Sunteți pe pagina 1din 10

Lecia 1: Alfabetul German cu sfaturi de pronunie Care este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?

isn zi?) (formal) Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?) Care este numele dvs. de familie? - Was ist Ihren Nachname? (pronunia : vas ist irn nah name?) Numele meu este... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) Putei spune numele pe litere, v rog? - Knnen Sie den Namen bitte buchstabieren?(pronunia : chionn zi den Namen bite buhtabirn?) Putei spune numele dvs. pe litere, v rog? - Knnen Sie bitte Ihren Namen buchstabieren?(pronunia : chionn zi bite irn Namen buhtabirn?) Da, pot - Ja, Ich kann (pronunia : ia, ih can)

Pronunie German - Pronunia cuvintelor n German Litera se citete n cuvintele din limba German a b c d la fel ca litera a din limba Romn la fel ca litera e din limba Romn la fel ca litera b din limba Romn la fel ca litera din limba Romn la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera d din limba Romn la fel ca litera e din limba Romn e la finalul cuvintelor la fel ca litera din limba Romn la fel ca litera f din limba Romn la fel ca litera g din limba Romn la fel ca litera h din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn Exemplu n German aus (se pronun: aus) htte (se pronun: het) bei (se pronun: bai) Celsius (se pronun: elsius) cousine (se pronun: cuzine) das (se pronun: das) dem (se pronun: dem) ihre (se pronun: ihr) Februar (se pronun: februar) ganz (se pronun: gan) haben (se pronun: habn) ich (se pronun: ih) jemand (se pronun: iemand)

f g h i j

nainte de consoanele e sau i la fel ca literele ch n rest la fel ca litera c din limba Romn

Kette (se pronun: chet) kann (se pronun: can) Lohnzettel (se pronun: Lonetl) mit (se pronun: mit) Niemand (se pronun: nimand) noch (se pronun: noh) schn (se pronun: ion) Personen (se pronun: perzonn) Qualitt (se pronun: cualitet) richtig (se pronun: rihtig) aus (se pronun: aus) sagen (se pronun: zagn) gro (se pronun: gros) Tiere (se pronun: tire) und (se pronun: und) fr (se pronun: fiur) Verpacken (se pronun: fepacn) was (se pronun: vas) xenon (se pronun: xenon) gypten (se pronun: eghiptn) zurck (se pronun: uriuc)

l m n o p q r s t u v w x y z

la fel ca litera l din limba Romn la fel ca litera m din limba Romn la fel ca litera n din limba Romn la fel ca litera o din limba Romn la fel ca literele io din limba Romn la fel ca litera p din limba Romn la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera r din limba Romn final la fel ca litera s din limba Romn n rest la fel ca litera z din limba Romn la fel ca litera s din limba Romn la fel ca litera t din limba Romn la fel ca litera u din limba Romn la fel ca literele iu din limba Romn la fel ca litera f din limba Romn la fel ca litera v din limba Romn la fel ca litera x din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la fel ca litera din limba Romn

Grupurile formate din dou litere identice, sunt citite ca i cum ar fi o singur litera, de exemplu: ll - l, nn - n, ss - s, tt - t etc. Literele se citesc n cuvintele din limba German la fel ca literele oi din limba Romn la fel ca litera h din limba Romn la fel ca literele ai din limba Romn final la fel ca literele n din limba Romn en n rest la fel ca literele en din limba Romn er eu final* la fel ca litera din limba Romn la fel ca literele oi din limba Romn la fel ca literele ghe din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn wenn (se pronun: wen) oder (se pronun: od) neun (se pronun: noin) genau (se pronun: ghenau) wieder (se pronun: vida) Exemplu n German hufig (se hoifih) pronun:

ch ei

ich (se pronun: ih) sein (se pronun: zain) haben (se habn) pronun:

ge

ie

la nceputul cuvintelor la fel ca literele p din spiele (se pronun: pile) limba Romn sp n rest la fel ca literele sp din limba Romn la fel ca litera t din limba Romn la fel ca litera din limba Romn Aspirin (se aspirin) pronun:

st sch

Stadt (se pronun: tat) schnell (se pronun: nel)

final* - excepie fac er (se pronun: ea) i der (se pronun: dea)

Reguli generale n limba German: 1. Accentul cade, n general pe prima silab. 2. Substantivele se scriu cu liter mare. Lecia 2: Numerele de la 1 la 1000+ n German 0 = null Numrul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 n German eins zwei drei vier fnf sechs sieben acht neun zehn elf zwlf dreizehn vierzehn fnfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig Pronunia / Se citete: ain vai drai fir fiunf zecs zibn aht noin en elf violf drai-en fir-en fiunf-en zecs-en zib-en aht-en noin-en van-ig

Al doilea pas, este s nvai cum s numrai de la 21 la 99 n limba German. Numerele de la 21 la 99 se formeaz conform urmatorului model: uniti + und + zeci. de exemplu: fnfundsiebzig (aptezeci i cinci), achtundneunzig (nouzeci i opt). und este folosit doar pentru separarea unitilor de zeci, nu este folosit pentru separarea zecilor de sute. Din urmtorul tabel este important s reinei denumirea zecilor exacte n limba German, iar cu ajutorului modelului precizat anterior, putei forma numerele de la 21 la 99, fr nici un fel de probleme. n tabelul anterior, ai invat denumirile numerelor de la 1 la 20 n German, de aceea, urmtorul tabel va incepe cu numrul 21.

Numrul 21 22 23 30 40 50 60 70 80 90

n German einundzwanzig zweiundzwanzig dreiundzwanzig dreiig vierzig fnfzig sechzig siebzig achtzig neunzig

Pronunia / Se citete: ain-und-van-ig vai-und-van-ig drai-und-van-ig drai-sig fir-ig fiunf-ig zecs-ig zib-ig aht-ig noin-ig

n al treilea pas i ultimul vei nva s numrai de la 100 la +1000 n German. Toate sutele exacte de la 100 la 900 n limba German, se sfresc n "-hundert". Dac dorii s formai sute n German, tot ce trebuie s facei este s lipii numrul unitilor de cuvntul "hundert", s spunem de exemplu c vrem s formm numrul 300, vom lua numrul drei (trei) pe care l vom altura cuvntului "-hundert", rezultatul final va fi dreihundert. Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfresc n "-tausend", dac dorii s formai mii n German, putei aplica aceeai metod nvat n cazul sutelor.

Atentie! Cnd formai numere complexe n German, o mare parte din numr se scrie legat, milioanele, zecile i unittile se scriu separat, de exemplu: 5853 = fnftausendachthundert dreiundfnfzig.

Numrul 100 200 300 1000 2000

n German (ein)hundert zweihundert dreihundert (ein)tausend zweitausend

Pronunia / Se citete: (ain)hun-drt vai hun-drt drai hun-drt (ain)tau-znd vai tau-znd

Matematic n German: soluia - (die) Lsung (pronunia : di liozung) este egal cu... - ist gleich... (pronunia : ist glaih) adunarea - Addition (pronunia : adiion): plus - plus (pronunia : plus) scderea - Subtraktion (pronunia : zubtracion): minus - minus (pronunia : minus) nmulirea - Multiplikation (pronunia : multi-plicaion): nmulit cu / ori - mal (pronunia : mal) doi ori trei este egal cu ase - zwei mal drei ist gleich sechs

mprirea - Division (pronunia : divizion): mprit la - geteilt durch (pronunia : ghetail duih) mprit la - dividieren durch / durch (pronunia : dividirn duih / duih) opt mprit la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei Fraze i expresii cu numere n limba German: Cnd este ziua dumneavoastr de natere? - Wann ist Ihr Geburtstag? (formal) Cnd este ziua ta de natere? - Wann ist dein Geburtstag? Cnd suntei nscut? - Wann sind Sie geboren? M-am nscut pe nti Septembrie - Ich bin am erste September geboren M-am nscut pe 4 (patru) Februarie - Ich bin am 4 (vier) Februar geboren M-am nscut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nou sute optzeci) - Ich bin am 4 (vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren Eu sunt nscut n 1984 (o mie nou sute optzeci i patru) - Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren Numeralul n German - Numeralul Ordinal n German n aceast lecie vei nva numeralele ordinale de la 1 la 100 n limba German. Numeralul ordinal de la 1 la 19 n limba German se formeaz conform urmtorului model: numeralul cardinal + terminaia -te (excepie fac: erste (1), dritte (3), siebte (7) i achte (8). Numeralul ordinal de la 20 la 100 n limba German se formeaz conform urmtorului model: numeralul cardinal + terminaia -ste. Numeralul ordinal n limba German poate avea mai multe terminaii, deoarece, este tratat asemntor unui adjectiv. n tabelul urmtor gsii numeralele ordinale n German de la 1 la 100, excepiile sunt mai nchise la culoare iar sfaturile de pronunie sunt pe coloana a patra.

n Romn n German mas. primul al doilea al treilea al patrulea al cincilea al aselea al aptelea al optulea al noulea al zecelea al unsprezecelea al doisprezecelea al treisprezecelea al paisprezecelea al cincisprezecelea al aisprezecelea al aptesprezecelea al optsprezecelea fem. prima a doua a treia a patra a cincea a asea a aptea a opta a noua a zecea a unsprezecea a dousprezecea a treisprezecea a paisprezecea a cincisprezecea a aisprezecea a aptesprezecea a optsprezecea erste zweite dritte vierte fnfte sechste siebte achte neunte zehnte elfte zwlfte dreizehnte vierzehnte fnfzehnte sechzehnte siebzehnte achtzehnte est vaite drit fit fiunft zecst zibt aht noint ent elft violft drai-en-t fir-en-t fiunf-en-t zecs-en-t zib-en-t aht-en-t Pronunia / Se citete:

al nousprezecelea al douzecilea

a nousprezecea a douzecea

neunzehnte zwanzigste einundzwanzigste

noin-en-t van-ig-st ain-und-van-ig-st

al douzeci i unulea a douzeci i una al douzeci i doilea al douzeci i treilea al treizecilea al patruzecilea al cincizecilea al aizecilea al aptezecilea al optzecilea al nouzecelea al o sutlea

a douzeci i doua zweiundzwanzigste vai-und-van-ig-st a douzeci i treia a treizecea a patruzecea a cincizecea a aizecea a aptezecea a optzecea a nouzecea a o suta dreiundzwanzigste dreiigste vierzigste fnfzigste sechzigste siebzigste achtzigste neunzigste hundertste drai-und-van-st drai-sig-st fir-ig-st fiunf-ig-st zecs-ig-st zib-ig-st aht-ig-st noin-ig-st hun-dat-st

Numeralul ordinal n limba German - Propoziii: Astzi este prima zi de munc - Heute ist der erste Arbeitstag (pronunia: hoite ist dea erste arbai-tag) Al doilea este fiul meu - Der zweite ist mein Sohn (pronunia: dea vaite ist main zon) El este al treilea - Er ist der dritte (pronunia: e ist dea drite)

Pronumele Personal: I sg. eu - ich (se pronun "ih") II-a sg. tu - du (se pronun "du") III-a sg. Masculin el - er (se pronun "ea") III-a sg. Feminin ea - es (se pronun "ea") III-a sg. Neutru ea - sie (se pronun "zi") I pl. noi - wir (se pronun "via") II-a pl. voi - ihr (se pronun "ir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronun "zi")