiar şi o răsfoire sumară a cuprinsului dă o impresie de ordine strictă,

de

migală şi competenţă, calităţi indispensabile pentru acest gen de manuale.

O

examinare mai atentă revelează multe alte avantaje.

Succesiunea lecţiilor introduce treptat cititorul atît în

elementele de bază

ale limbii germane cît şi în bazele tehnologiei industriale moderne. Reguli gra­

maticale şi excepţiile de la acestea uşurează înţelegerea topicii şi a modului de exprimare a limbii germane. Pe măsură ce lexicul şi gramatica se complică,

se adîncesc şi problemele tehnologice. Această înaintare progresivă pe ambele

planuri nu se puteau realiza în bune condiţii, decît prin colaborarea strînsă între un autor filolog şi altul tehnolog, ambii erudiţi în specialitatea lor şi cu-

noscînd perfect limba germană precum şi limba română. „Germana pentru ingineri şi tehnicieni" se adresează tuturor inginerilor

şi tehnicienilor din instituţiile de cercetare şi proiectare, din uzine şi fabrici, din întreprinderile de export şi import, precum şi studenţilor din facultăţile tehnice din ţară. Este de presupus că toţi cei vizaţi vor primi cu interes apariţia

acestei cărţi şi o vor utiliza din

plin.

Acad.

dr. doc. ing. AUREL

AVRAMESCU

CUPRINSUL

Introducere

 

12

Particularităţi

ale scrierii şi pronunţării în limba germană

 

12

 

PARTEA

I

Lehrstück

1. Die Maschinenteile

 

32

1.0

Pronunţar e

şi

ortografie

 

36

1.1

Articolul

hotărît,

nehotărît

şi

nehotărît

negat

37

1.2

Pronumele

demonstrativ

„das"

 

39

1.3

Pronumele

interogativ

„was" ?

40

1.4

Propoziţia

interogativă

40

1.5

Numeralul

cardinal

1 — 12

 

41

Lehrstück

2.

Die

Maschinenteile

 

43

2.0

Pronunţare

şi

ortografie

 

48

2.1

Pronumele

personal

 

49

2.2

Adjectivul

predicativ

 

50

2.3

Conjuncţia

„auch"

 

51

2.4

Pluralul

substantivelor

 

52

Lehrstück

3. Das

Werkzeug

 

57

3.0

Pronunţare

şi ortografie

 

64

3.1

Pronumele

personal

(completare)

65

3.2

Prezentul

indicativ

al

verbelor

66

3.3

Prezentul

indicativ

al

verbului

„sein"

69

3.4

Substantive

compuse

 

69

3.5

Substantive

derivate

72

Lehrstück

4.

Die

Werkbelegschaft

75

4.0

Pronunţare

şi ortografie

 

78

4.1

Prezentul

indicativ

al

verbului

„haben"

80

4.2

Cazul

acuzativ

al

substantivelor

 

80

4.3

Valenţa

verbelor

 

82

4.4

Pronumele

interogativ

„wer ?"

85

4.5

Prepoziţii

cu

acuzativul

 

86

4.6

Verbe

derivate

 

87

Lehrstück

5. Meßgeräte

 

89

5.0

Pronunţare

şi ortografie

 

92

5.1

Cazul

dativ

al

substantivelor

94

5.2

Prepoziţii

cu

dativul

 

96

5.3

Valenţa

verbelor

(continuare)

 

98

5.4

Substantivarea

infinitivului

100

5.5

Contopirea prepoziţiilor cu articolul hotărît

 

100

5.6

Pronumele

indefinit

„man"

 

101

5.7

Cazurile dativ şi acuzativ

al unor substantive masculine

(completare)

102

Lehrstück

6.

I m

Konstruktionsbüro

 

105

6.0

Pronunţare

şi

ortografie

108

6.1

Verbe

corespondente

 

109

/

6

CUPRINSUL

6.2

Prepoziţii

bicazuale

 

112

6.3

Contopirea

prepoziţiilor

cu

articolul

hotărît

(continuare

şi

rezumare)

118

6.4

Valenţa

verbelor

(continuare)

119

6.5

Ordinea

părţilor

sintactice

102

6.6

Substantive

compuse

(continuare)

 

102

Lehrstück

7. Zählen

und

Rechnen

125

7.0

Pronunţare

şi

ortografie

128

7.1

Numeralele

cardinale

 

129

7.2

Numeralele

ordinale

132

7.3

Imperativul

de

politeţe

133

7.4

Cazul

genitiv

al

substantivelor

134

7.5

Negaţia

„nicht"

136

7.6

Substantive

derivate

(-ung)

 

138

7.7

Valenţa

verbelor

(continuare)

139

Lehrstück

8.

Die

Maßeinheiten

 

141

8.0

Pronunţare

şi

ortografie

143

8.1

Verbe

cu

modificări

vocalice

 

144

8.2

Declinarea

substantivelor

(sinteză

şi recapitulare)

 

145

8.3

Pronume

demonstrative

 

151

8.4

Substantive

derivate

153

8.5

Valenţa

verbelor

 

153

8.6

Genul

substantivelor

compuse

cu

„Meter"

154

Lehrstück

9.

Die

Metalle

 

156

9.0

Pronunţare

şi 'ortografie

 

159

9.1

Adjectivul

atributiv

159

9.2

Pronumele

interogative

163

9.3

Verbe

derivate

 

165

9.4

Valenţa

verbelor

167

9.5

Substantive

compuse

(continuare)

 

167

9.6

Adjective

compuse

 

168

Lehrstück

10. Das

Werk.

Unsere

Erzeugnisse

 

170

10.0

Pronunţare

şi

ortografie

172

10.1

Pronumele

posesiv

 

173

10.2

Pronumele

personal

(completare)

 

176

10.3

Verbe

modale

 

177

10.4

Infinitivul

prepoziţional

 

180

10.5

Pronume

indefinite

180

10.6

Valenţa

verbelor

182

10.7

Substantive

compuse

(continuare)

 

1S2

Lehrstück

11. Die

Gießerei

 

184

11.0

Pronunţare

şi

ortografie

 

187

11.1

Verbe

separabile

 

188

11.2

Cadrul

sintactic

al propoziţiei

germane

 

191

11.3

Comparaţia

adjectivelor

 

193

11.4

Adverbele

pronominale

196

11.5

Valenţa

verbelor

 

198

11.6

Cuvinte

prescurtate

 

198

Lectura

suplimentară:

„Die

Strahltechnik"

 

400

CUPRINSUL

7

1

I

Lehrstück

12.

I m Werkstoff lager

 

202

12.0

Pronunţare

şi

ortografie

205

12.1 Pronumele

personal

(completare)

 

206

12.2 Verbe

reflexive

 

207

12.3 Adverbele

„her"

şi

„hin"

 

209

12.4 interogative

Cuvinte

 

210

Omiterea

12.5 unor

părţi

sintactice

 

210

12.6 Valenţa

verbelor

 

211

 

Lectura

suplimentară:

„Über

Werkstoffe"

 

213

Lehrstück

13.

Die

Werkstoffprüfung.

 

215

13.0

Pronunţare

şi ortografie

 

219

13.1 Participiul

perfect

al

verbelor

 

219

13.2 Diateza

pasivă

 

221

13.3 Pronumele

impersonal

„es"

(completare)

 

224

13.4 Participiul

prezent

 

224

13.5 Numerale

compuse

226

13.6 Ordinea

părţilor

sintactice

după

conjuncţii

coordonatoare

226

13.7 Valenţa

verbelor

 

227

 

Lectura

suplimentară:

„Zerstörungsfreie

Werkstoffprüfung"

 

229

Lehrstück

14. Die

Werkzeugmaschinen

 

231

14.0

Pronunţare

şi ortografie

 

234

14.1 Perfectul

verbelor

 

235

14.2 Imperativul

familiar

237

14.3 înlocuirea

substantivelor

 

238

14.4 Indicarea

măsurilor

 

240

14.5 Valenţa

verbelor

241

 

Lectura

suplimentară:

„Der

Ankauf

von

Werkzeugmaschinen"

(I)

242

Lehrstück

15. Die

Kaltverformung

in

der

Stanzerei

 

244

15.0

Pronunţare

şi

ortografie

 

247

15.1 Diateza

pasivă

(completare)

 

248

15.2 Prepoziţii

cu

genitivul

 

250

15.3 Verbul

modal

„lassen"

251

15.4 Substantive

verbale

252

15.5 Valenţa

verbelor

 

254

 

Lectura

suplimentară:

„Der

Ankauf von Werkzeugmaschinen"

(II)

255

Lehrstück

16. Die

Verarbeitung

der

Kunststoffe

258

16.0

Pronunţare

şi ortografie

261

16.1

Părţile

sintactice

(sinteză)

261

16.2

Propoziţii

secundare

(subordonate)

 

264

16.3

Imperfectul

verbelor

265

16.4

Adjective

derivate

 

269

16.5 Valenţa

verbelor

269

 

Lectura

suplimentară:

„Der

Ankauf

von

Werkzeugmaschinen"

(III)

271

Lehrstück

17. Das Schweißen

 

273

17.0

Pronunţare

şi ortografie

 

276

17.1

Propoziţii relative

 

277

17.2

Pronumele relative

280

17.3

Pronumele

reciproc

281

8

CUPRINSUL

17.4 Comparaţia

adjectivelor,

participiilor

şi adverbelor

compuse

282

17.5 Substantive

nearticulate

 

282

17.6 Sensul

substantivelor

compuse

283

17.7 Valenţa

verbelor

 

285

 

Lectura

suplimentară:

„Das

Gasschmelzschweißen"

 

286

Lehrstück

18 : Der Werkzeugbau

 

289

18.0 Pronunţare

şi

ortografie

292

18.1 Infinitivul

prepoziţional

(completare)

 

292

18.2 Propoziţii infinitivale

 

293

18.3 Conjuncţii

subordonatoare

295

18.4 Poziţia predicatului în propoziţia regentă

 

296

18.5 Perfectul

verbelor

modale

297

18.6 Substantive

derivate

(completare

şi

sinteză)

298

18.7 Valenţa verbelor

 

301

 

Lectură

suplimentară:

„Über Elektroerosion"

 

303

Lehrstück

19:

Korrosion

304

19.0 Pronunţare

şi

ortografie

 

306

19.1 Propoziţii

subordonate

neintroduse

 

307

19.2 Propoziţii

finale

 

310

19.3 Comparaţia

adverbelor

 

311

19.4 Numerale

fracţionare

312

19.5 Structura, poziţia şi regimul prepoziţiilor

(sinteză)

 

313

19.6 Valenţa

verbelor

 

316

 

Lectura

suplimentară:

„Symbiose

zwischen

Zink

und

Lack"

317

Lehrstück

20:

Die Montage

319

20.0 Pronunţare

şi

ortografie

 

322

20.1 verbe

Locuţiuni

cu

funcţionale

322

20.2 participii

Adjective

şi

substantivale

 

324

20.3 numelor

Genitivul

proprii

326

20.4 Verbe

cu

funcţia

de

verb

modal

326

20.5 Valenţa

verbelor

327

 

Lectura

suplimentară;

„Gilberths MTM-Methode"

 

329

Lehrstück

21:

Der innerbetriebliche

Transport

 

330

21.0 Pronunţare

şi

ortografie

332

21.1 Mai

mult

ca

perfectul

333

21.2 Propoziţii

subordonate

temporale

335

21.3 Parafrazarea

genitivului

338

21.4 Cuvinte

polisemantice

339

21.5 Valenţa

verbelor

 

343

 

Lectura suplimentară:

„Über Lager- und

Fördertechnik"

 

344

Lehrstack

22 : Die

Kunststoffe in der Technik

 

346

22.0 Pronunţare

şi

ortografie

349

22.1 Viitorul I al verbelor

350

22.2 Formele verbale (sinteza I)

352

22.3 Atributul

dezvoltat

 

355

22.4 Cuvinte similare

359

22.5 verbelor

Valenţa

Lectura

 

362

suplimentară: „Die Kunststoffe im Autobau"

363

CUPRINSUL

9

Lehrstück

23 : Die Pulvermetallurgie

365

23.0

Pronunţare

şi ortografie

367

23.1 Propoziţii relative continuative

 

368

23.2 Construcţii participiale;

370

23.3 Modul

conjunctiv

al

verbelor

 

371

23.4 Valenţa verbelor

375

Lectura suplimentară: „Über das Entwerfen pulvermetallurgisch herzustellender Teile"

377

Lehrstück

24 : Das

Explosionsverformen

von

Metallen

 

379

24.0

Pronunţare

şi

ortografie

382

24.1

Apoziţia;

382

24.2

Verbe

cu

regim

prepoziţional (sinteză)

 

384

24.3

Structura

cuvintelor

(Recapitulare

şi sinteză)

 

387

24.4

Familii

de cuvinte

391

24.5

Valenţa

verbelor

392

Lectura suplime ntară :„ Ü ber Explosionsstoffe für das Verformen von Metallen"

394

Lehrstück

25 : Automation

396

25.0

Pronunţare

şi ortografie

399

25.1 Vorbirea indirectă

 

400

25.2 Conjunctivul

I

403

25.3 Modurile

şi

diatezele

verbale

(Recapitulare

şi

sinteză)

407

25.4 Propoziţii subordonate

prescurtate

 

410

25.5 sintactice

Ordinea

părţilor

(Recapitulare

şi

sinteză)

411

25.6 Valenţa

verbelor

 

416

 

Lectura

suplimentară:

„Automatische Fertigungsstraßen"

418

PARTEA A

II-A

Gespräch

1:

Die Zeit

422

Gespräch

2: Die Uhrzeit;

427

Gespräch

3: Die

Reise:

433

Gespräch

4:

Im

Hotel

438

Gespräch

5:

In

der

Gaststätte

444

Gespräch

6:

In

der

Stadt:

449

Gespräch

7: Ein Besuch auf der Leipziger Technischen Messe

 

455

Gespräch

8: Eine Stadtrundfahrt durch München

460

Gespräch

9:

Einkäufe

465

Gespräch

10: Die Heimreise:

470

 

PARTEA

A

III-A

 

Cheia exerciţiilor

 

476

Semne de prescurtare a unor cuvinte din limba germană

 

530

Dicţionar

german-român

531

Indice alfabetic

de probleme gramaticale şi lexicale

 

558

INTRODUCERE

„Germana pentru ingineri şi tehnicieni" este axată pe teme şi texte teh­ nice, spre deosebire de alte lucrări valoroase apărute la noi în ţară pentru învăţarea limbii germane. Limbajul tehnic german diferă de limbajul uzual nu numai prin numărul mare de termeni tehnici dar, în multe cazuri, şi prin felul de formulare a diverselor probleme tehnice, prin felul de exprimare a gîndirii tehnice. Structura manualului. Lucrarea de faţă este alcătuită din trei părţi. Partea I conţine 25 de lecţii, dintre care primele cuprind baza grama­ ticală necesară pentru înţelegerea textelor mai dificile din lecţiile următoare. Cele 25 de lecţii tratează diferite probleme tehnice sub forma de texte descrip­ tive şi de dialog. Partea a Ii-a cuprinde 10 dialoguri, conversaţii pe teme uzuale despre călătorii, la hotel, la restaurant, la ghişeele poştei, la vizitarea unui tîrg de mostre în străinătate etc. Partea a IlI-a conţine cheia exerciţiilor, o listă de prescurtări uzuale folosite atît în manual cît mai ales în reviste şi cărţi tehnice, vocabularul german- român, bibliografia şi alte anexe. Structura lecţiilor. Fiecare lecţie cuprinde: A. — un text tehnic axat pe tema indicată de titlul lecţiei, B. —rubrica „Vocabular", C. — rubrica „Explicaţii şi exerciţii", iar începînd cu lecţia a 11-a şi un punct D. — „Lectură suplimentară" cuprinzînd un scurt articol tehnic cu vocabularul respectiv. Textel e sînt însoţite de un număr de ilustraţii şi desene tehnice pentru uşurarea înţelegerii şi sugerarea situaţiei schiţate. Ele cuprind evidenţieri ale unor cuvinte, forme şi structuri gramaticale cu trimiterea -— prin interme­ diul notelor de la subsolul paginii — la punctul respectiv din capitolul „Expli­ caţii". Textele primelor trei lecţii sînt dublate în întregime de transcrierea lor fonetică, venită în sprijinul însuşirii cît mai repede a citirii corecte.

de menţionat urmă­

toarele :

1. Substantivele sînt prezentate de la început cu articolul hotărît 1 ),

cu indicarea accentului principal şi a lungimii vocalei accentuate 2 ), cu desi-

în

privinţa

vocabularelo r

lecţiilor

sînt

x > î n vocabularul alfabetic

din partea

a IlI-a

a manualului s-a înlocuit articolul

hotărît

c u indicare a genulu i pri n literel e m. , f., n . (masculin , feminin , neutru) , completîndu-s e

numărul lecţiei unde apare pentru prima

are

radicală scurtă.

dată

•;•

=

cuvîntul.

vocală

2 )

— =

vocală lungă sau

diftong ;

scurtă .

U n

cuvîn t

nemarca t

totodat ă

o

vocală

12

INTRODUCERE

nenţa genitivului singular 3 ) şi a nominativului plural. (Exemple: der Niet, -(e)s, -e = nitul; die Büchse,'-n = bucşa). Substantivele care nu au plural sînt marcate cu menţiunea f. pi. (Exemplu: das Messen, -s, f.pl. = măsu­ rarea). 2. Verbele sînt prezentate la început numai la forma infinitivului cu indicarea accentului principal ca şi la substantive, iar pe măsură ce proble­

mele gramaticale respective au fost explicate, apare şi indicarea în paranteză

a modificărilor vocalice la prezent (lecţia a 8-a), a structurii separabile

(lecţia a 11-a), a diatezei reflexive (lecţia a 12-a), a participiului perfect (lecţia a 13-a), a verbului auxiliar (lecţia a 14-a) şi a formei imperfectului

la verbele de conjugare tare (lecţia a 16-a) 4 ).

Astfel se explică complexitatea indicaţiilor posibile la unele verbe ca de pildă la verbul:

Infinitivul

Imperfectul

Participiul. perfect

eintreten-

(I; trat ein,

ist eingetreten)

Accentul

/ver b

separabil

verbul auxiliar

Modificarea, vocalei la prezent

3. Sensul cuvintelor este de obicei, cel legat de contextul dat în lecţia respectivă. De exemplu pentru cuvintele care apar în diferitele lecţii cu mai multe sensuri, se indică în vocabularul general toate sensurile învăţate. Pentru edificarea asupra altor sensuri ale cuvintelor polisemantice recomandăm

a se recurge la un dicţionar mai mare. în vederea înţelegerii exacte a sensuri­ lor indicate este necesar a se observa cu atenţie punctuaţia în traducerea cuvintelor: Astfel: Bara oblică (/ = sau) marchează variante sau elemente facultative. (Exemplu: das Aufbringen, -s, f. pl. = aplicarea / punerea / depunerea, adică: aplicarea sau punerea sau depunerea). Virgula (, = „şi") marchează o enumerare de sensuri apropiate (Exemplu: bewegen = a mişca,

a pune în mişcare). Punctul şi virgula (;) marchează o enumerare de sensuri mai deosebite unele de altele (Exemplu: doch = ba da, cum să nu; totuşi, cu toate acestea; doar).

nedife-

renţiindu-se prin

*' Toate aceste indicaţii, necesare pentru cunoaşterea conjugării verbelor, sînt date din nou în vocabularul alfabetic general, referindu-se şi la verbele învăţate pînă la lecţia a 16-a. în vocabularul general diferă numai indicarea diatezei reflexive, care nu este dată prin pronumele reflexiv „sich", ci prin menţiunea vb. refl. = verb reflexiv.

3> Numai la substantivele masculine şi neutre, la substantivele feminine

desinenţă de

nominativ.

genitivul

INTRODUCERE

13

Rubrica Explicaţi i ş i exerciţi i dă indicaţii cu privire la:

a) Pronunţarea, accentuarea şi ortografia corectă a cuvintelor şi struc­

turilor mai dificile ale textului respectiv, recurgîndu-se, unde este nevoie,

şi la alfabetul fonetic internaţional x ).

b) Problemelor lexicale (structura cuvintelor, polisemie, neologisme,

familii de cuvinte, ş.a) care se pun cu acuitate în limbajul tehnic, li s-au acordat

în manualul de faţă o atenţie deosebită.

c) î n ce priveşte problemele gramaticale cuprinse în textul lecţiei, s-a

ţinut seama pe cît posibil de principiul frecvenţei şi al caracterului uzual în limbajul tehnic, care diferă şi în privinţa ordinei de urgenţă, în numeroase cazuri, de limbajul general literar sau cotidian. Cele 4—5 probleme gramaticale şi lexicale extrase din textul a cîte unei lecţii sînt tratate fiecare separat, începînd cu o descriere concisă a problemei cu exemple edificatoare urmate imediat de exerciţii corespunzătoare.

Exerciţiil e sînt numerotate de la 1 pînă la 580, fapt care facili­

tează căutarea rezolvării corecte (acolo unde este cazul) sub numărul res­

pectiv la „Cheia exerciţiilor"

Exerciţiile urmăresc să înlesnească celui care studiază familiarizarea cu structurile gramaticale şi lexicale ale limbii germane, pe principiul repetiţiei şi al aplicării faptelor lingvistice identificate şi explicate anterior. Ele sînt concepute totodată şi ca un model pentru cel care studiază spre a continua şirul exemplelor pînă la deplina însuşire a problemelor care se pun în funcţie de viteza de învăţare a fiecărui individ în parte.

Lectur a suplimentar ă reprezintă un exerciţiu sintetic de lectură şi aplicare a cunoştinţelor acumulate prin studiul lecţiilor 1—10. Vocabularul lecturilor suplimentare nu este cuprins în vocabularul general din partea a IlI-a a manualului. Conţinutul lingvistic al manualului. Lexicul . î n cele 25 de lecţii

ale părţii I şi în cele 10 dialoguri din partea a Ii-a se transmite cititorilor un vocabular de circa 2 000 de cuvinte din lexicul limbii germane contemporane, vocabular care se compune mai ales din două categorii de cuvinte:

din partea a IlI-a

a

manualului.

a) vocabular de bază, uzual, de răspîndire generală şi frecvenţă gene­

rală mare;

b)

vocabularul

tehnic,

de

specialitate

diferită,

necesar

categoriei

de

cititori

cărora

li

se

adresează

manualul

de

faţă.

în afară de aceste aproximativ 2 000 de cuvinte cuprinse în vocabularul alfabetic din partea a IlI-a, cititorului i se oferă încă un număr de circa 600 de cuvinte prin intermediul lecturilor suplimentare.

l > Recomandăm a se studia cu atenţie tabelul din capitolul „Pronunţarea literelor şi a grupurilor de litere", rubrica „Semnul fonetic", pag. 18 pînă la 23.

14

INTRODUCERE

Avînd în vedere marea bogăţie a lexicului limbii germane contemporane, vocabularul relativ redus al manualului de faţă corespunde necesităţii unei selecţii şi unui dozaj asimilabil pentru cel care studiază, dar este totodată conceput ca o bază pe care ulterior şi cu ajutorul altor mijloace (lecturi, conversaţii, dicţionare, manuale) se pot grefa cunoştinţe lexicale mai ample. Structurile gramaticale. Manualul cuprinde, într-o ordine dictată de specificul limbajului tehnic, principalele structuri morfologice şi sintactice al limbii germane contemporane l , frecvent întîlnite în texte tehnice. Ele asi­ gură înţelegerea lecturilor tehnice în vederea documentării, precum şi parti­ ciparea la discuţii în domeniul tehnic, mai puţin la conversaţii cotidiene, de limbă-standard, care diferă de limbajul tehnic în privinţa cantităţii şi calităţii diferitelor probleme gramaticale şi de stil. î n domeniul pronunţării s-a insistat asupra acelor particularităţi ale limbii germane care asigură înţelegerea sensului comunicării, iar în domeniul

ortografiei •— asupra

limbii germane, fără a se intra în amănunte sau explicaţii teoretice. Concepţia ştiinţifică şi metodică a manualului. Selecţia şi prezentarea problemelor de limbă s-au făcut în lumina concepţiei moderne despre limbă ca principal sistem de semne pus în slujba comunicării în interiorul societăţii umane. De aceea s-a acordat o atenţie deosebită relevării caracterului siste­ matic al faptelor de limbă, sublinierii a ceea ce este principal şi esenţial, lăsînd la o parte excepţiile şi aspectele mai puţin frecvente. Rezultatele cer­ cetărilor socio-lingvistice îşi găsesc oglinda în manualul de faţă în tratarea limbajului tehnic ca fenomen lingvistic evident cu particularităţile sale spe­ cifice. Luarea în consideraţie şi punerea în corelaţie a caracterului specific al diferitelor limbi naţionale, principiu accentuat în zilele noastre de lingvis­ tica confrontativă, şi contrastivă, precum şi de teoria modernă a învăţării limbilor străine, a determinat relevarea, cu consecvenţă, în cadrul manualu­ lui de faţă, a raportului structurilor limbii germane faţă de structurile echi­ valente ale limbii române.

Manualul de faţă se adresează inginerilor şi tehnicienilor care au mai venit cîndva în contact cu limba germană (în şcoală, în familie, în depla­ sări s.a.). Aşa se explică progresia rapidă şi pornirea — începînd din lecţia a 4-a — de la texte coerente mai ample, relativ puţin adaptate, ceea ce impune la rîndul său macrostructura lecţiilor, dat fiind că textele neadaptate (sau puţin adaptate) cuprind numeroase probleme de limbă care trebuie explicate şi însuşite. Totuşi, pentru a veni în ajutorul începătorilor neiniţiaţi, precum şi al celor care au mai uitat din cunoştinţele de bază, se porneşte în primele lecţii de la formele şi structurile cele mai simple, acordîndu-se atenţia cuve­ nită fixării (sau reactivizării) lor.

principalelor dificultăţi care apar în redarea sunetelor

') v. Partea a IlI-a, Indicele problemelor gramaticale.

INTRODUCERE

15

Manualul nu urmăreşte informarea teoretică a cititorului asupra speci­ ficului limbii germane, ci intenţionează să fie un îndrumător practic pentru însuşirea limbajului tehnic german ca instrument de comunicare, de docu­ mentare şi de lucru pentru inginerii şi tehnicienii ţării noastre. Recomandări privind folosirea manualului. învăţarea unei limbi străine cere efort, atenţie şi perseverenţă. Indiferent de metoda folosită, orice limbă străină nu poate fi învăţată fără participarea şi munca activă din partea ace­

luia care doreşte să şi-o însuşească. Simpla citire a lecţiilor sau a exerciţiilor nu este suficientă. Recomandăm de aceea ca fiecare lecţie să fie studiată temeinic înainte de a se trece mai departe. înţelegem prin studiu temeinic următoarele faze:

a) Citirea atentă, fără grabă, a textului, căutîndu-se în vocabular

cuvintele necunoscute şi dîndu-se curs trimiterilor prin intermediul notelor de subsol, la capitolele din rubrica „Explicaţii".

b) După prima lectură (fără glas) şi înţelegerea conţinutului textului,

memorarea cu glas tare a cuvintelor, cu toate indicaţiile date în vocabular (articol, desinenţă, forme de bază etc.).

c) Parcurgerea exerciţiilor de pronunţare şi ortografie.

d) Recitirea explicaţiilor gramaticale şi efectuarea exerciţiilor mai înth

oral (cu glas tare), apoi în scris.

e) Recitirea textului cu glas tare.

f) Efectuarea exerciţiilor de sinteză (ultimele 2—3 din fiecare lecţie).

g) Parcurgerea lecturii suplimentare (acolo unde există).

întrucît între cele 25 de lecţii există o oarecare înlănţuire, recomandăm a le studia la rînd şi a nu începe studiul unei lecţii pînă nu s-au însuşit lecţiile premergătoare. De asemenea, recomandăm a rezolva exerciţiile cu multă atenţie şi a verifica ulterior, la cheia exerciţiilor, exactitatea rezolvării.

Partea a Ii-a a manualului se va studia ca şi cele 25 de lecţii, iar însu­ şirea cuvintelor şi a dialogurilor se va face eventual prin exersare. în grup. Pentru autocontrolul privitor la însuşirea materiei, recomandăm ca etalon efectuarea orală liberă a exerciţiilor de sinteză din cadrul celor 25 de lecţii precum şi a exerciţiilor de aplicare date pe marginea dialogurilor din partea a Ii-a. în încheiere dorim cititorilor noştri spor în învăţarea limbajului tehnic german cu ajutorul lucrării de faţă. Le mulţumim anticipat pentru sugestii în vederea îmbunătăţirii unei eventuale ediţii noi. Mulţumim, de asemenea, Acad. dr. doc. ing. Aurel Avramescu pentru îndrumările competente primite în vederea orientării textelor manualului, precum şi Editurii tehnice datorită căreia acest manual vede lumina tiparului.

AUTORII

PARTICULARITĂŢI ALE SCRIERII Şl PRONUNŢĂRII

în limba germană

cu unele diferenţe

faţă

 

Litera

Denumirea

a,

A

a

b,

B

be

c,

C

ţe

d,

D

de

e,

E

e

f,

F

ef

g.

G

ghe

h,

H

ha

i.

I

i

Î N

LIMBA GERMANĂ

I. Alfabetul

contemporană

se folosesc literele alfabetului

române. 1 )

de alfabetul limbii

latin,

Litera

h

k,

1,

m,

n,

o,

P.

qu.

r,

J

K

L

M

N

O

P

Q"

R

Denumirea

iot

ca

el

em

en

o

pe

cu

er

Litera

Denumirea

s,

S

es

ß2)

es-ţet

t,

T

te

u,

U

u

v,

V

fau

w,

W

ve

x,

X

ics

y.

Y

üpsilon

z,

Z

tet

Numărul de litere este egal cu cel din alfabetul limbii române (27), dar alfabetul limbii germane cuprinde literele qu, ß, w şi y care se folosesc în scrierea română numai pentru redarea unor cuvinte străine; în schimb nu sînt considerate ca făcînd parte din alfabetul german literele cu semne dia­ critice (cum ar fi ă, î, ş şi ţ în limba română). Literele k, w, şi ß sînt foarte frecvent folosite.

x > în scrieri şi tipărituri mai vechi, pînă la mijlocul secolului al XX-lea, se folosea frecvent aşa-numitul „scris gotic" care, astăzi, nu-şi mai găseşte aplicaţie. Literatura tehnică se tipăreşte în toate ţările unde se vorbeşte limba germană exclusiv cu litere latine. s > B se pronunţă [s].

^

^

g

^

PARTICULARITĂŢI

ALE SCRIERII ŞI PRONUNŢĂRII

!N LIMBA GERMANĂ

17

Cele 27 de litere ale alfabetului nefiind suficiente pentru redarea numă­ rului mult mai mare de sunete ale limbii germane, în scrierea germană se mai folosesc:

— — Grupuri specifice de litere care redau împreună un singur fonem şi care trebuie deci identificate şi reţinute ca unităţi de pronunţare pentru ca citirea şi scrierea să se desfăşoare curgător.

Litere cu semne diacritice: ä, ö, ü, numite şi

„Umlaute". 1 '

pentru

vocale

Grupuri

specifice

aa

(a lung)

ah

(a lung)

ah

(e* lung)

ee

(e lung)

eh

(e lung)

oo

(o lung)

oh

(o lung)

öh

(ö lung)

ie

(i lung)

ieh

(i lung)

 

ih

(i lung)

uh

(u lung)

üh

(ü lung)

pentru

diftongi

ai

(ae)

ei (ae)

 

au

(ao)

eu

(oö)

äu

(oö)

de

litere

 
 

pentru

consoane

 
 

bb

(b)

mm

(ra)

 

eh

(h»)

dd

(d)

n n

(n)

c k

*)•

(k)

ff

(f)

PP (P)

 

ng

(n

din

 

„bancă")

 

gg

(g)

rr

(r)

p h

(f)

11

(1)

ss

(s)

rh

(r)

 

sch

(ş)

th

(t)

 

pentru

africate

 
 

chs

(cs)

tz*>

(ţ)

gs

(cs)

tsch

(ce.

ci»)

Pf

(Pf)

zz

(ţ)

II. Pronunţarea

literelor

şi a grupelor de litere

în pronunţarea literelor şi a grupurilor de litere, în limba germană există numeroase deosebiri faţă de rostirea literelor din limba română. Dăm mai

dintre posibilităţile de pronunţare 4 '.

jos în ordine alfabetică cele mai importante

J ) Indicaţii pentru pronunţarea Umlautelor v. punctul II. „Pronunţarea literelor şi a gru­ purilor de litere" şi punctul III. „Particularităţi fonetice", alin. D. *) Asteriscul marchează că apropierea faţă de sunetul respectiv din limba română este doar aproximativă. 2 ) ck se scrie în loc de kk. 3 ! tz se scrie în loc de zz în cuvinte de origine germană.

alte amănunte, v. dicţionarele de pronunţare indicate în bibliografia manu­

4 > Pentru alului.

Germana

pentru

ingineri

şi

tehnicieni

c.

1/103

18

PAETICULARITĂŢI ALE SCRIERII ŞI PRONUNŢĂRII

ÎN LIMBA GERMANĂ

Literele

Posibilităţi de pronunţare

a

a

lung,

deschis

a

scurt,

închis

a

scurt,

deschis

ä 3 )

e

lung,

deschis

e

scurt,

deschis

aa

a

lung,

deschis

ah

a

lung,

deschis

ah 3 )

e

lung,

deschis

ai

ae

e

deschis, lung sau scurt

e

lung, închis sau deschis

au

ao

 

o

lung,

închis

äu 3 )

b

b

P

bb

b

P

Pb

 

c

c

X

s

Semnul 1)

fonetic

Exemple, condiţii 2)

[a:] Rad[ra:t], haben['ha'.ban] da[da:]:

[a] Hammer['hamar], acht[axt], das [das];

M Temperatur [tempera'tu:r]

[«:]

[«]

[«:]

[«:]

W

[ae] în cuvinte germane şi unele neologisme:

Fräser

['fre:zar],

gemäß[ga'me:s];

Hälfte

['helfta],

hängen

['heypn]

Waage

['varga],

Saal [za:l]

Zahl [tsa:l], fahren

zählen

['fa:ran]

[fs:rt]

['tse:lan], fährt

Mai[mae], Taifun

[tae'fu:n];

W

w

[«]

[•:]

[ao]

[o:]

[30]

în neologisme de provenienţă franceză:

Mohair

[mo'he:r], Baiser [be'ze:];

în neologisme de provenienţă engleză:

Containerfkon'temar], fair[fs:r];

în cuvinte germane şi unele neologisme:

bauen[baoan], Auto[aoto];

în neologisme de provenienţă franceză:

Sauce ['so:sa],

chauffieren[fo'fi:ran]

Häuserf'hoozar],

läuft[b0ft]

la începutul şi în interiorul cuvintelor între vocale: Hebel['he:bal], brauchen ['braoxan];

la sfîrşit de cuvînt şi înainte de consoană:

grob[gro:p], gibst[gi:pst]

[b] între vocale: Ebbe['eba];

M la sfîrşit de cuvînt şi înainte de consoană:

ebblos['splo:s];

[Pb] cînd fac parte din două morfeme diferite:

AbbUdung['apbIldUr)]

M înainte de a, o, u, 1, r : Cafe[ka'fe:], Creme ['kre:ma];

[ts] înainte de ä, e, i, ö, y în neologisme latine

şi

greceşti:

Celsius['tselziUs];

w înainte de e, i, y în neologisme franceze,

engleze şi spaniole: Aktrice[ak'trisa];

x ) Semnele fonetice sînt selectate din alfabetul fonetic adoptat de Asociaţia fonetică inter­

naţională A.P.I. a ) Pentru „Particularităţi

(Association

Phonetique

Internationale).

pronunţarea lungă sau fonetice", alin. A

scurtă a vocalelor, v. cele specificate

?) Cf. alin. d) din punctu l V. „Ortografia".

la punctul

III .

PARTICULARITĂŢI

ALE SCRIERII

ŞI PRONUNŢĂRII

ÎN LIMBA

GERMANĂ

19

Literele

Posibilităţi de pronunţare

C

ce,

ci

 

ch

(i)h din

„odihnă"

(a)h din

„meteahnă"

c

ce,

ci

chs

cs

ck

c

d

d

t

dd

d

t

dt

t

e

e

lung

închis

e

scurt

deschis

e

lung

deschis

e

scurt,

închis

e

slab,

neaccentuat

ee

e

lung,

închis

eh

e

lung,

închis

ei

ae

eih

ae

Semnul

fonetic

Exemple, condiţii

[tfl

înainte de e, i în neologisme de provenienţă

italiană:

Cello['tfelo]

 

după

ä,

e,

i,

ö,

ü,

ei, eu,

äu

şi

1,

r,

m,

n :

rechtfrect],

wichtig['vlctlc], manch[manc];

în

sufixul

 

-chen:

Rädchen[retcan];

la

început

de

cuvînt

înainte

de

e,

i,

y

în

neologisme

de

provenienţă

greacă:

Chemiefce'mi:]

 

w

după

a,

0,

u,

au:

nach[na:x],

suchen

[zu:xan];

 

M

la

început

de

cuvînt

în

neologisme

de

provenienţă

greacă,

înainte

de

a,

0,

1,

r;

Charakter[ka'raktar],

Chior

[klo:r];

M

în neologisme de provenienţă franceză:

[tj]

[ks]

Chef[Jcf]; în neologisme de provenienţă engleză sau

spaniolă:

chartern['tfa:rt3rn]

cînd

fac

parte

din

acelaşi

Biichsef'bYksa],

sechsfzeks]

morfem:

M în loc de kk după vocală scurtă, accentuată:

[d]

[t]

[d]

[t]

W

te:]

M

Block[bbk],

la

începutul

Ecke[Jeka]

în

şi

interiorul

între

vocale:

das[das],

Feder

cuvintelor

[fe:dsr];

la sfîrşitul de cuvînt şi înainte de consoană

Rad[ra:t],

freundlich[fro0ntllţ]

 

între

vocale:

addieren[a'di:ran];

la sfîrşit de cuvînt şi înainte de

consoană

Stadtrjtat],

ladt[ls:t]

 

Hebel['he:b3l], Erz[e:rts], regnen ['re:gnan];

 

Rechnung['recnUn], fertig['fertlc];

în

neologisme

de

provenienţă

franceză:

 

Dessert[dese:r];

 

[e]

elegant[elegant],

Theater[te'atar];

unser['Unzar],

Frage['fra:ga],

sieben

['zi:ban]

[e:]

Ideep'de:],

leer[le:r]

[e:]

gehen[ge:9n],

sehr[ze:r]

[ae]

kein[kaen],

drei[drae]

[ae]

leihen[laean],

Reihe[raea]

20 PARTICULARITĂŢI

ALE SCRIERII ŞI PRONUNŢĂRII

ÎN LIMBA GERMANĂ

 

Semnul

Literele

Posibilităţi de

pronunţare

fonetic

eu

[00]

ö lung închis

[00

f

f

ra

ff

î

M

g

g

[g]

c

M

(i)h din

„odihnă"

M

j

[3]

ge,

gi

m

nu

se

pronunţă

b

h

M

nu

se

pronunţă

i

i

lung,

închis

00

i

scurt,

deschis

i

scurt,

închis

ci]

i

consonantic

ae

m

 

[ae]

ie

i închis

lung

 

PO

i deschis

scurt,

[I]

ieh

i lung

închis

PO

ier

ie sau

ir

[îe:]

[te]

Exemple, condiţii

heute [Tiaato], neun [noon]; în neologisme de provenienţă

franceză:

Ingenieur [in3e'ni0:r]. Milieu

[ml'lfo:]

auf[aof],

fahren

['fa'.ran]

schaffen

['Jafan],

Stoff

[Jtof]

la începutul cuvintelor înainte de orice vocală sau consoană: Gewinde [ga'vlnda], Gips [gips], Größe [gro:sa] gut [gu:t]; în interiorul cuvintelor înainte de vocală:

Lager [la:gar], Legierung [le'gi:rUr|]; în interiorul cuvintelor înainte de 1, r, m, n: Signal [zi'gno:l], Regler [re:gk»r];

la sfîrşitul cuvintelor după orice vocală sau consoană în afară de i şi n: Werkzeug [*verktso0k], klug [klu:k];

în interiorul cuvintelor înainte de altă con­ soană decît 1, r, m, n: tragbar ['tra: kba:r], legt[le:kt]

în

sufixul

de

-ig

la

sfîrşitul

cuvintelor şi

['fertlc],

înainte

zwanzigste

consoană:

fertig

['tsvantslcsta];

în neologisme de provenienţă franceză:

Ingenieur[in3s'ni0:r], Montage[mon'ta:5e];

în neologisme de provenienţă engleză sau

italiană:

Gin[d3ln],

Giro

[d3i:ro];

după n: Legierung [le'gi:rU-rj]

— la început de cuvînt înainte de vocală:

haben ['ha:ban], her [he:r], hin [hin]

— dup ă sau între vocale: Lehrling ['le:r\Irj], ziehen [tsi:an]

Maschine [ma'Ji:na], Benzin [ben'tsim]

ist [Ist], Gewinde [ga'vlnda], richtig

[TIctI 9 ]

Mechanik [me'camk], Spirale [Jpi'ra:la]

înainte de vocală: Familie [fa'mi:lîa],

Konstruktion

[konstrUk'tio:n]

în neologisme de provenienţă engleză:

[ofsaed]

hier [hi:r], viel [fi:l], wie [vi:]

vierzig ['flrtslc]. Viertel ['flrtal]

Spikes

[spaekz],

offside

 

sieh

[zi:],

ziehen

['tsi:an]

|

în

neologisme

de

provenienţă

franceză:

Portier

[porţie:],

Offizier

[ofi'tsi:r]

PARTICULARITĂŢI ALE SCRIERII ŞI PRONUNŢĂRII

IN LIMBA GERMANĂ

2 1

Literele

i

k

kk

1

11

m

mm

n

ng

nn

0

ö

oh

öh

00

ou

Posibilităţi de pronunţare

i

(ca în

iarbă)

j

ge.

gi

 

h

c

c

1

1

i

(ca în

iarbă)

li

m

m

n

n

(ca în

bancă)

n

(ca în

bancă)

n

o

lung

închis

 

o

scurt

deschis

o

scurt

închis

ö

lung

închis

ö

scurt

deschis

ö

scurt

închis

o

lung

închis

ö

lung

închis

o

lung

închis

u

lung

închis

u

închis lung sau

scurt

au

Semnul

fonetic

Exemple, condiţii

Li] ja [ja:], jeder [je:dar], jung [jUrJ

[5] în neologisme de provenienţă franceză:

Journal

[3ur'na:l]

în neologisme de provenienţă engleză: Job [d 3 ob]

[X] în neologisme de provenienţă spaniolă:

M

M

Quijote

[ki'xota]

klug [klu:k], Werke

în neologisme: Stukkatur [Jtuka'tu:r]

[verka]

[i] legen [le:gan], blau [blao], Feld [feit]

[i] în unele neologisme franceze: Guillotine

m [gijo'ti:na]

alle ['ala], stellen ['Jtslan], soll ['zol]

Pi]

în neologisme spaniole s.a.: brilliant [bril'jant]

[m]

Maschine [ma'fi:na],

Strom

[ftro:m]

[m]

kommen

['koman],

nimm

[nlm]

în

orice

sau

k:

înainte

situaţie,

Niet

dar

nu

planen

înaintea

[pla:nen]

unui

g

[ni:t],

k:

de

g

şi

lang [larj], links [links]

hi

lang [lan],

Sprengung

[fpreijUir]]

M

wann

[van],

trennen

['trenan]

[0:]

Boden

['bo:dan],

groß

[gro:s],

vor

[fo:r]

[0]

Dorn [dorn], Kontrolle

[kon'trola]

[0]

Auto ['aoto], Tachometer

[taxo'me:tar]

[o:],

Größe [gr0:sa], benötigen

[ba'n0:tlgan]

 

[oe]

zwölf

[tsvoelf], können

['koenan]

[0]

Ökonomie [0kono'mi:]

[0:]

ohne ['o:na],

Bohrer

['bo:rar]

[ö:]

Höhe

['h0:a],

Röhre

[r0:ra]

[0:]

Zoo [tso:], Boot [bo:t]

 

[u:J

în neologisme de provenienţă engleză:

 

Boom

[bu:m]

 

[u:]

în

neologisme

de

provenienţă,

franceză:

Journal [3ur'na:l], Route

['ru:ta]

[ao]

în

neologisme

de

provenienţă

engleză:

Count

[kaont]

 

22

PARTICULARITĂŢI

ALE SCRIERII ŞI PRONUNŢĂRII

ÎN LIMBA GERMANĂ

Literele

P

Pf

ph

PP

qu

Posibilităţi

P

Pf

f

P

CV

de pronunţare

c r r nu se pronunţă rh r r IT z S s Ş sch
c
r
r
nu
se
pronunţă
rh
r
r
IT
z
S
s
Ş
sch
Ş
SC
schw
şv

ss

ß

t

th

ts

s

s

t

t

t

ţ

Semnul

fonetic

Exemple, condiţii

[p] prüfen ['pry:fan], Lampe ['lampa]

M

M

[p]

[kv]

Pfeil [pfael], Gipfel [glpfal]

Phenol [fe'no:l], Oszillograph [ostsilo'gra:f]

Gruppe [grUpa], knapp [knap]

quantitativ [kvantita'ti:f],bequem [ba'kve:m]

în neologisme de provenienţă franceză şi

spaniolă:

Quai

[ke:]

rechnen ['recnan], schreiben ['Jraeban], Meister ['maestar] la sfîrşit de cuvînt în neologisme de pro­ venienţă