Pronumele Personal in Germana

Alfabetul si Pronuntie in Germana
Alfabetul German
Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin
standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut ( , ,
) si simbolul numit eszett sau scharfes S (n Romna: S ascutit). Diacriticele
limbii Germane sunt cele trei vocale cu umlaut ( , , ); trema sau umlaut este
un semn diacritic format din doua puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai
multe ori litera este o vocala. Simbolul n limba Germana este o ligatura ce
nlocuieste literele ss, el apartine exclusiv literelor mici si nu se va afla niciodata la
nceputul unui cuvnt, n Elvetia si Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost
nlocuit definitiv cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi nlocuite n mod
oficial, dupa cum urmeaza: litera cu ae, litera cu oe, litera cu ue iar cu ss. Cele
mai des folosite litere din limba Germana sunt vocala e si consoana n, la polul opus
litera q. n limba Germana, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das
B... Reguli generale n limba Germana: Accentul cade, n general pe prima silaba;
Substantivele se scriu cu litera mare.
Pronuntie Germana - Pronuntia cuvintelor n limba Germana
n limba Germana, la fel ca n limba Engleza, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise,
fapt ce ngreuneaza pronuntia acestora pentru vorbitori nativi de limba Romna.
Pronuntia cuvintelor n limba Germana este mai usor de nvatat comparativ cu
pronuntia cuvintelor n limba Engleza, deoarece, literele Germane, luate individual, nu
au mai mult de doua pronuntii (dupa cum veti vedea n tabelul de mai jos). n
continuare, waialo.com va ofera posibilitatea sa studiati gratuit pronuntia literelor
Germane citite n mod individual sau n interiorul cuvintelor.
Litera
Aa
Bb
Pronuntia
a
e
be
Cc
te
Dd
de
Ee
Ff
Gg
Hh
Ii
ef
ghe
ha
i
Pronuntia in cuvintele Germane

la fel ca 'a' din 'acum'
la fel ca 'e' din 'sare'
la fel ca 'c' din 'cadou'
la fel ca '' din 'ara'
la fel ca 'd' din 'da'
la fel ca '' din 'acas'
la fel ca 'f' din 'fier'
la fel ca 'g' din 'gard'
la fel ca 'h' din 'haine'
la fel ca 'i' din 'inel'
Exemplu
aus
htte
htte
cousine
Celsius
das
ihre
dem
Februar
ganz
haben
ich
Pronuntia
aus
heta
heta
cuzine
elsius
das
ihr
dem
februar
gan
habn
ih
Jj
iot
Kk
te
Ll
Mm
Nn
Oo
Pp
Q q</td>
Rr
el
em
en
o
pe
chiu
er
Ss
es
Tt
Uu
Vv
Ww
Xx
Yy
Zz
es-tet
te
u
fau
ve
ics
iupsilon
tet

ca la fel ca 'c' din 'cadou'
nainte de 'e' sau 'i' ca si 'ch' din 'chiar'
la fel ca 'l' din 'lant'
la fel ca 'm' din 'masa'
la fel ca 'n' din 'nas'
la fel ca 'o' din 'om'
la fel ca 'p' din 'pat'
la fel ca 'c' din 'cadou'
la fel ca 'r' din 'rosu'
final - la fel ca 's' din 'sac'
n rest - la fel ca 'z' din 'zebr'
la fel ca 'r' din 'rosu'
la fel ca 't' din 'tabla'
la fel ca 'u' din 'unde'
la fel ca 'f' din 'fier'
la fel ca 'v' din 'vin'
la fel ca 'x' din 'xerox'
la fel ca '' din 'ara'
jemand
kann
Kett
Lohn
mit
Niemand
noch
Personen
Qualitt
richtig
aus
sagen
richtig
Tiere
und
Verpacken
wasn
xenon
gypten
zurck
iemand
can
chet
Lon
mit
nimand
noh
perzonn
cualitet
rihtig
aus
zagn
rihtig
tire
und
fepacn
vas
xenon
eghiptn
uriuc
Grupurile formate din doua litere identice, sunt citite ca si cum ar fi o singura litera,
de exemplu: ll - l, nn - n, ss - s, tt - t etc. n limba Germana unele litere pot fi citite
diferit atunci cnd sunt nsotite de anumite litere. n tabelul de mai jos, veti nvata
cum se citesc grupurile de doua si trei litere n limba Germana atunci cnd acestea se
afla n interiorul unui cuvnt:
Literele
u
ch
ei
en
er
eu
ge
ie
sp
Se pronunta / Se citesc in cuvintele Germane

la fel ca 'oi' din 'noi'
la fel ca 'h' din 'haine'
la fel ca 'ai' din 'stai'
final - la fel ca 'n' din 'rni'
n rest - la fel ca 'en' din 'ment
la fel ca 'ea' din 'neam'
la fel ca 'oi' din 'noi'
la fel ca 'ghe' din 'ghea'
la nceput - la fel ca 'p' din 'paga'
n rest - la fel ca 'sp' din 'aspirina'
Exemplu
hufig
ich
sein
haben
wenn
der
neun
genau
wieder
spiele
Aspirin
Pronuntia
hoifih
ih
zain
habn
wen
dea
noin
ghenau
vida
pile
aspirin/td>
st
sch
la fel ca 't' din 'tiinta'

la fel ca '' din 'arpe'
Stadt
schnel
tat
nel
Cum pot sa pronunt cuvintele n Germana ct mai corect cu putinta?

Cu ajutorul tabelelor din aceasta lectie puteti obtine o pronuntie Germana destul de
buna, pentru un ncepator. Pronuntia cuvintelor nu poate fi mecanica, ea trebuie
exprimata ntr-un mod ct mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar n
timp prin exemple si exercitii. Filmele, muzica si dialogul pot fi un factor important
daca doriti sa obtineti o pronuntie rapida, dar fara un vocabular dezvoltat exista
posibilitatea sa fie o pierdere de timp. Pe site-ul nostru majoritatea lectiilor contin si
pronuntia cuvintelor, astfel n timpul n care va formati un vocabular de baza, veti
nvata si cum se pronunta cuvintele cele mai comune n limba Germana.
Numerele in Germana
n aceasta lectie veti nvata numerele n limba Germana de la 1 la 100+.
Stii cum se spune "zero" n Germana? Daca raspunsul este "Nu", atunci, esti n locul
potrivit, deoarece, pe aceasta pagina, vei nvata numerele si expresii de baza cu
numere, folosite n limba Germana. Fara numere, nu puteti purta conversatii esentiale
(despre: timp, vrsta, bani, preturi, distante, etc.), de aceea, cnd studiati o limba
straina, este recomandat, sa nvatati printre primele lectii, denumirile numerelor si
cum sunt acestea folosite n viata de zi cu zi, n limba respectiva. nainte sa trecem la
urmatorul punct al lectiei noastre, si anume "Numerele de la 1 la 1000+ n Germana",
trebuie sa raspundem la ntrebarea initiala, si anume "Cum se spune zero
n Germana?", zero n limba Germana, este null, si se pronunta: "nul".
Numerele de la 1 la 1000+ n Germana: n doar trei pasi, cu ajutorul sfaturilor si
tabelelor noastre, veti nvata sa numarati n limba Germana, de la 1 la 1000+. Primul
pas, este sa studiati si sa retineti numerele de la 1 la 20, exact asa cum sunt, deoarece,
aceste numere nu se formeaza conform nici unui model de memorare, trebuie sa le
acordati o atentie sporita. Numerele de la 13 la 19 se sfarsesc n "-zehn". n urmatorul
tabel se afla numerele de la 1 la 20, traduse n limbaGermana, pe ultima coloana gasiti
sfaturile de pronuntie.
1 (unu) = eins (ain)
2 (doi) = zwei (vai)
3 (trei) = drei (drai)
4 (patru) = vier (fir)
5 (cinci) = fnf (fiunf)
6 (sase) = sechs (zecs)
7 (sapte) = sieben (zibn)
8 (opt) = acht (aht)

9 (noua) = neun (noin)
10 (zece) = zehn (en)
11 (unsprezece) = elf (elf)
12 (doisprezece) = zwlf (violf)
13 (treisprezece) = dreizehn (drai-en)
14 (paisprezece) = vierzehn (fir-en)
15 (cincisprezece) = fnfzehn (fiunf-en)
16 (saisprezece) = sechzehn (zecs-en)
17 (saptesprezece) = siebzehn (zib-en)
18 (optsprezece) = achtzehn (ahten)
19 (nouasprezece) = neunzehn (noin-en)
20 (douazeci) = zwanzig (van-ig)
Al doilea pas, este sa nvatati cum sa numarati de la 21 la 99 n limba Germana.
Numerele de la 21 la 99 se formeaza conform urmatorului model: unitati + und + zeci.
de exemplu: fnfundsiebzig (saptezeci si cinci), achtundneunzig (nouazeci si opt). und
este folosit doar pentru separarea unitatilor de zeci, nu este folosit pentru separarea
zecilor de sute. Din urmatorul tabel este important sa retineti denumirea zecilor exacte
n limba Germana, iar cu ajutorului modelului precizat anterior, puteti forma numerele
de la 21 la 99, fara nici un fel de probleme. n tabelul anterior, ati invatat denumirile
numerelor de la 1 la 20 n Germana, de aceea, urmatorul tabel va incepe cu numarul
21.
21 (douazeci si unu) = einundzwanzig (ain-und-van-ig)
22 (douazeci si doi) = zweiundzwanzig (vai-und-van-ig)
23 (douazeci si trei) = dreiundzwanzig (drai-und-van-ig)
30 (treizeci) = dreiig (drai-sig)
40 (patruzeci) = vierzig (fir-ig)
50 (cincizeci) = fnfzig (fiunf-ig)
60 (saizeci) = sechzig (zecs-ig)
70 (saptezeci) = siebzig (zib-ig)
80 (optzeci) = achtzig (aht-ig)
90 (nouazeci) = neunzig (noin-ig)
Observatie!
Numerele de la 21 la 99 n Germana, traduse literal, pot parea total inversate pentru un
vorbitor nativ de limba Romna, deoarece, zecile sunt puse n locul unitatilor iar
unitatile n locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal nseamna unu si
douazeci.
n al treilea pas si ultimul veti nvata sa numarati de la 100 la +1000 n Germana.
Toate sutele exacte de la 100 la 900 n limba Germana, se sfrsesc n "-hundert". Daca
doriti sa formati sute n Germana, tot ce trebuie sa faceti este sa lipiti numarul
unitatilor de cuvntul "-hundert", sa spunem de exemplu ca vrem sa formam numarul
300, vom lua numarul drei (trei) pe care l vom alatura cuvntului "-hundert",
rezultatul final va fi dreihundert.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfrsesc n "-tausend", daca doriti sa formati
mii n Germana, puteti aplica aceeasi metoda nvatata n cazul sutelor.
Atentie!
Cnd formati numere complexe n Germana, o mare parte din numar se scrie legat,
milioanele, zecile si unitatile se scriu separat, de exemplu: 5853 =
fnftausendachthundert dreiundfnfzig.
100 (o suta) = (ein)hundert [(ain)hun-drt]
200 (doua sute) = zweihundert (tvai hun-drt)
300 (trei sute) = dreihundert (drai hun-drt)
1000 (o mie) = (ein)tausend [(ain)tau-znd]
2000 (doua mii) = zweitausend (vai tau-znd)
Matematica n Germana:
solutia - (die) Lsung (pronuntia : di liozung)
este egal cu... - ist gleich... (pronuntia : ist glaih)
adunarea - Addition (pronuntia : adiion):
plus - plus (pronuntia : plus)
scaderea - Subtraktion (pronuntia : zubtracion):
minus - minus (pronuntia : minus)
nmultirea - Multiplikation (pronuntia : multi-plicaion):
nmultit cu / ori - mal (pronuntia : mal)
doi ori trei este egal cu sase - zwei mal drei ist gleich sechs
mpartirea - Division (pronuntia : divizion):
mpartit la - geteilt durch (pronuntia : ghetail duih)
mpartit la - dividieren durch / durch (pronuntia : dividirn duih / duih)
opt mpartit la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei
Fraze si expresii cu numere n limba Germana:
Cnd este ziua dumneavoastra de nastere? - Wann ist Ihr Geburtstag? (formal)
Cnd este ziua ta de nastere? - Wann ist dein Geburtstag?
Cnd sunteti nascut? - Wann sind Sie geboren?
M-am nascut pe ntai Septembrie - Ich bin am erste September geboren
M-am nascut pe 4 (patru) Februarie - Ich bin am 4 (vier) Februar geboren
M-am nascut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie noua sute optzeci) - Ich bin am 4
(vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert
achtzig) geboren Eu sunt nascut n 1984 (o mie noua sute optzeci si patru) - Ich bin in
1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren
Cuvinte in Germana
n aceasta lectie veti nvata cuvinte de baza n limba Germana, folosite n casa si n
jurul casei. Aceasta lectie este compusa din trei categorii principale, n fiecare
categorie veti nvata cuvinte de baza traduse n limba Germana, ce fac referire la:
zonele casei, aparatura electrica si mobilier.
Zonele casei n Germana
Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmator veti putea sa descrieti apartamentul / casa n
care locuiti, de asemenea, veti putea sa deosebiti ntr-o conversatie, cuvintele care fac
referire la subiectele legate de: numarul de camere, zonele casei etc...
baia = das Badezimmer (das bade-ima)
balconul = der Balkon (dea balcon)
bucataria = die Kche (di chiuhe)
camera = das Zimmer (das imr)
dormitorul = das Schlafzimmer (das laf-imar)
gradina = der Garten (dea gartn)
garajul = die Garage (di garaje)
gazonul = der Rasen (dea razn)
holul = der Flur (dea flur)
parter = das Erdgeschoss (das erd-ghe-os)
peretele = die Wand (di vand)
podeaua = der Boden (dea bodn)
primul etaj = der erste Stock (dea erste toc)
scarile = die Treppen (di trepn)
subsol = der Keller / das Untergeschoss (dea kelr / das untr-gheos)
sufrageria = das Wohnzimmer (das von-timr)
tavanul = das Dach (das dah)
toaleta = die Toilette (di toilete)
Mobilier si Decoratiuni n Germana:
Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmator veti putea purta conversatii despre mobilier
si decoratiuni, de asemenea, veti putea sa deosebiti ntr-o conversatie, cuvintele care
fac referire la aceste subiecte.
biblioteca = das Bcherregal (das biuhe-regal)
biroul = der Schreibtisch (dea raib-ti)
cada = die Badewanne (di bade-vane)
canapeaua = das Sofa (das sofa)
chiuveta din baie = das Waschbecken (das va-becn)
chiuveta din bucatarie = das Splbecken (das piul-becn)

cosul de gunoi = der Papierkorb (dea papir-corb)
covorul = der Teppich (dea tepih)
dulapul = der Schrank (dea ranc)
dusul = die Dusche (di due)
fereastra = das Fenster (das fenstr)
fotoliul = der Sessel (dea zesl)
mnerul de la usa = der Trknauf / der Trgriff (dea tiur-knauf / dea tiur-grif)
masa = der Tisch (dea ti)
mobila = die Mbel (di miobl)
oglinda = der Spiegel (dea pigl)
patul = das Bett (das bet)
patura = die Decke (di deche)
perdeaua = der Vorhang (dea for-hang)
perna = das Kopfkissen (das cof-chisn)
poza = das Bild (das bild)
prosopul = das Handtuch (das hand-tuh)
robinetul = der Wasserhahn (dea vasr-han)
scaunul = der Stuhl (dea tul)
sertarul = das Regal / die Schublade (das regal / di ub-lade)
usa = die Tr (di tiur)
vesela = das Geschirr (das gheir)
vaza = die Vase (di vaze)
Aparate n Germana - Aparatura electrica n Germana:
Tabelul urmator contine traducerea din Romna n Germana, a unora dintre cele mai
des ntlnite aparate electrice de uz casnic:
aerul conditionat = die Klimaanlage (di clima-anlaghe)
aparatele = die Gerte (di gherete)
aspiratorul = der Staubsauger (dea taub-zaugr)
ceasul= die Uhr (di ur)
ceasul desteptator = der Wecker (dea vecr)
congelatorul = der Gefrierschrank (dea ghefrir-ranc)
cratita = der Topf (dea tof)
cuptorul = der Backofen (dea bac-ofn)
cuptorul cu microunde = die Mikrowelle (di micro-vele)
deschizatorul de conserve = der Dosenffner (dea dozan-eofnr)
fierul de calcat = das Bgeleisen / das Eisen (das biugl-aizan / das aizan)
fierul de calcat cu aburi = das Dampfbgeleisen (das damf-biugl-aizan)
frigiderul = der Khlschrank (dea chiul-ranc)
lampa = die Lampe (di lampe)
masina de spalat rufe = die Waschmaschine (di va-maine)

masina de spalat vase = die Geschirrsplmaschine (di gheir-piul-maine)
mixerul = der Standmixer (dea tand-mixr)
radioul = das Radio (das radio)
telecomanda = die Fernbedienung (di fern-bedinung)
telefonul = das Telefon (das telefon)
televizorul = der Fernseher (dea fen-e)
uscatorul de par = der Haartrockner (dea har-trocnr)
Formule de Salut - Expresii in Germana
Salutari sau mai bine spus Gre. n aceasta lectie veti nvata formule de salut si
expresii n Germana cu fraze si pronuntie. Aceasta lectie este compusa din cinci
categorii principale, n fiecare categorie veti nvata:
1. expresii folosite atunci cnd doriti sa spuneti "Buna ziua" n Germana.
2. expresii folosite atunci cnd doriti sa spuneti "La revedere" n Germana.
3. expresii folosite atunci cnd doriti sa spuneti "Multumesc" n Germana.
4. expresii folosite atunci cnd doriti sa spuneti "Cu placere!" n Germana.
5. fraze si expresii n Germana folosite n socializarea dintre doua persoane.
Mai jos gasiti traducerea unora dintre cele mai comune expresii si cuvinte folosite n
limba Germana, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronuntie pentru
majoritatea frazelor si cuvintelor.
Cum spun "Buna ziua" n limba Germana?
Buna ziua Guten Tag / Hallo (gutn tag / halo)
Buna ziua Gr Gott (Sud Germania si Austria) (grius got)
Buna ; Salut Hallo ; Hi (halo ; hai)
Buna / Salut Servus (ntre persoane de gen masculin) (servus)
Buna dimineata Guten Morgen (gutn morgn)
Buna seara Guten Abend (gutn abnd)
Noapte buna Gute Nacht (gute naht)
Bine ati venit! Willkommen (vilcomn)
Cum spun "La revedere" n limba Germana?
La revedere Auf Wiedersehen (auf vidr-zen)
La revedere! Auf Wiederhren! (dupa o conversatie telefonica) (auf vidr-hiorn)
Pa Tschss (cius)
Ne vedem mai trziu Bis spter (bis peta)
Ne vedem curnd Bis bald (bis bald)
Ne vedem mine Bis morgen (bis morgn)
Cu bine! Mach's gut (mahs gut)

Cu bine! Alles Gute (ales gu-t)
Mult noroc! Viel Glck (fil gliuc)
Cum spun "Multumesc" n limba Germana?
Multumesc Danke (danche)
Multumesc! Danke schn! (danche iun)
Multumesc! Danke sehr (danche zea)
Multumesc! Besten Dank (formal) (bestn danc)
Multumesc! Ich danke Ihnen (formal) (ih danche inn)
Multumesc! Herzlichen Dank (formal) (herlih danc)
Multumesc mult! Tausend Dank (tauznd danc)
Va multumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal) (filn danc)
Va multumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal) (danche fil-mal)
Va multumesc mult! Schnen Dank (formal) (iunn danc)
Va multumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal)
Va multumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal)
Va multumesc mult! Ein herzliches Dankeschn (formal)
Cum spun "Cu placere!" n limba Germana?
Va rog! Bitte! (bite)
Cu placere! Nichts zu danken! (nih u dan-cn)
Cu placere! Gern geschehen (prescurtat Gern) (ghern ghein)
Cu placere! Bitte schn! (formal) (bite iun)
Cu placere! Bitte sehr (formal) (bite zea)
Cu placere! Mit Vergngen (formal) (mit faghenugn)
Scuzati-ma Entschuldigung (enuldigung)
mi pare rau Es Tut mir Leid (es tut mia laid)
Nu-i nimic Schon gut (on gut)
Nu-i nimic Kein Problem (cain problem)
Da / Nu Ja / Nein (ia / nain)
n continuare va oferim posibilitatea sa studiati fraze si expresii n Germana folosite n
socializarea dintre doua persoane:
Care este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronuntia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numesti? - Wie heit du? (pronuntia : vi haist du?)
Eu ma numesc... - Ich heie... (pronuntia : ih haise...) (formal)
Eu ma numesc... - Ich bin... (pronuntia : ih bin...)
ncntat de cunostinta - Freut mich (pronuntia : froit mih)
ncntat de cunostinta - Sehr erfreut (pronuntia : zea efroit)
Cum ti merge? - Wie geht es Ihnen? (pronuntia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum ti merge? - Wie geht es dir? (pronuntia : vi ghet es dia?)

Cum ti merge? - Wie geht's? (pronuntia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastra? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronuntia :
mia ghet es gut und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar tie? - Mir geht's gut und dir? (pronuntia : mia ghe gut und
dia)
mi pare rau. Nu nteleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronuntia : es tut
mia laid. ih farte-e niht)
ntr-adevar? / Serios? / Adevarat? - Wirklich? (pronuntia : viuclih)
Nu vorbesc asa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronuntia :
ih can niht so gut doici u redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronuntia : ia. cain problem)
De retinut! La ntrebarea "Wie geht's?" nu este indicat sa raspundeti cu "Ich bin
gut", deoarece acest raspuns nu reflecta o stare de spirit, ci mai degraba o capabilitate
a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematica - Ich bin gut in Mathematik.
Zilele saptamanii in Germana

n aceasta lectie veti nvata zilele saptamnii n limba Germana, mpreuna cu unele
fraze si cuvinte de baza ce sunt n strnsa legatura cu acest subiect.
Tabelul urmator contine traducerea din limba Romna n limba Germana, prescurtarea
si pronuntia n Germana pentru fiecare zi din saptamna.
Zilele Saptamnii - Tage der Woche
zilele lucratoare - Wochentage / Werktags
sfrsit de saptamna - Wochenende
n Romna
n Germana
Prescurtarea:
Pronuntia / Se citeste:
Luni
Montag
Mo
mon-tag
Marti
Dienstag
Di
dins-tag
Miercuri
Mittwoch
Mi
mit-voh
Joi
Donnerstag
Do
doners-tag
Vineri
Freitag
Fr
frai-tag
Sambata
Samstag
Sa
sams-tag
Duminica
Sonntag
So
son-tag
De retinut! Cnd scrieti zilele saptamnii n limba Germana, prima litera este
ntotdeauna o majuscula.
n nordul Germanie puteti ntlni persoane care n loc de Sonntag sa spuna
Sonnabend, aceasta este varianta locala, folosita pentru ziua de duminica.
Toate cele sapte zile ale saptamnii, n limba Germana sunt de genul masculin (der),
exemplu: der Freitag.
Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminica
(Sonntag), la fel ca n calendarul Romnesc.
Pentru a purta conversatii n limba Germana, aveti nevoie de un vocabular puternic,
dezvoltat pe diferite subiecte, de aceea, n aceasta lectie, nu veti nvata doar zilele
saptamnii, ci si cuvinte nrudite cu acest subiect. n tabelul de mai jos, gasiti cuvinte
uzuale, ce va pot fi de folos n viitoarele conversatii, purtate n limba Germana:
acum = jetzt (iet)
cndva = irgendwann (irgn-van)
astazi / azi = heute (hoite)
mine = morgen (morgn)
poimine = bermorgen (iubr-morgn)
ieri = gestern (ghestrn)
alaltaieri = vorgestern (for-ghestrn)
zilnic = tglich (tag-lih)
n continuare vom nvata cteva fraze, propozitii si ntrebari de baza n limba
Germana, toate n strnsa legatura cu subiectul principal al acestei lectii:
Cte zile sunt ntr-o saptamna? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronuntia : vi file
taghe hat aine vohe?)
ntr-o saptamna, sunt sapte zile - eine Woche hat sieben Tage (pronuntia : aine vohe
hat zibn taghe)
Ce zi este astazi? - Welcher Tag ist heute? (pronuntia : velhe tag ist hoite?)
Astazi este... / Azi este... - Heute ist... (pronuntia : hoite ist...)
Astazi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronuntia : hoite ist doners-tag)
Ce ai de gnd sa faci n acest weekend? - Was willst du am Wochenende
machen? (pronuntia : vas vilst du am wohn-ende mahn?)
Cnd / Unde ne putem ntlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronuntia : van
/ vo voln via un trefn?)
(Formal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es Ihnen am
besten? (pronuntia : van past es inn am bestn?)
(Informal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am
besten? (pronuntia : van past es dia am bestn?)
Lunile anului in Germana

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana
deci iti va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)
Ianuarie - Januar (pronuntia : Ianuar)
Februarie - Februar (pronuntia : Februar)
Martie - Mrz (pronuntia : Mer)
Aprilie - April (pronuntia : April)
Mai - Mai (pronuntia : Mai)
Iunie - Juni (pronuntia : Iuni)
Iulie - Juli (pronuntia : Iuli)
August - August (pronuntia : August)
Septembrie - September (pronuntia : Zeptembr)
Octombrie - Oktober (pronuntia : Octobr)
Noiembrie - November (pronuntia : Novembr)
Decembrie - Dezember (pronuntia : Detembr)
Mai multe cuvinte n strnsa legatura cu subiectul principal:
luna(luni) - monat(e) (pronuntia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronuntia : iar(iare)
anul viitor - nchstes Jahr (se pronunta "neh-stes iar")
Ora in Germana - Ceasul in Germana

Aici veti nvata cum sa raspundeti la ntrebarea "Ct este ora / ceasul?" n
limba Germana.
Ct este ora, va rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronuntia : vi fil ur ist es, bite?)
Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronuntia : es ist ain ur)
Este ora doua - Es ist zwei Uhr (pronuntia : es ist vai ur)
Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronuntia : es ist drai ur)
Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronuntia : es ist fir ur)
Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronuntia : es ist fiunf ur)
Este ora sase - Es ist sechs Uhr (pronuntia : es ist zex ur)
Este ora sapte - Es ist sieben Uhr (pronuntia : es ist ziben ur)
Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronuntia : es ist aht ur)
Este ora noua - Es ist neun Uhr (pronuntia : es ist noin ur)
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronuntia : es ist en ur)
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronuntia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronuntia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronuntia : es ist firtl nah aht)
Este ora opt si jumate - Es ist acht Uhr dreiig (pronuntia : es ist aht ur drai-sig)
Este ora opt si jumate - Es ist halb neun (pronuntia : es ist halb noin)
Este ora opt si patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronuntia : es ist aht
uhr fiunf-und-firtig)
Este ora opt fara un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronuntia : es ist firtl for aht)
Durata (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (pronuntia : minute(minutn)
ora(ore) - stunde(n) (pronuntia : stunde(tundn)
zi(le) - tag(e) (pronuntia : tag(taghe)
saptamna(saptamni) - woche(n) (pronuntia : vohe(vohn)
luna(luni) - monat(e) (pronuntia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronuntia : iar(iare)
dimineata - morgen (pronuntia : morghn)
dupa-amiaza - nachmittag (pronuntia : nah-mitag)
seara - abend (pronuntia : abnd)
noapte - nacht (pronuntia : naht)
nainte - vor (pronuntia : for)
mai trziu - spter (pronuntia : petr)
Anotimpurile in Germana - Vremea in Germana
Vremea (Vocabular) - Wetter (Wortschatz):
Aer - die Luft (pronuntia : di luft)
Apusul Soarelui - der Sonnenuntergang (pronuntia : dea sonenuntergank)
Atmosfera - Atmosphre (pronuntia : Atmo-sfere)
Cald - Warm (pronuntia : varm)
Canicula - die Hitze (pronuntia : di hite)
Ceata - der Nebel (pronuntia : dea nebl)
Cer - Himmel (pronuntia : himl)
Cer nstelat - der Sternenhimmel (pronuntia : dea ternen-himl)
Curcubeu - Regenbogen (pronuntia : Reghen-bogn)
Cutremur - das Erdbeben (pronuntia : das erdbebn)
Dezghet - das Tauwetter (pronuntia : das tauvetr)
Foarte Cald - Hei (pronuntia : hais)
Formare de nori - die Wolkenbildung (pronuntia : di volcn-bildung)
Frig - Kalt (pronuntia : calt)
Frumos - Schn (pronuntia : iun)
Fulger - der Blitz (pronuntia : dea bli)
Furtuna - das Gewitter (pronuntia : das ghevitr)
Gheata - das Eis (pronuntia : das ais)

Grindina - der Hagel (pronuntia : dea hagl)
Nori - die Wolken (pronuntia : di volkn)
Ploaie - der Regen (pronuntia : dea regn)
Polei - das Glatteis (pronuntia : das glat-ais)
Prognoza Meteo - die Vorschau (pronuntia : di forau)
Rasaritul Soarelui - der Sonnenaufgang (pronuntia : dea zonen-auf-gang)
Roua - der Tau (pronuntia : der tau)
Soare - die Sonne (pronuntia : di zone)
Stea - der Stern (pronuntia : dea tern)
Temperatura la umbra - die Temperatur im Schatten (pronuntia : di temperatur im
atn)
Vizibilitate - Sichtweite (pronuntia : Ziht-vait)
Zapada - Schnee (pronuntia : ne)
Cum este vremea, astazi? - Wie ist das Wetter heute?
Raspuns 1 : Es + verb
Ploua - Es regnet (pronuntia : Es regnet)
Raspuns 2 : Es ist + adjectiv
Este frumos - Es ist schn (pronuntia : Es ist sun)
De Retinut:
Dupa cum puteti observa n exemplele de mai sus, atunci cnd vine vorba despre
vreme, Es simplu se foloseste n frazele de raspuns mpreuna cu un verb iar Es ist se
foloseste mpreuna cu un adjectiv.
Anotimpurile - die Jahreszeiten:
Primavara - der Frhling (pronuntia : dea Friuling)
n Primavara - im Frhling (pronuntia : im Friuling)
Vara - der Sommer (pronuntia : dea Zomr)
n Vara - im Sommer (pronuntia : im Zomr)
Toamna - der Herbst (pronuntia : dea Herbst)
n Toamna - im Herbst (pronuntia : im Herbst)
Iarna - der Winter (pronuntia : dea Vintr)
n Iarna - im Winter (pronuntia : im Vintr)
Culorile in Germana
Aici puteti studia culorile cu sfaturi de pronuntie si fraze de baza n Germana
Culorile sunt adjective importante n majoritatea limbilor vorbite pe pamnt. Culorile
sunt ntotdeauna o parte importanta a vocabularului, deoarece cu ajutorul lor, puteti

descrie nenumarate lucruri: obiecte, fiinte, fenomene ale naturii, etc.
n continuare, veti nvata cum sa ntrebati 'Care este culoare ta / dvs. favorita?' si
cum sa raspundeti la aceasta ntrebare n limba Germana. Daca doriti sa ntrebati n
mod formal 'Care este culoare dvs. favorita?' n limba Germana veti spune'Was ist
Ihre Lieblingsfarbe?' (pronuntia: vas ist ira liblings-farbe) sau 'Welche ist Ihre
Lieblingsfarbe?' (pronuntia:velhe ist ira liblings-farbe); ambele variante sunt
corecte, puteti alege varianta care o retineti mai usor.
Acum sa analizam cum putem raspunde la ntrebarea studiata mai sus. Daca doriti sa
spuneti 'Culoarea mea preferata este...' n limba Germana veti spune 'Meine
Lieblingsfarbe ist...' (pronuntia: mai-ne liblings-farbe ist); n spatiul punctat puteti
utiliza culoarea dvs. preferata.
Mai jos se afla culorile uzuale traduse din limba Romna n limba Germana.
alb = wei (vais)
negru = schwarz (var)
gri = grau (grau)
rosu = rot (rot)
albastru = blau (blau)
verde = grn (griun)
galben = gelb (ghelb)
portocaliu = orange (oranje)
roz = rosa (roza)
maro = braun (braun)
argintiu = silber (zilbr)
auriu = gold (gold)
Natura in Germana
Natura (Vocabular) - Natur (Wortschatz):
aerul - die Luft (pronuntia : di luft)
apa - das Wasser (pronuntia : das Vasr)
apusul soarelui - der Sonnenuntergang (pronuntia : dear Zonen-untr-gang)
cascada - der Wasserfall (pronuntia : dea Vasar-fal)
cerul - der Himmel (pronuntia : dea Himmel)
coasta - die Kste (pronuntia : di quste)
curcubeul - der Regenbogen (pronuntia : dea Reghenbogn)
dealul - der Hgel (pronuntia : dea Hiugl)
desertul - die Wste (pronuntia : di Viuste)
ferma - der Bauernhof (pronuntia : dea Bauernhof)
floarea - die Blume (pronuntia : di Blume)
floarea soarelui - die Sonnenblume (pronuntia : di Zonen-blume)
frunza - das Blatt (pronuntia : das Blat)

iarba - das Gras (pronuntia : das Gras)
insula - der Insel (pronuntia : dea Inzl)
jungla - der Dschungel (pronuntia : dea Junghel)
lacul - der See (pronuntia : dea Zi)
luna - der Mond (pronuntia : dea Mund)
luna plina - der Vollmond (pronuntia : dea Folmund)
marea - die See / das Meer (pronuntia : di zi / das Me-a)
muntele - der Berg (pronuntia : dea Berg)
nisipul - der Sand (pronuntia : dea Sand)
norul - die Wolke (pronuntia : di Volche)
oceanul - der Ozean (pronuntia : dea Oian)
orasul - die Stadt (pronuntia : di tat)
padurea - der Wald (pronuntia : dea Vald)
pestera - die Hhle (pronuntia : di Hiole)
piatra - der Stein (pronuntia : dea tain)
plaja - der Strand (pronuntia : dea trand)
planta - die Pflanze (pronuntia : di Pflane)
podul - die Brcke (pronuntia : di Briuche)
pomul - der Baum (pronuntia : dea Baum)
radacina - die Wurzel (pronuntia : di vurel)
rasaritul soarelui - der Sonnenaufgang (pronuntia : dea Zonen-auf-gang)
rul - die Fluss (pronuntia : di Flus)
soarele - die Sonne (pronuntia : di Zone)
strada - die Strae (pronuntia : di trase)
tara - das Land (pronuntia : das Land)
terenul - das Feld (pronuntia : das Feld)
trandafirul - die Rose (pronuntia : di Roze)
tufisul - der Busch (pronuntia : dea Bu)
tunetul - der Blitz (pronuntia : dea Bli)
valea - das Tal (pronuntia : das Tal)
valul - die Welle (pronuntia : di vele)
vntul - der Wind (pronuntia : dea vind)
vremea - das Wetter (pronuntia : das vetr)
zapada - der Schnee (pronuntia : dea ne)
Animale in Germana
Animalele (Vocabular) - Tiere (Wortschatz):
albina - die Biene (pronuntia : di Bine)
balena - der Wal (pronuntia : dea Val)
broasca - der Frosch (pronuntia : dea Fro)
broasca testoasa - die Schildkrte (pronuntia : di ild-kreote)

calul - das Pferd (pronuntia : das Pferd)
capra - die Ziege (pronuntia : di ighe)
caprioara - der Hirsch (pronuntia : dea Hir)
catelul - der Hund (pronuntia : dea Hund)
cimpanzeul - der Schimpanse (pronuntia : dea impane)
crocodilul - das Krokodil (pronuntia : das crocodil)
curcanul - der Truthahn (pronuntia : dea Trut-han)
fluturele - der Schmetterling (pronuntia : dea metr-ling)
furnica - die Ameise (pronuntia : di Amize)
gaina - das Huhn (pronuntia : das Huhn)
girafa - die Giraffe (pronuntia : di girafe)
gorila - der Gorilla (pronuntia : dea Gorila)
iepurele - der Hase (pronuntia : dea Haze)
leul - der Lwe (pronuntia : dea Leove)
liliacul - die Fledermaus (pronuntia : di Fledr-maus)
lupul - der Wolf (pronuntia : dea Volf)
magarul - der Esel (pronuntia : dea aizl)
maimuta - der Affe (pronuntia : dea afe)
oaia - das Schaf (pronuntia : das af)
paianjenul - die Spinne (pronuntia : di pine)
papagalul - der Papagei (pronuntia : dea Papagai)
pasarea - der Vogel (pronuntia : dea fogl)
pinguinul - der Pinguin (pronuntia : dea Pinguin)
pisica - die Katze (pronuntia : di Kae)
pisicuta - das Ktzchen (pronuntia : das Keen)
porcul - das Schwein (pronuntia : das vain)
rata - die Ente (pronuntia : di Ente)
sarpele - die Schlange (pronuntia : di langhe)
scorpionul - der Skorpion (pronuntia : dea Skorpion)
soricelul - die Maus (pronuntia : di Maus)
tntarul - die Mcke (pronuntia : di Miuke)
taurul - der Stier (pronuntia : dea tir)
tigrul - der Tiger (pronuntia : dea Tigr)
ursul - der Br (pronuntia : dea Bea)
vaca - die Kuh (pronuntia : di cu)
veverita - das Eichhrnchen (pronuntia : das aih-heorn-hn)
vitelul - das Kalb (pronuntia : das Kalb)
vulpea - der Fuchs (pronuntia : dea Fucs)
vulturul - der Adler (pronuntia : dea Adlr)
zebra - das Zebra (pronuntia : das ibra)
Alimente in Germana
Mncare (Vocabular) - Essen (Wortschatz):
bacon - der Speck (pronuntia : dea peih)
crnatul - die Wurst (pronuntia : di vurst)
carnea - das Fleisch (pronuntia : das flai)
carnea de miel - das Lammfleisch (pronuntia : das Lam-flai)
carnea de pasare - das Geflgel (pronuntia : das Ghefliugl)
carnea de porc - das Schweinefleisch (pronuntia : das vaine-flai)
carnea de vaca - das Rindfleisch (pronuntia : das Rind-flai)
carnea de vita - das Kalbfleisch (pronuntia : das Kalb-flai)
cascavalul - der Kse (pronuntia : dea cheze)
ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronuntia : di ocolade / di Praline)
crabul - der Krebs (pronuntia : dea crebs)
curcanul - der Truthahn (pronuntia : dea Trut-han)
friptura - der Braten / das Steak (pronuntia : dea Bratn / das teac)
fructele de mare - die Meeresfrchte (pronuntia : di Meres-friute)
gaina - das Huhn (pronuntia : das Huhn)
galuste - Nudeln (pronuntia : niu-dl)
gemul - die Marmelade (pronuntia : di Marmelade)
gratarul - der Grill (pronuntia : dea Gril)
nghetata - das Eis (pronuntia : das ais)
mierea - der Honig (pronuntia : dea Honig)
orezul - der Reis (pronuntia : dea Rais)
oua - Eier (pronuntia : a-ia)
oul - das Ei (pronuntia : das Ai)
pinea - das Brot (pronuntia : das Brot)
pestele - der Fisch (pronuntia : dea Fi)
rata - die Ente (pronuntia : di Ente)
sunca - der Schinken (pronuntia : dea incn)
tortul - die Torte (pronuntia : di Torte)
untul - die Butter (pronuntia : di Butr)
salata - der Salat (pronuntia : dea Zalat)
supa - die Suppe (pronuntia : di Zupe)
zaharul - der Zucker (pronuntia : dea ucr)
Preparare mncarii - Speisenzubereitung:
afumata - geruchert (pronuntia : gheroihrt)
calda - hei (pronuntia : hais)
coapta - gebacken (pronuntia : ghebacn)
facuta n casa - hausgemacht (pronuntia : haus-ghemaht)

fiarta - gekocht (pronuntia : gacoht)
n aburi - gedmpft (pronuntia : ghedempft)
picanta - scharf (pronuntia : arf)
prajita - frittiert (pronuntia : fri-tirt)
rece - kalt (pronuntia : calt)
Tacmurile - das Besteck (pronuntia : das Bestec)
lingurita - der Lffel (pronuntia : dea Leofl)
furculita - die Gabel (pronuntia : di Gabl)
cutitul - das Messer (pronuntia : das Mesr)
farfuria - der Teller (pronuntia : dea Tela)
vasele - das Geschirr (pronuntia : das Geir)
paharul - das Glas (pronuntia : das Glas)
sticla - die Flasche (pronuntia : di Flae)
Bauturi (Vocabular) - Getrnke (Wortschatz):
apa - das Wasser (pronuntia : das Vasr)
apa minerala - Mineralwasser (pronuntia : mineral-vasr)
alcoolul - der Alkohol (pronuntia : dea alcool)
bautura nonalcoolica - alkoholfrei (pronuntia : alcool-frai)
berea - das Bier (pronuntia : das bir)
cafea fara cofeina - koffeinfreien Kaffee (pronuntia : cofain-frai cafe)
cafeaua - der Kaffee (pronuntia : dea cafe)
ceaiul - der Tee (pronuntia : dea Ti)
ciocolata calda - hei Schokolade (pronuntia : hais ocolade)
laptele - die Milch (pronuntia : di milh)
sucul - der Saft (pronuntia : dea zaft)
vin rosu - Rotwein (pronuntia : Rot-vain)
vin alb - Weiwein (pronuntia : vais-vain)
vinul - der Wein (pronuntia : dea vain)
servetelul - die Serviette (pronuntia : di Zerviete)
sarea - das Salz (pronuntia : das Zal)
piperul - der Pfeffer (pronuntia : dea Pfefr)
masa - der Tisch (pronuntia : dea Ti)
gustul - der Geschmack (pronuntia : dea Gemac)
gustos - lecker (pronuntia : lecr)
uleiul - das l (pronuntia : das oil)
otetul - der Essig (pronuntia : dea Esig)
mustarul - der Senf (pronuntia : dea Zenf)

gheata - das Eis (pronuntia : das ais)
ospatarul - der Kellner (pronuntia : dea Kelnr)
ospatarita - die Kellnerin (pronuntia : di Kelne-rin)
meniul - die Speisekarte (pronuntia : di paize-carte)
comanda - die Bestellung (pronuntia : di Betelung)
a plati - zahlen / bezahlen (pronuntia : aln / bialn)
Nota, Va rog! - Zahlen bitte! (pronuntia : aln bite!)
gustarea - der Imbiss (pronuntia : dea imbis)
masa de prnz - das Mittagessen (pronuntia : das Mit-tag-esn)
cina - das Abendessen (pronuntia : das Abnd-esn)
micul dejun - das Frhstck (pronuntia : das Friu-tiuc
Fructe si legume in Germana
n aceasta lectie veti nvata denumirile fructelor si legumelor n limba Germana. Cu
ajutorul tabelelor noastre va veti mbunatati vocabularul German atunci cnd vine
vorba de cele mai comune: fructe si legume. Fiecare tabel pe coloana a treia contine
pronuntia cuvintelor n limba Germana.
Fructe (Obst) n Germana:
Stii cum se spune "piersica" n limba Germana? Tabelul de mai jos te va ajuta sa nveti
denumirile n limba Germana a celor mai comune fructe.
ananasul = die Ananas (di ananas)
banana = die Banane (di banane)
capsuna = die Erdbeere (di erdbea)
cireasa = die Kirsche (di chire)
dovleacul = der Krbis (dea chiur-bis)
lamia = die Zitrone (di itrone)
lamia verde = die Limone (di limone)
marul = der Apfel (dea apfl)
maslina = die Olive (di olive)
para = die Birne (di birne)
piersica = der Pfirsisch (dea pfir-zi)
portocala = die Orange (di oranje)
strugurii = die Traube (di traube)
zmeura = die Himbeere (di himbea)
Legume (Gemse) n Germana:
Cum spuneti "legume proaspete" n Germana? adjectivul "proaspat" n

limba Germana este cuvntul "frisches" (pronuntia : frie), daca vrem sa spunem
"legume proaspete" n Germana vom alatura adjectivul "frisches" de substantivul
"Gemse" (pronuntia : ghemiuse) si vom obtine propozitia: frischese Gemse.
Stii cum se spune "morcov" n limba Germana? Tabelul de mai jos te va ajuta sa nveti
denumirile n limba Germana a celor mai comune legume.
cartoful = die Kartoffel (di cartofl)
castravetele = die Gurke (di ghiurke)
ceapa = die Zwiebel (di vi-bl)
conopida = der Blumenkohl (dea bliumn-col)
fasolea = die Bohne (di bone)
fasolea verde die grnen Bohnen (di griunn Bone)
malai = der Mais (dea maiz)
mazarea = die Erbse (di erbze)
morcovul = die Karotte (di carote)
ridichea der Rettich (dea ret-tih)
rosia = die Tomate (di tomate)
salata verde = der Salat (dea zalat)
varza = der Kohl (dea col)
Familia in Germana - Membrii familiei in Germana

n aceasta lectie veti nvata cuvinte si expresii de baza folosite n momentul n care
doriti sa va prezentati membrii familiei n limba Germana.
n tabelul urmator gasiti traducerea n limba Germana a celor mai comune grade de
rudenie:
Membrii familiei Vocabular - Familienangehrige Wortschatz
parinti = die Eltern (di eltrn)
tata = der Vater (dea fatr)
mama = die Mutter (di mutr)
frate = der Bruder (dea brudr)
frate vitreg = Stiefbruder (tif-brudr)
sora = die Schwester (di vestr)
sora vitrega = Stiefschwester (tif-vestr)
bunicul = der Grovater (dea gros-fatr)
bunica = die Gromutter (di gros-mutr)
bunicuta = Oma (oma)
strabunic = der Urgrovater (dea ugros-fatr)
strabunica = die Urgromutter (di ugros-mutr)

unchi = der Onkel (dea onc l)
matusa = die Tante (di tante)
var = der Cousin (dea cuzin)
verisoara = die Kusine (di cuzine)
sotul = der Ehemann (dea ehe-man)
sotia = die Ehefrau (i ehe-frau)
copii = die Kinder (di chindr)
gemenii = der Zwillinge (ea ivling)
fiul = der Sohn (dea son)
baiatul = der Junge (dea iunghe)
fiica = die Tochter (di tohtr)
fata = das Mdchen (das med-hen)
nepotul = der Neffe (dea nefe)
nepoata = die Nichte (di nihte)
nasul = der Pate (dea pate)
nasa = die Patin (di patin)
socru = Schwiegervater (viga-fata)
soacra = Schwiegermutter (viga-muta)
cumnat = der Schwager (dea vagr)
cumnata = die Schwgerin (di vegrin)
De retinut! Cnd doriti sa va referiti la o persoana de genul masculin singular atunci
folositi der (pronuntia : dea) iar cnd doriti sa va referiti la o persoana de genul
feminin singular atunci folositi die (pronuntia : di). Aceeasi regula se aplica si n
cazul n care vreti sa spuneti: al meu - mein (pronuntia : main) sau a mea
- meine (pronuntia : maine).
n continuare vom nvata cteva fraze, propozitii si ntrebari de baza n limba
Germana, toate n strnsa legatura cu subiectul principal al acestei lectii:
Acesta este tatal meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine
Mutter (pronuntia : das ist main fatr / das ist maine mutr)
Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronuntia : dea her / di frau)
Masculin / Feminin - mnnlich / weiblich (pronuntia : menlih / vaiblih)
Am doi frati / Am doua surori - Ich habe zwei Brder / Ich habe zwei
Schwestern (pronuntia : ih habe vai brud / ih habe vai vestn)
Sunteti casatorit(a)? - Sind Sie verheiratet? (pronuntia : sind zi ferhairatet)
Starea civila - der Familienstand (pronuntia : dea Familien-stand)
Singur / Casatorit / Divortat - ledig / verheiratet / geschieden (pronuntia : ledig /
ferhairatet / geidn)
Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von
Erica (pronuntia : Fritz ist dea fatr fon Aida und fon Erica)
Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronuntia : Aida ist di Tohtr
von Fritz)
Directii si forme geometrice in Germana
Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte:

Nord - der Norden (pronuntia : dea Nordn)
Sud - der Sden (pronuntia : dea Siudn)
Vest - der Westen (pronuntia : dea Vestn)
Est - der Osten (pronuntia : dea Ostn)
n Nord - im Norden (pronuntia : im Nordn)
spre Nord - nach Norden (pronuntia : nah Nordn)
din Nord - aus dem Norden (pronuntia : aus dem Nordn)
Directii - Richtungen:
de-a lungul - entlang (pronuntia : entlang)
Stnga - links (pronuntia : linx)
n apropiere - bei (pronuntia : bai)
Lnga - neben (pronuntia : nebn)
Peste - ber (pronuntia : iubr)
Dreapta - rechts (pronuntia : reh)
Drept nainte - Geradeaus (pronuntia : gheradeaus)
Forme - Formen:
Patrat - Quadrat / Viereck (pronuntia : cvadrat / firec)
Cerc - Kreis (pronuntia : crais)
Triunghi - Dreieck (pronuntia : draiec)
Dreptunghi - Rechteck (pronuntia : rehtec)
Oval - Oval (pronuntia : Oval)
Octogon - Achteck (pronuntia : Ahtec)
Cub - Wrfel (pronuntia : viurfl)
Sfera - Kugel (pronuntia : cugl)
Con - Kegel (pronuntia : chegl)
Cilindru - Zylinder (pronuntia : ilindr)
Germana in calatorie
aeroportul - der Flughafen (pronuntia : dea Flug-hafn)
agentia de turism - das Reisebro (pronuntia : das Raize-biuro)
autobuzul - der Bus (pronuntia : dea Bus)
automobilul - das Auto (pronuntia : das Auto)
avionul - das Flugzeug (pronuntia : das Flug-oig)
a ateriza - landen / zu landen (pronuntia : landn / tu landn)

a calatori - reisen (pronuntia : raizn)
a merge cu bicicleta - radfahren (pronuntia : rad-farn)
a zbura - fliegen / zu fliegen (pronuntia : flign / u flign)
bagajul - das Gepck (pronuntia : das Ghepec)
barca - das Boot (pronuntia : das Bot)
bicicleta - das Fahrrad (pronuntia : das Farad)
biletele de avion - die Flugkarten (pronuntia : di Flug-kartn)
biroul informatii - das Auskunftsbro (pronuntia : das Aus-cunf-biuro)
calatoria - die Reise (pronuntia : di Raize)
check-in - der Check-in / Abfertigung (pronuntia : dea Check-in / Abfertigung)
decolare - der Abflug / start (pronuntia : dare Abflug / tart)
destinatia - die Destination / das Reiseziel (pronuntia : di Deztination / das Raizeil)
excursia - die Reise (pronuntia : di Raize)
gara - Bahnhof (pronuntia : Banhof)
geanta - die Tasche (pronuntia : di Tae)
hotelul - das Hotel / der Gasthof (pronuntia : dasHOTEL / dea Gasthof)
masina - der Wagen / PKW (pronuntia : dea vagn / Pkv)
mergem pe jos - zu Fuss (pronuntia : u Fus)
metroul - die U-Bahn (pronuntia : di u-Ban)
motocicleta - das Motorrad (pronuntia : das Motorad)
nava - das Schiff (pronuntia : das if)
oficiul vamal - das Zollamt (pronuntia : das ol-amt)
pasagerul - der Passagier / der Fahrgast (pronuntia : dea Pasajer / dea Fargast)
pasaportul - der Pass (pronuntia : dea Pas)
plecari - die Abfahrt (pronuntia : di Abfart)
pregatiti de decolare - startbereit (pronuntia : tart-berait)
ruta - die Route (pronuntia : di Rute)
scopul - Ziel (pronuntia : il)
sosiri - die Ankunft (pronuntia : di Ancunft)
statia de tren - der Bahnhof (pronuntia : dea Ban-hof)
strada - die Strae (pronuntia : di trase)
strada principala - Hauptstrae (pronuntia : Haupt-trase)
tara - das Land (pronuntia : das Land)
traficul auto - der Verkehr (pronuntia : dea fachea)
trenul - der Zug (pronuntia : dea ug)
valiza - der Koffer (pronuntia : dea Kofr)
Haine / Imbracaminte in Germana
mbracaminte (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz):

blugi - die Jeans (pronuntia : di gins)
bluza - die Bluse (pronuntia : di Bluze)
camasa - das Hemd (pronuntia : das Hemd)
camasa cu mneci scurte - Kurzarmhemd (pronuntia : cur-arm-hemd)
camasa cu mneci lungi - Langarmhemd (pronuntia : lang-arm-hemd)
ciorapi - die Socke / der Strumpf (pronuntia : di zokay / dea trumf)
cizma - der Stiefel (pronuntia : dea tifl)
costumul barbatesc - der Anzug (pronuntia : dea Anug)
costumul de baie - der Badeanzug (pronuntia : dea Bade-anug)
cravata - die Krawatte (pronuntia : di cravate)
fusta - der Rock (pronuntia : dea roc)
geaca - die Jacke (pronuntia : di iache)
geaca sport - das Sakko (pronuntia : das zaco)
geanta - die Tasche (pronuntia : di tae)
haina - der Mantel (pronuntia : dea mantl)
lenjeria intima - die Unterwsche (pronuntia : di untr-vee)
pantaloni - die Hose (pronuntia : di hoze)
pantaloni scurti - kurze Hosen (pronuntia : cure Hozn)
pantofi - die Schuhe (pronuntia : di ue)
pantoful - der Schuh (pronuntia : dea u)
pelerina de ploaie - der Regenmantel (pronuntia : dea regen-mantl)
pijamalele - der Schlafanzug (pronuntia : dea laf-anug)
puloverul - der Pulli / der Pullover (pronuntia : dea puli / dea pulovr)
rochia - das Kleid (pronuntia : das claid)
sandala - die Sandale (pronuntia : di zandale)
sutienul - der BH / der Bstenhalter (pronuntia : dea BeHa / dea Biustn-haltr)
tricoul - das T-Shirt (pronuntia : das ti-rt)
Accesorii (Vocabular) - Zubehr (Wortschatz):
ceasul - die Armbanduhr (pronuntia : di Arm-band-ur)
cureaua - der Grtel (pronuntia : dea ghiur-tl)
esarfa - der Schal (pronuntia : dea al)
esarfa pentru cap - das Kopftuch (pronuntia : das cof-tuh)
manusa - der Handschuh (pronuntia : dea Hand-u)
ochelarii - die Brille (pronuntia : di Brile)
ochelarii de soare - die Sonnenbrille (pronuntia : di Zonen-brile)
palaria - der Hut (pronuntia : dea Hut)
poseta - die Handtasche (pronuntia : di Hand-tae)
umbrela - der Regenschirm (pronuntia : dea reghen-irm)
Bijuterii (Vocabular) - Schmuck (Wortschatz):

bratara - das Armband (pronuntia : das Arm-band)
cercelul - der Ohrring (pronuntia : dea Oring)
inelul - der Ring (pronuntia : dea Ring)
lantul - die Halskette (pronuntia : di Halskettare)
scump - teuer (pronuntia : toia)
ieftin - billig (pronuntia : bilig)
e prea scump - das ist zu teuer (pronuntia : das ist u toia)
nu vreau - ich will es nicht (pronuntia : ih vil es niht)
o iau - ich nehme es (pronuntia : ih neme es)
o punga, va rog - eine Tte bitte (pronuntia : aine tiute bite)
Produse cosmetice in Germana

n aceasta lectie oferita de waialo.com va puteti dezvolta vocabularul German cu
termeni folositi atunci cnd vine vorba de produse cosmetice si ngrijire personala.
Cosmetice (Vocabular) - Kosmetik (Wortschatz):
aparat de ras - das Rasiermesser (pronuntia : das Razir-mesr)
apa de cologne - das Klnisch Wasser (pronuntia : das coloni vasr)
ata dentara - die Zahnseide (pronuntia : di an-zaide)
crema de ras - die Rasiercreme (pronuntia : di Razir-creme)
fard - die Schamrte (pronuntia : di am-reote)
fixativ - der Haarfestiger (pronuntia : dea Har-festigr)
gel de dus - das Duschgel (pronuntia : das Du-gel)
lac de unghii - der Nagellack (pronuntia : dea Nagl-lac)
machiaj - die Schminke (pronuntia : di minche)
ondulator - der Lockenstab (pronuntia : dea Lochen-tab)
parfum - das Parfm (pronuntia : das Parfium)
pasta de dinti - die Zahnpasta (pronuntia : di an-pasta)
periuta de dinti - die Zahnbrste (pronuntia : di an-biurste)
pieptene - der Kamm (pronuntia : dea kam)
pudra - der Puder (pronuntia : dea Pudr)
rimel - die Wimperntusche (pronuntia : di vimpern-tue)
ruj - der Lippenstift (pronuntia : dea Lipen-tift)
sampon - das Shampoo (pronuntia : das ampu)
sapun - die Seife (pronuntia : di saife)
spuma - der Schaum (pronuntia : dea aum)

uscator de par - der Fn (pronuntia : dea Feon)
Termeni din sport in Germana
Aici puteti studia traducerea Romna Germana a termenilor uzuali folositi n sport, tot
aici, puteti nvata denumirile nGermana a celor mai comune sporturi din lume.
Alergare - Rennen (pronuntia : Renn)
Alpinism - Klettern (pronuntia : Kletn)
Balet - Ballett (pronuntia : Balet)
Baschet - Basketball (pronuntia : Baschetbal)
Baseball - Baseball (pronuntia : Beisbal)
Biliard - Billard (pronuntia : Biliard)
Bowling - Kegeln (pronuntia : chegl)
Box - Boxen (pronuntia : Boxn)
Ciclism - Radfahren (pronuntia : Rad-farn)
Curse Auto - Autorennen (pronuntia : Auto-renn)
Fotbal - Fuball (pronuntia : Fus-bal)
Gimnastica - Turnen (pronuntia : Turnn)
Golf - Golf (pronuntia : Golf)
Handbal - Handball (pronuntia : Handbal)
Hiking - Wandern (pronuntia : vandrn)
Hochei - Eishockey (pronuntia : ais-hochei)
not - Schwimmen (pronuntia : vimn)
Jogging - Joggen (pronuntia : joggn)
Lacrosse - Lacrosse (pronuntia : Lacrosse)
Lupte - Ringen (pronuntia : Ringn)
Patinaj - Eislaufen (pronuntia : ais-laufn)
Pescuit - Angeln (pronuntia : Angln)
Role - Rollschuhlaufen (pronuntia : Rol-u-laufn)
Rugbi - Rugby (pronuntia : Rugbi)
Sah - Schach (pronuntia : ah)
Schi - Ski fahren (pronuntia : Schi farn)
Schi nautic - Wasserski (pronuntia : vasr-schi)
Scufundare - Tauchen (pronuntia : Tau-hn)
Snowboard - Snowboarden (pronuntia : znou-boardn)
Surfing - Surfen (pronuntia : zurfn)
Tenis - Tennis (pronuntia : Tenis)
Tenis de masa - Tischtennis (pronuntia : Ti-tenis)
Volei - Volleyball (pronuntia : Volei-bal)

a juca - Spielen (pronuntia : piln)
jucator - Spieler (pronuntia : pilr)
arbitru - Schiedsrichter (pronuntia : ids-rihtr)
Partile corpului uman in Germana
Corpul uman (Vocabular) - Menschlicher Krper (Wortschatz):
barbia - Kinn (pronuntia : chin)
burta - Bauch (pronuntia : bau)
cap - Kopf (pronuntia : cof)
cot - Ellbogen (pronuntia : elbogn)
deget de la mna - Finger (pronuntia : fingr)
deget de la picior - Zeh (pronuntia : e)
dinti - Zhne (pronuntia : ene)
fata - Gesicht (pronuntia : gheziht)
ficat - Leber (pronuntia : libr)
frunte - Stirn (pronuntia : tirn)
gt - Nacken (pronuntia : nachen)
gura - Mund (pronuntia : mund)
genunchi - Knie (pronuntia : cni)
glezna - Knchel (pronuntia : cniohl)
inima - Herz (pronuntia : her)
mna - Hand (pronuntia : hand)
muschi - Muskeln (pronuntia : muschel)
nas - Nase (pronuntia : naze)
ochi - Auge (pronuntia : aughe)
obraji - Wange (pronuntia : vange)
os - Knochen (pronuntia : cneohn)
par - Haar (pronuntia : har)
picior - Fu (pronuntia : fus)
piele - Haut (pronuntia : haut)
piept - Brust (pronuntia : brust)
plamn - Lunge (pronuntia : lunghe)
snge - Blut (pronuntia : blut)
spate - Rcken (pronuntia : riuche)
sprncene - Augenbrauen (pronuntia : aughen-braun)
umar - Schulter (pronuntia : ultr)
unghie - Fingernagel (pronuntia : fingr-naghel)
ureche - Ohr (pronuntia : or)
Substantivul in Germana - Descriere generala
Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte
(oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic
substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna
de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das
Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o
mama, ein Mdchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin
sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna
impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M =
masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu
cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea
substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de
ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),
abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),
comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in
parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die
Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die
Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum =
muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in
doua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
- substantive care au forma de plural si singular;
- substantive care au numai forma de singular;
- substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
- substantive feminine;
- substantive masculine;
- substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In

limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
- articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
- articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);
Genul substantivului si reguli de determinare in limba germana
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este
recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau
terminatia acestuia.
Genul masculin foloseste articolul : DER
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann
= omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn =
cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul, baietelul etc.
Categorii de substantive:
- anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;
- denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht =
noaptea; die Frhe = la inceputul / urile;
- fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner =
tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
- denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
- denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; =>
exceptie face: die Kreide = creta;
- denumirea muntilor ( nu toti ) ;
- denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; =>
exceptie face: die Lira = lira
- toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
- denumirea mobilierului;
- denumirea instrumentelor de scris
- marcile de automobile;
2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:
Terminatii pentru substantive de origine germana:
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila,
mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face:
die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna;
etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie
de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen =
citirea;
Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =
materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-n : der Kapitn = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr
= militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das
Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau =
femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise =
furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib =
feminin;
Categorii de substantive:
- 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =
piersica;
- denumiri pentru avioane;
- denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
- marci de motociclete;
- denumiri de rauri;
- denumiri de flori;
- denumiri de arbori;
- instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =
clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
- numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea;
=> exceptie face: das Auge = ochiul;
Terminatiile care indica 100% genul feminin:
-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bcherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;
-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;

-ne : die Migrne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie =
geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der
Matrose = marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS
1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:
- In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das
Lamm = mielul.
- Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
- Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex:
das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn
= puiul de gaina;
- Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul;
das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das
Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die
Bronze = bronzul:
- Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das
Viertel = al patrulea;
- Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;
- Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul
inalt, ridicat;
- Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das
Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;
- Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Frulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die
Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die
Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel =
dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;
Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si
numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In
limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.
Cazul NOMINATIV - caracteristici
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta
forma il vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe
cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine
invata el? => pe elevi )
Cazul DATIV - caracteristici
Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde
la intrebarea WEM? (Cui?) - El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul
Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
- Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter
das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft complement direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici
Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al,
ai, ale cui ? ) si are functia de atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en,
-tel, -el, -er, -ein, -ling
Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala
sau in -h
Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Declinarea Substantivului in Germana

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste
declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile
substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.
Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au
nici o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una
din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e
Singular
Plural
N. die Frau = femeii
N. die Frauen = femeile
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii
G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
D. der Frau = femeii
N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frau = femeia
Akk. die Frauen = femeile
Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)
Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
- substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der
Nachbar = vecinul
- masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche =
grec, der Hasse = iepure;
- substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
- cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student =
student
- un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o
primeasca si la G, D, Akk singular.
Singular
Plural
N. der Mensch = omul
N. die Menschen = oamenii
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
D. dem Menschen = omului
N. den Menschen = oamenilor
Akk. den Menschen = omul
Akk. die Menschen = oamenii
Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)
Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural
substantivul va primi terminatia -er, -e sau-s. La Dativ plural este terminatia -n.
Singular
Plural
N. das Kind = copil
N. die Kinder = copii
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului
G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
D. dem Kind = copilului
N. den Kindern = copiilor
Akk. das Kind = copilul
Akk. die Kinder = copii
Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la
toate cazurile primeste terminatia -en
Singular
Plural
N. das Staat = statul
N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului
G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
D. dem Staat = statulului
N. den Staaten = statelor
Akk. den Staat = statul
Akk. die Staaten = statele
Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat
si la plural.
Categoriile de substantive care apar la singular :
Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la
plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii
sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o
majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci
cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente
( Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold =
aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ).
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze =
caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand
denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau =
albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele;
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un
proces => das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar
sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter =
litru, Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de
masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.
Categoriile de substantive care apar la plural :
Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =
vacanta, Eltern = parinti,Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular
=> Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti;
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die
U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;
Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana. Intrebuintare sau

caderea articolului.
Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / (plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / (plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / (plural);
Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;
Situatiile in care lipseste articolul din enunt:
- In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o
transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert
amanat
- Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
- Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea.
ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
- Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. =
Bucuresti este capitala Romaniei.
- In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer
machen = a face focul.
Pronumele personal in Germana
Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are
cate trei forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat
care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau
oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care
se vorbeste (er, sie, es).
Singular:
persoana I : ich (ih) = eu
persoana II: du (du) = tu
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent
in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de
genul neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist
blau) = El (caietul) este albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin
cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un
pronume personal.
Plural:
persoana I: wir (vir) = noi
persoana II: ihr (ir) = voi
persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.
*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :
Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana.
Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti
este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni,
membri ai familiei sau copii.
Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana,
trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane
suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal.
Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune
'tu' / 'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand
vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in
varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta.
Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu
majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir,
ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.
Verbul in Germana. Conjugarea la prezent

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei
propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si
neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele
care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care
prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt
foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent.
Veti repeta totodata si pronumele personal.
Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"
HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar
difera la conjugarea verbelor"HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt
neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.
50 de verbe din limba germana
Cele mai importante 50 de verbe din limba germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu
pronuntia acestora.
1. anrufen (an.rufn) = a telefona
2. arbeiten (arbaitn) = a munci

3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuen) = a folosi
5. bleiben (blaibn) = a ramane
6. brauchen (brauhn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farn) = a conduce
11. finden (findn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighn) = a zbura
13. fragen (fragn) = a intreba
14. geben (ghebn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habn) = a avea
17. heien (haisen) = a se numi
18. helfen (helfn) = a ajuta
19. hren (hoorn) = a auzi
20. kaufen (caufn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comn) = a veni
23. knnen (chionn) = a putea
24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libn) = a iubi
30. machen (mahn) = a face
31. mchten (miohtn) = a dori
32. nehmen (nemn) = a lua
33. schreiben (raibn) = a scrie
34. schlagen (laghen) = a lovi
35. schneiden (naiden) = a taia
36. schlafen (lafn) = a dormi
37. sitzen (siten) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi
41. spielen (pilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesn) = a uita

44. versprechen (ferprehen) = a promite
45. verstehen (ferteen) = a intelege
46. waschen (van) = a spala
47. werden (verdn) = a deveni
48. wissen (vizn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui
pr
Indicativul in germana. Formarea prezentului la verbele regulate
Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat
terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai
pe larg cum se formeaza timpul prezent.
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub
care gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se
adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen,
sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".
EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu
terminatiile specifice prezentate mai sus):
ich mach+e = eu fac
du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac
wir mach+en = noi facem
ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahan) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a
aduce, fragen = a intreba, gehen = a merge,heien = a se numi, kaufen = a
cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de
legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.
EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;
ich arbeit+e = eu muncesc;
du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;
wir arbeit+en = noi muncim;
ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
casatori, schneiden = a taia, melden= a anunta, finden = a gasi;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.
Verbe care prezinta modificari vocalice.
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
a =>
au => u
e => ie, i
o =>
=> a
EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;
ich gebe = eu dau
du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da
wir geben = noi dam
ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati
Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :
- backen = a coace (a => )
- bergen = a salva (e => i)
- blasen = a sufla (a => )
- braten = a praji (a => )
- brechen = a rupe (e => i)
- dreschen = a strica, distruge (e => i)

- drfen = a fi permis ( => a)
- empfehlen = a recomanda (e => ie)
Verbele neregulate in germana

1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat.
Acesta este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden
si wissen.
SEIN (zain) = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
haben (haban) = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (vir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
werden (verden) = a deveni
ich werde (ih verde) = eu devin
du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine
wir werden (vir verden) = noi devenim
ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
wissen (vizen) = a sti

ich wei (ih vais) = eu stiu
du weit (du vaist) = tu stii
er / sie / es wei (er/zi/es vais) = el, ea stie
wir wissen (vir wissen) = noi stim
ihr wit (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti
2. Verbele mixte
Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele
verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:
- nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;
- brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!
Alte verbe asemanatoare sunt :
- bringen => brachte => gebracht = a aduce;
- denken => dachte => gedacht = a gandi;
Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :
- gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;
- stehen => stand => gestanden = a sta;
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti
din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare
dictionar se indica ce fel de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si
schimba forma : machen => machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si
isi schimba forma;
Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana
Verbele cu particula separabila in germana (trennbare

Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un verb (rufen)
=>anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la
infinitiv unite intr-un singur cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare
Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane.
Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte
prefixul de verb;
- anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.
Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de
lungimea acesteia;
- abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag
alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner
Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi
toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu
bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb
deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la
sfarsitul propozitiei;
Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa
spal.
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se
construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla
adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?
abwaschen (ab.van) = a spala
ich wasche ab (ih vae ab) = eu spal
du wschst ab (du vest ab) = tu speli
er / sie / es wscht ab (er/zi/es vet ab) = el/ea spala
wir waschen ab (wir van ab) = noi spalam
ihr wascht ab (ihr vat ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi van ab) = ei spala / Dvs. spalati
Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu
(trecut):
abwaschen (nominativ) = a spala
=> abgewaschen (participiu) = spalat
Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.
Verbele modale in germana
Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu

apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a
propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.
Sunt sase verbe modale in limba germana: knnen, mssen, sollen, drfen,
mchten, wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)
Verbul modal knnen (a putea) poate exprima:
- faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa
vorbeasca germana.
- prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa
plece la Viena in vara.
- presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.
Verbul modal mssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:
- necesitatea; => Wir mssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.
Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul
este diferit si exprima:
- o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara
sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?
Verbul modal drfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:
- permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
- interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.
- intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
- folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei
gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu
apa fierbinte.
Verbul modal mchten (a place ceva, a dori) poate exprima:
- dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
- rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori
sa o sunati luni pe D-na Keller?
Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:
- dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
- cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu
vrea sa se construiasca aici o casa.
- adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati
doar un moment? Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre

radacina verbului si desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in

povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo
unde mai exista o legatura cu prezentul.
machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)
Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular.
Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es
machte; Incorect: er, sie, es machtet
Alte verbe care se conjuga la fel sunt:
- bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;
- brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;
- decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;
- fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;
- lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;
- lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;
- spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari
vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt
aceleasi.
brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe
Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea
wir brachen = noi rupeam
ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati
Alte verbe tari care se conjuga la fel :

- fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;
- geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;
- fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);
- gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);
- liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;
- schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;
- laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;
Verbele cu particula separabila:
fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la
televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor
wir sahen fern = noi ne uitam la televizor
ihr saht fern = voi va uitati la televizor
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor
Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga
terminatia "-d" ( kommend = care vine;weinend = care plange ) Ex.: Weinende
Kinder = copii care plang
(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care
este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o
actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:
Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in
momentul de fata le aud)
Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:
Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma
enerveaza. Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab,
tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar
modificari vocalice in radacina) + -en(terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia,
sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.
Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza
participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:
Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul
II) ; besuchen (infinitiv) => besuch + t = besucht(participiul II). Perfectul compus
in germana
Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul
auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga
participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II
incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.
Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are
urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. =
Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand.
=> Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?
Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich
anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a
citi; sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica

inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a
locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,
kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei
stari : einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu
particula separabila.
Conjugarea verbului "fahren" = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen" = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen" = a intra "
ich bin hereingekommen = eu am intrat;
du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;
ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu
se intampla si la perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu
auxiliarul "haben" insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er
hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii
minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata
si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in
povestiri, in scrieri literare. Mai mult ca perfectul in Germana
Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la
timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care
se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea
perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni
trecute si se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurck, weil er seinen
Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.
Conjugarea verbului "arbeiten" = a munci" la mai mult ca perfect:
ich hatte gearbeitet = eu muncisem;
du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;
wir hatten gearbeitet = noi munciseram;
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati; Viitorul in germana.
Viitorul prezent si anterior in germana
Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"

conjugat la timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si
la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la
sfarsitul propozitiei.
Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de
conjugat care nu se schimba
Conjugarea verbului "machen" = a face" la viitorul prezent :
ich werde machen = eu voi face;
du wirst machen = tu vei face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face;
wir werden machen = noi vom face;
ihr werdet machen = voi veti face;

sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.
Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere
folosirea adverbelor de timp ca :morgen = maine, bermorgen =
poimaine, nchste = urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent,
participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se
foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al
verbului de conjugat + auxiliarul"haben" / "sein"
Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:
ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;
du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;
wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;
ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi
plecat ieri la munte
Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in Germana
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin
inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de
persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural,
sunt identice cu cele de indicativ prezent.
De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este
singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, da er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:
schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen
Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari
vocalice asa cum se intampla la prezent.
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in
realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga
terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt
identice cu cele de conjunctiv.
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffte = eu as spera
du hofftest = tu ai spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera
wir hofften = noi am spera
ihr hofftet = voi ati spera
sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera
schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schliefe = eu as dormi
du schliefest = tu ai dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi
wir schliefen = noi am dormi
ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul
2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la

conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi
ich wrde schlafen = eu as dormi;
du wrdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi;
wir wrden schlafen = noi am dormi;
ihr wrdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;
Adverbul in Germana. Clasificare.
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in
care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea
grade de comparatie.
Dupa structura adverbele pot fi :
- simple
- derivate
- compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
- de loc
- de timp
- de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau
ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher?
(De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu
sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in
fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la
stanga), drinnen (inauntru), drauen (afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in
jos), heraus (in afara), drber (deasupra),vorwrts (inainte) etc.
Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:
Momentul Wann?
(Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci),
dann (atunci),danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de
atunci), bisher (pana acum), weiterhin(mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o
data), zweimal (de doua ori), manchmal (uneori),oft (deseori), meistens (de cele mai
multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la
intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa,
astfel), irgendwie (cumva), hinterrcks (pe la spate, miseleste),blindlings (orbeste).
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea: erstens, morgens, sonntags.
- sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre
est), rckwrts (inapoi);
Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie.
Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit;
Clasificarea prepozitiilor in Germana
Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:
- Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
- Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.

whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia
unora care cer cazul Genitiv.
- Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
- Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat
la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin;
(r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta
dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea
articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea
merge zilnic cu masina prin oras.
fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.=
Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. =
Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma
duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste
bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der
Zug fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma
duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de
posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. =
Agat imaginea pe perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. =
Imaginea atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. =
Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul
sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden.
= Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. =
Covorul este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal
an die Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. =
Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv,
pronume, adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul,
genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer
cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;

durch+das = durchs; Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana. Reguli generale
W-intrebari:
Wie heien Sie? = Cum va numiti?
Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?
Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:
Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc
Monica./ Nein, ich heie Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu
locuiesc in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2.
Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia
nr.2, subiectul trece dupa verb.
Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului
sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul
propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

Pronumele Personal in Germana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pronumele Personal in Germana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alfabetul si Pronuntie in Germana

Pronuntia in cuvintele Germane

la fel ca 'i' din 'inel'

Se pronunta / Se citesc in cuvintele Germane

la fel ca 't' din 'tiinta'

Cum pot sa pronunt cuvintele n Germana ct mai corect cu putinta?

8 (opt) = acht (aht)

chiuveta din bucatarie = das Splbecken (das piul-becn)

masina de spalat rufe = die Waschmaschine (di va-maine)

Cu bine! Mach's gut (mahs gut)

Cum ti merge? - Wie geht es dir? (pronuntia : vi ghet es dia?)

Zilele saptamanii in Germana

Lunile anului in Germana

intodeauna "der" in fata.

Ora in Germana - Ceasul in Germana

Gheata - das Eis (pronuntia : das ais)

sunt ntotdeauna o parte importanta a vocabularului, deoarece cu ajutorul lor, puteti

frunza - das Blatt (pronuntia : das Blat)

broasca testoasa - die Schildkrte (pronuntia : di ild-kreote)

facuta n casa - hausgemacht (pronuntia : haus-ghemaht)

mustarul - der Senf (pronuntia : dea Zenf)

Cum spuneti "legume proaspete" n Germana? adjectivul "proaspat" n

Familia in Germana - Membrii familiei in Germana

strabunica = die Urgromutter (di ugros-mutr)

Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte:

a ateriza - landen / zu landen (pronuntia : landn / tu landn)

Haine / Imbracaminte in Germana

mbracaminte (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz):

Bijuterii (Vocabular) - Schmuck (Wortschatz):

Produse cosmetice in Germana

spuma - der Schaum (pronuntia : dea aum)

Mai multe cuvinte n strnsa legatura cu subiectul principal:

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In

Genul feminin foloseste articolul : DIE

-aille : die Medaille = medalia;

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Cazul ACUZATIV - caracteristici

Declinarea Substantivului in Germana

Declinarea I ( substantive feminine)

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana. Intrebuintare sau

Verbul in Germana. Conjugarea la prezent

2. arbeiten (arbaitn) = a munci

43. vergessen (ferghesn) = a uita

- dreschen = a strica, distruge (e => i)

Verbele neregulate in germana

wissen (vizen) = a sti

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu

Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in

Alte verbe tari care se conjuga la fel :

- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"

ihr werdet machen = voi veti face;

Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la

um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

zu+der = zur; zu+dem = zum;

S-ar putea să vă placă și