Sunteți pe pagina 1din 50

Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta !. " a (a) # (e) $ b (be) C c (e) % d (de) & e (e) ' f (ef) G g (ghi) ( ) (ha) * i (i) + , (iot) ( in interiorul cuv se pronunta "i") - . (ka) / l (el) 0 m (em) 1 n (en) 2 o (o) 3 (o lung) 4 p (pe) 5 6 (ku) 7 r (er) 8 s (es) (la inceputul cuv se pronunta "") ! (s) ( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ! ) 9 t (te) U u (u) : (iu) ; v (fao) ( in interiorul cuv se pronunta "f") < = (ve) > ? (iks) @ A (iepsilon) ( in interiorul cuv se pronunta "iu") B C (et)

Particularitati fonetice phonetische !erkmale :

"u se pronunta #oi$ ei se pronunta #ai$ ie se pronunta lung #i$ sch se pronunta #$ eu se pronunta #oi$ Dn loc de vocalE cu umlaut se mai poate scrie siF ae, respectiv oe i ue (e%cepie &&&F Gn numele proprii), dar aceste perec)i de litere se pronunE la fel ca si respectiv si . ;ocalele duble se pronunH mai lungF Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronunH Gn poCiHie final #p$' #t$' #c$' #f$: ab IapJ , $ad IbatJ, 9ag ItacJ, *ndi.ativ Iindi.atifJ . Consoanele duble se pronunH ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. e% : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... /itera c apare Gn cuvintele germane numai Gmpreun cu ., marcKnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt. e% : Sack, Deck, Bock, .... /itera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lung e% : Bahn, sehr, Huhn,..... /a Gnceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronunH #k$ e% : Chor, Charakter, /itera e Gn terminatiile el, -e , -en se pronunt ca un ( romKnesc, atunci cKnd vorbim foarte clar. CKnd vorbim repede, acest ( se omite, ceea ce duce la vocaliCarea sunetelor #l$' #m$' #n$' #r$ e%: Mittel, fragen /itera r se pronunE foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. 'oarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de ( romKnesc, sc)itKnd doar un r foarte scurt e%: 0utter, -inder, ....

)mportant *ichtig F "tunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das ", das $ .... etc.

Lectia nr.+: )nvata sa numeri in limba germana.


,a invatam sa numaram de la 1-1. L M null (nul) N M eins (ainO) P M /0ei (Ovai) Q M drei (drai) R M vier (fir) S M f1nf (fiunf) T M sechs (Ce)s) U M sieben (Ciben) V M acht (a)t) W M neun (noin) NL M /ehn (Oen) 1imic mai simplu mai ales ca poeCia urmatoare te va a,uta sa retii numerele mult mai usor si mai

repede decat te asteptai F &ins, C=ei, 4oliCei, %rei, vier, Grenadier 'nf, sec)s, alte (e? 8ieben, ac)t, Gute 1ac)t X 1eun, Ce)n, sc)lafen ge)Yn . 2ocabular: die Poli/ei Z politist [ der 3renadier Z grenadier[ alte 4e% Z vra,itoare batrana[ 3ute nacht Z noapte bunaX [ schlafen Z a dormi[ gehen Z a merge[ %aca teMai obisnuit de,a sa numeri de la 1 - 1., este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 +. F NN M elf (elf) NP M /05lf (Ovolf) NQ M dreizehn (draiOen) NR M vierzehn (firOen) NS M f1nfzehn (fiunfOen) NT M sechszehn (Ce)sOen) NU M siebzehn (CibOen) NV M achtzehn (a)tOen) NW M neunzehn (noinOen) PL M /0an/ig (OvanOig) 4resupun ca ai observat ca NN si NP difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la Q la W \ zehn. 'ii atent la modificarile care intervin la numerele NT si NUX ;om invata acum sa numaram de la +. - 1..[ mai mult decat atat, iti voi spune cum se Cice la mie, milion sau miliard. "stfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata saMti numeri si banii. PL M C=anCig PN M einundC=anCig PP M C=eiundC=anCig PQ M dreiundC=anCig ............................... QL M drei!ig QN M einunddrei!ig QP M C=eiunddrei!ig QQ M dreiunddrei!ig ............................... RL M vierCig RN M einundvierCig RP M C=eiundvierCig RQ M dreiundvierCig ................................ SL M fnfCig SN M einundfnfCig SP M C=eiundfnfCig

SQ M dreiundfnfCig ................................ TL M sec)Cig TN M einundsec)Cig ................................ UL M siebCig UN M einundsiebCig ................................ VL M ac)tCig VN M einundac)tCig ................................. WL M neunCig WN M einundneunCig ................................. NLL M )undert NLN M )underteins NLP M )undertC=ei NNL M )undertCe)n NQN M )underteinunddrei!ig ................................. NLLL M tausend PLLL M C=eitausend NLL.LLL M )underttausend ................................. N.LLL.LLL M eine 0illion N.SLL.LLL M andert)alb 0illionen P.LLL.LLL M C=ei 0illionen N.LLL.LLL.LLL Meine 0illiarde 2bservatiiF -ig se citeste ca -ih! Becile se formeaCa adauganduMse sufi?ul -zig la unitate (vier]Cig), e%ceptie &&& facand numeralul PL -/0an/ig6 "ccentul cade pe prima silaba[ 1umerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. e?F 71 (se citeste) ein.und.neun/ig

Lectia nr.8: ,alutul in limba germana plus mici e%presii u/uale.


9orme de salut in limba germana $una dimineataX Z 3uten !orgen & (gutn morgn) $una Ciua X Z 3uten tag & (gutn tag) $una seara X Z 3uten Abend & (gutn abn ) 1oapte buna X Z 3ute :acht & (gut naht)

$una X Z 3r1; 3ott & (grius got) $una X (informal) Z 4i & (hai) 8alut X "lo X Z 4allo & (haloo) $ine ati venit X Z *illkommen & (!ilkomn) /a revedere X Z Auf *iedersehen & (auf !i er"een) 4a X Z <sch1ss & (ciuss)

=uvinte e%presii u/uale in limba germana. %a Z >a (ia) 1u Z :ein (nain) 0a scuCati X Z ?ntschuldigung & (entciul igung) *mi pare rau] pardon Z <ut mir Leid & (tut mi lai ) 0ultumesc X Z @anke & ( anche) 0ultumesc mult X Z @anke sch5n& 2ielen @ank & ( anche oon# !iilen ank) 9e rog X Z Aitte & (bite) Unde este toaleta^ Z *o ist die <oiletteB (!o ist i toilete$) 1u inteleg X Z )ch verstehe nicht & (ih !rtee niht)

)ntrebari u/uale' raspunsuri posibile: 2erstehen ,ie michB - )ch verstehe nicht alles Z Ma intelegeti$ % &u nu inteleg totul. ,prechen ,ie @eutschB - >a :ein ?in bischen 3ut ,ehr gut. Z 'orbiti germana$ % Da# (u# )utin# Bine# *oarte bine. *ie lange bleiben ,ie hierB - ?inen <ag ?ine ,tunde ?in paar <agen ?in *oche. Z Cat tim+ stati aici$ % , "i# , ora# Cate!a "ile# , sa+tamana. ,ind ,ie 9remdeB - >a' ich bin Cum"ner Z Sunteti strain$ % Da, sunt roman.

*ie hei;t duB numesc.....

*ie hei;en ,ieB - )ch hei;e.... Z Cum te numesti# Cum !a numiti$ % Ma

*ie alt sind ,ieB - )ch bin ++ >ahre alt. Z Cati ani a!eti$ % -m .. e ani. *ie gehtDs ihnen B(formal) dir B(informal) - 3ut danke& ?s geht& ,chlecht& :icht so gut& Z Ce mai faceti# faci$ % Bine# Merge# (asol# (u asa bine/ *ann fahren ,ieB - 4eute !orgen :"chstes >ahr @iese *oche. Z Can +lecati$ % -"i# Maine# -nul urmator# Sa+tamana asta. *ann kommen ,ieB - )n einer ,tunde )n /0ei !inuten ,ofort >et/t. Z Can !eniti$ % 0ntr% o ora# 0n oua minute# 0me iat# -cum. *ieviel kostet esB - E0an/ig ?uro. Z Cat costa asta$ % .1 e euro. ?s ist 0eit von hierB - ?s ist 0eit nah. Z &ste e+arte e aici$ % &ste e+arte# a+roa+e. *o ist die AushaltestelleB - ) diese Cichtung @ort Aitte machen ,ie links rechts . Z 2n e este statia e autobu"$ % 0n aceasta irectie# -colo# *aceti, !a rog stanga# rea+ta. Fann ich ,ie et0as fragenB - >a' bitte. ,elbstverst"ndlich. ,icher. Z )ot sa !a intreb ce!a$ % Da, te rog# Desigur# Sigur. ?ntschuldigung' st5re ich nichtB - :ein' kommen ,ie bitte herein. Z Ma scu"ati, nu !a eran3e"$ % (u, intrati !a rog. Fann ich mich vorstelleB - )ch hei;e.... Z )ot sa ma +re"int$ % Ma numesc.... *ie teuer ist esB - ?s ist nicht billig teuer. Z Cat este e scum+$ 4 (u este ieftin# scum+. *as ist losB - )ch bin m1de krank. Z Ce s%a intam+lat$ % Sunt obosit# bolna!.

Lectia nr.G: Aanii si conversatie la banca in limba germana.


&uro este moneda oficiala comuna in NT tari din Uniunea &uropeana (U&)F in $elgia, Germania, 'inlanda, 'ranta, Grecia, 2landa, *rlanda, *talia, /u?emburg, "ustria, , 4ortugalia, 8lovenia, 8pania, Cipru, 0alta si in 8lovacia. 4este PLL de milioane de oameni platesc in euro. %e aceea este important sa cunoastem bancnotele si moneCile euro. $ancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar moneCile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri. 0oneda Z @ie !1n/e ( i miune) 0oneda de N &uro Cent Z @ie 1 ?uro =ent !1n/e ( i ain oiro 5ent miun5e) 0oneda de P &uro CenOi Z @ie + ?uro =ent !1n/e ( i 5!ai oiro 5ent miun5e)

0oneda de S &uro CenOi Z @ie H ?uro =ent !1n/e ( i fiunf oiro 5ent miun5e) 0oneda de NL &uro CenOi Z @ie 1. ?uro =ent !1n/e ( i 5en oiro 5ent miun5e) 0oneda de PL &uro CenOi Z @ie +. ?uro =ent !1n/e ( i 5!an5ig oiro 5ent miun5e) 0oneda de SL &uro CenOi Z @ie H. ?uro =ent !1n/e ( i fiunf5ih oiro 5ent miun5e) 0oneda de N &uro Z @ie 1 ?uro !1n/e ( i ain oiro miun5e) 0oneda de P &uro Z @ie + ?uro !1n/e ( i 5!ai oiro miun5e) $ancnota Z @ie Aanknote ( i banknote) $ancnota de S &uro Z @er H ?uro ,chein ( er fiunf oiro 6ain) $ancnota de NL &uro Z @er 1. ?uro ,chein ( er 5en oiro 6ain) $ancnota de PL &uro Z @er +. ?uro ,chein ( er 5!an5ig oiro 6ain) $ancnota de SL &uro Z @er H. ?uro ,chein ( er fiunf5ih oiro 6ain) $ancnota de NLL &uro Z @er 1.. ?uro ,chein ( er ain hun art oiro 6ain) $ancnota de PLL &uro Z @er +.. ?uro ,chein ( er 5!ei hun art oiro 6ain) $ancnota de SLL &uro Z @er H.. ?uro ,chein ( er fiunf hun art oiro 6ain) 9e afli intrMo tara in care se vorbeste germana. 'ie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa sc)imbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adreseCi unui birou de sc)imb valutar (0echselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baCa in limba germana pe care le vei invata citind te?tul urmatorF D0-7,8 9: - 3uten <ag& *ie kann ich )hnen helfen& Z $una CiuaX Cum va pot a,uta^ - )ch m5chte 3eld 0echseln. Z "s dori sa sc)imb bani. - *elche *"hrung m5chten ,ieB Z Ce valuta ati dori ^ - )ch habe @ollars. F5nnten ,ie mir sagen den amtlichen Furs von heute sagenB Z &u am dolari. 4uteti saMmi spuneti cursul oficial de astaCi^ - ,icher. @ort an der <afel steht geschrieben. 4aben ,ie vielB Z $ineinteles. &ste scris pe panoul de acolo. "veti multi^ - :icht so viel. )ch m5chte f1nf hundert (H..) @ollars in ?uro umtauschen. 3ibt es eine Imtauschgeb1hrB Z 1u asa multi. "s dori sa sc)imb in &uro SLL de %olari. &ste vreun comision de sc)imb^ - :ein. !5chten ,ie gro;e oder kleine ,cheineB Z 1u. %oriti bancnote mari sau mici^ - Fleines ,cheine und !1n/en. Z $ancnote mici si moneCi. - 4ier ist ihr 3eld. Z "ici sunt bani dumneavoastra. - @anke sehr. Z 0ultumesc mult. ;rei sa stai mai mult^ "i nevoie saMti desc)iCi un cont (ein -onto erffnen) pentru a putea

beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. *nvata toate aceastea din te?tul urmatorF D0-7,8 .: - 3uten <ag& *as kann ich f1r ,ie tunB Z $una CiuaX Ce pot face pentru %vs^ - )ch m5chte ein Fonto er5ffnen. Z "s dori saMmi desc)id un cont. - 91r 0ieviel /eitB Z 4entru cat timp^ - :ur f1r f1nf !onaten. Z %oar pentru S luni. - @as ist sehr einfach. )ch gebe )hnen ein formular und ,ie m1ssen es mit den genauen Personaldaten ausf1llen. )ch brauche auch )hren Pass und ihren Personalaus0eis. @anach sage ich )hnen 0o sie unterschreiben m1ssen. Z "sta este foarte simplu. &u va dau un formular si dvs trebuie saMl completati cu datele personale corecte."m nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. %upa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. M @anke sehr. ,ie sind sehr nett. Z 0ultumesc mult. 8unteti foarte amabila. ;ocabularF 0echseln'(um)tauschen Z a sc)imba[ die *"hrung Z valuta[ amtlich Z oficial[ der kurs Z cursul[ die !1n/e Z moneda[ die Imtauschgeb1hr Z ta?a de sc)imb, comision[ der ,chein Z bancnota[ er5ffnen J a desc)ide[ einfach Z simplu[ 1ber0eisen' 1ber0iesen Z a vira[ das 9ormular Z formular[ genau Z e?act[ der Pass Z pasaport[ unterschreiben J a semna[ ausf1llen J a completa[

Lectia nr.H: La cumparaturi. )n supermarket.


2ocabular la cumparaturi (*ortschat/ ?ink"ufe): @arf ichB ( arf ih$ ) Z pot eu F5nnen ,ie mir helfenB (chionen "i mir helfen) Z 4uteti sa ma a,utati^ *ie kann ich )hnen helfenB (!i can ih inen helfen) Z Cum pot sa va a,ut^ Fann ich et0as f1r ,ie tunB (can ih et!as fiu "i tun) Z 4ot face ceva pentru dvs^ die ?ink"ufe ( i ainkoife) J cumparaturi der 2erk"ufer die 2erk"uferin ( er fercoifer # ie fercoiferin) Z vanCator ] vanCatoare der Funde die Fundin ( er cun e # i cun in) Z clientul ] clienta das Kbergescho; ( as obergheos) Z eta, die Fasse ( i case) Z casa de marcat das Angebot ( as anghebot) Z oferta die Auslage ( i auslaghe) Z vitrina de magaCin das Cegal ( as regal) Z raft der Preis ( er +rais) Z pret der ?inkaufs0agen ( er aincaufs!aghen) Z caruciorul de cumparaturi

die Cechnung ( i rehnung) Z bonul fiscal die ?inkaufstasche ( i aincaufs.tae) Z sacosa de cumparaturi die <1te ( i tiute) Z sacosa teuer (toier) Z scump billig (bilig) Z ieftin beLuem (bec!em) Z comod, confortabil /eigen (aighen) Z a arata ceva cuiva einpacken (ain+achen) Z a impac)eta be/ahlen (bealen) Z a plati nehmen (nemen) Z a lua gefallen (ghefallen) Z a place 2ocabular alimente (*ortschat/ Lebensmittel) : die Lebensmittel ( i lebens.mitel) Z alimente die ,ch0einefleisch ( i !ain.flai) Z carne de porc die Cindfleisch ( i rin .flai) Z carne de vita die Putenfleisch ( i +uten.flai) Z carne de curcan die 4"hnchenfleisch ( i henhen.flai) Z carne de pui die Leber ( i leber) Z ficat der F"se ( i che"e) Z branCa, cascaval das ,chint/el ( as niel) Z snitel der ,chinken ( er inchen) Z sunca der Putenschinken ( er +uten.inchen) Z sunca de curcan der 4"hnchenschinken (der )enc)en.inchen) Z sunca de pui der !ais ( er mais) Z porumb der Ceis ( er rais) Z oreC die :udeln ( i nu eln) Z fideaua das ?i die ?ier ( as ai # i aia) Z ou] oua die Fartoffel Fartoffeln ( i cartofel # cartofeln) Z cartof] cartofi die !5hre n -die Farotte n ( i miore # i carote) Z morcov ] i der Fartoffelbrei kartoffelp1ree ( er cartofel.brai # cartofel.+iuree) Z piure de cartofi der Fartoffelsalat ( er cartofel.salat) Z salata de cartofi die Pommes frites ( i +omes frites) Z cartofi pra,iti das >oghurt ( as iogurt) J iaurt die !ilch ( i milch) J lapte das !ilchpulver ( as milch.+ul!er) Z lapte praf der Eucker (der uc)er) Z Ca)ar das ,al/ (sal) Z sare die ,1;igkeiten (siu"ig.caiten) Z dulciuri der Mpfel ( er e+fel) Z mare der Pfirsich ( er firsih) Z piersica 2ocabular 4aine (*ortschat/ Fleidung): probieren (+robiren) J a proba 0eit (!ait) J larg lang (lang) J lung kur/ (kur) J scurt

das !odell ( as mo el) J model die 3r5;e ( i griose) J marime die 9arbe ( i farbe) J culoare die Aaum0olle ( i baum.!ole) J bumbac die *olle ( i !ole) J lana der ,chuhe ( er ue) J pantofi der 4andschuhe ( er han .ue) J manusi die ,onnenbrille ( i sonen.brile) J oc)elari de soare die ,ocken ( i sochen) J sosete die ,trumpfhose ( i trumf.ho"e) Z dresuri die Interhose ( i unter.ho"e) Z c)iloti die Aadehose ( i ba e.ho"e) Z slip de pla,a die 4ose ( i ho"e) Z pantaloni der Cock ( er roc) Z fusta die ,porthose ( i +ort.ho"e) Z pantalon sport die Aluse ( i blu"e) Z bluCa der ,trickpullover ( er tric.+ulo!r) Z pulover tricotat die >acke ( i iache) Z geaca

Lectia nr.N: 9amilia mea.


"i observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama' frate' sora' parinti' buniciB (ai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta. die !utter ( i mutr) Z mama der 2ater ( er fatr) Z tata der Aruder ( er bru r) Z fratele die ,ch0ester ( i !estr) Z sora die ?ltern ( i eltern) Z parintii die 3esch0ister ( i ghe!istr) Z fratii die 3ro;mutter ( i gros.mutr) Z bunica der 3ro;vater ( er grosfatr) Z bunicul die 3ro;eltern ( i gros.eltern) Z bunicii der ,ohn ( er son) Z fiul die <ochter ( i tohter) Z fiica der Knkel ( er onchel) Z unc)iul die <ante ( i tante) Z matusa der !ann ( er man) Z sotul die 9rau ( i frau) Z sotia der Irgro;vater ( er urgros.fatr) Z strabunicul die Irgro;mutter ( i urgros.mutr) Z strabunica das Find ( as chin ) Z copilul der ,ch0ager ( er !agher) Z cumnatul die ,ch0"gerin ( i !agherin) Z cumnata der 2etter ( er fetr) Z verisor die Fusine ( i cu"ine) Z verisoara der :effe ( er nefe) Z nepot

die :ichte ( i nihte) Z nepoata der ?nkel ( er enchel) Z stranepot die ?nkelin ( i enchelin) Z stranepoata der 2er0andte ( er fer!an te) Z ruda )ntrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: *er ist dasB -?r ist mein 2ater ,ie ist meine !utter ... (!er ist as$ % er ist main fatr # "i ist maine mutr ) Z Cine este acesta^ Z &l este tatal meu] &a este mama mea .... 4ast du eine <ante und einen KnkelB - >a' sicher. :ein. (hast u aine tante un ainen onchel$ % ia, sihia # nain. ) Z "i matusa si unc)i^ M %a, bineinteles] 1u. 4ast du 3esch0isterB - >a' ich habe nur eine ,ch0ester )ch habe keine 3esch0ister. (hast u ghe!istr$ % ia, ih habe nur aine !estr # ih habe caine ghe!istr ) Z "i frati^ M %a, doar o sora.] 1u am frati. Aist du verheiratenB - "ein, ich bin nicht. (bist u ferhairatn$ % nain, ih bin niht. ) 4 &sti casatorit^ M 1u, nu sunt.

Lectia nr.O =orpul omenesc.


Partile capului (@ie Fopfteile) der Fopf ( er co+f) Z capul der ,ch"del ( er e El) Z craniu der ,tirn ( er tirn) Z fruntea das 4aar ( as haar) Z parul das 3esicht ( as ghe"iht) Z fata, c)ipul die ,chl"fen ( i lefn) Z tamplele die :acken ( i nachen) Z ceafa der Finnbacken ( er chin.bachen) Z falca der Fiefer ( er chifer) Z ma?ilar der Finn ( er chin) Z barbie die Aart ( i bart) Z barba der ,chnurrbart (nur.bart) Z mustata die Auge ( i auge) Z oc)i[ das Augenlied ( as augen.li ) Z pleoapa[ die Augenbraue ( i augen.braue) Z spranceana[ die Pupille ( i +u+ile) Z pupilele[ die *imper ( i !im+er) Z geana[ die :ase ( i na"e) Z nasul[ der :asefl1gel ( er na"e.fliughel) Z nari[ das :asenloch ( as na"en.loh) Z nara[ das Khr ( as or) Z urec)ea die *ange ] die Aacke ( i !anghe # i bache) Z obraC der !und ( er mun ) Z gura[ der Eahn ( er an) Z dinte[ der Aacken/ahn ( er bachen.an) Z masea[ die Lippe ( i li+e) Z buCele[ die Eunge ( i unghe) Z limba Partile corpului (F5rperteile) der 4als ( er hals) Z gat der Cumpf ( er rum+f) Z trunc)i die *irbels"ule ( i !irbel.soile) Z coloana vertebrala

das !ark ( as mark) Z maduva spinarii die ,chulter ( i ulter) Z umar[ die ,chulterblatt ( i ulter.blat) Z omoplat der Arm ( er arm) Z brat der Kberarm ( er ober.arm) Z brat der Interarm ( er unter.arm) Z antebrat der ?llenbogen ?llbogen ( er elen.boghen # el.boghen) Z cot die 4andfl"che ( i han .fleche) Z palma[ handgelenk (han .ghelenc) Z inc)eietura mainii[ der 4andr1cken ( er han .riuchen) Z dosul palmei der 9inger ( er fingher) Z deget der 9ingernagel ( er fingher.naghel) Z ung)ia de la mana der Aauch ( er bauh) Z burta die Cippe ( i ri+e) Z coasta die Arust ( i brust) Z piept[ die Arust0ar/e ( i brust.!are) Z mamelon, sfarc der C1cken ( er riuchen) Z spate die 41fte ( i hiufte) Z sold das Aecken ( as bechen) Z baCin der 4intern ( er hinten) Z fundul die Aeine ( i baine) Z picioarele der ,chenkel' der Kberschenkel ( er enchel # er ober.enchel) Z coapsa die *ade ( i !a e) Z pulpa der ,pann ( er +an) Z musc)i, fibre das Fnie ( as cni) Z genunc)i das ,chienbein ( as in.bain) Z tibie die 9erse ( i ferse) Z calcai die Eehe ( i ee) Z deget de la picior[ der Eehennagel ( er een.naghel) Z ung)ia de la picior Krganele interne ()nnere Krgane) der !agen ( er maghen) Z stomac die Leber ( i leber) Z ficat die :iere ( i nire) Z rinic)i die Lunge ( i lunghe) Z plaman das 4er/ ( as her) Z inima die Aauchspeicheldr1se ( i bauh.+aihel. riuse) Z pancreas die 3allenblase ( i galen.blase) Z veCica biliara die 3alle ( i gale) Z fiere das 3ehirn (ghehirn) Z creier der :erv ( er nerf) Z nerv ?%ercitiu (Pbung) : "lege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fiCic. 'oloseste cat mai multe ad,ective. *ata cateva sugestii F die Augen (ochii) - blau gr1n braun sch0ar/ klein gro; (albastri] verCi] maro] negri] mici] mari) die :ase (nasul) - stumpf frech 0ulstig (carn] obraCnic] borcanat) die Lippen (bu/ele) - dick d1nn fleischig (groase] subtiri] carnoase)

die 4aare - lang gefarbt kur/ onduliert (lung] vopsit] scurt] ondulat) ?r ist (el este) M hoch klein sch0ach dick mit !uskeln (inalt] scund] slab] gras] cu musc)i)

Lectia nr.Q Anotimpurile' Lunile anului' Eilele saptamanii' partile din /i.
Anotimpuri Z +a)resCeit (iares.ait) 9CP4L):3 (*riulinc) Z 4rimavara ,K!!?C (Somr) Z ;ara 4?CA,< (Herbst) Z 9oamna *):<?C ('intr) Z *arna Lunile anului Z +a)res 0onate (iares monate) >anuar (0anuar) Z *anuarie 9ebruar (*ebruar) Z 'ebruarie !"r/ (Mer) Z 0artie April (-+ril) Z "prilie !ai (Mai) Z 0ai >uni (0uni) Z *unie >uli (0uli) Z *ulie August (-ugust) Z "ugust ,eptember (Se+tembr) Z 8eptembrie Kktober (,ktobr) Z 2ctombrie :ovember ((o!embr) Z 1oiembrie @e/ember (Deembr) Z %ecembrie Eilele saptamanii Z <oc)entage ('ohentaghe) !ontag (Montac) Z /uni @ienstag (Dinstac) Z 0arti !itt0och (Mit!oh) Z 0iercuri @onnerstag (Donrstac) Z +oi 9reitag (*raitac) Z ;ineri ,amstag (Samstac) Z 8ambata ,onntag (Sontac) Z %uminica Partile din /i vormittag6 in der morgen (formitac; in er morgn)Z dimineata mittag (mitac) Z pranC nachmittag (nahmitac) Z dupaMamiaCa abend (abn ) Z seara nacht (naht) Z noapte =uvinte si e%presii u/uale: Ret/t (ie)Z acum heute (hoite) Z aCi

morgen (morgn) Z maine 1bermorgen (iubmorgn) Z poimaine gestern (ghestrn)Z ieri vorgestern (forghestrn) Z alaltaieri n"chstes >ahr (nehstes iar) Z anul urmator niemals (nimals) Z niciodata sp"ter (+etr) Z mai tarCiu sofort ("ofort) Z imediat t"glich (teglih) Z Cilnic Reden <ag (3e n tac) Z in fiecare Ci *elcher <ag ist heuteB ('elhe tac ist hoite$ ) Z Ce Ci este aCi^ 4eute sind 0ir im montag (Hoite sin !ir im montac) Z "Ci suntem in Ciua de luni.

Lectia nr.7 =ulorile (Lektion 7 9arben)


0ei; (!ais) J alb grau (grau) J gri sch0ar/ (!ar) J negru braun (braun) J maro gr1n (griun) J verde gelb (ghelb) J galben orange (oran3e) J portocaliu rot (rot) J rosu rosa (ro"a) J roC blau (blau) J albastru

Lectia nr.1. Animalele (Lektion 1. <iere)


<ier (tiir) Z animal Fat/e (cae) Z pisica 4und (hun ) Z caine A"r (ber) Z urs 2ogel (foghel) Z pasare ?nte (ente) Z rata 9isch (fi) Z peste Fuh (cu) Z vaca Cind (rin ) Z vita ,ch0ein (!ain) Z porc ,chlange (langhe) Z sarpe Pferd (fer ) Z cal *olf (!olf) Z lup ?lefant (elefant) Z elefant L50e (lio!e) Z leu

2remea. 9enomenele naturii.


?s gibt kein schlechtes 0etter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes !etr nur fale klai ung) J nu e?ista vreme urata doar )aine nepotrivite vremea J das *etter ( as !etr) der regen ( er regn) 4 ploaia der donner ( er oonr) 4 tunetul der blit/ ( er bli) 4 fulger der hagel ( er haghel) 4 grindina der schnee ( er nee) 4 ninsoarea der frost ( er frost) 4 ing)et der taifun ( er taifun) 4 taifun 0indig (!in ic) Z furtuna 0ind (!in ) Z vant sonne (sone) Z soare sonnig (soonic) Z insorit 0olken] himmel (!olkn# himl ) Z nor be05lkt (be!olkt) Z innorat, noros regen (regn) Z ploaie regnet (recnet) Z a ploua k"lte (chelte) Z racoare kalt (kalt) Z rece hit/e (hite) Z caldura hei; (hais) Z fierbinte heiter (haitr) Z senin )ntrebari si e%presii u/uale referitoare la vreme : @as 0etter in @eutschland und in anderen L"ndern (Das !etr in Doicilan un in an ern 7en n)J ;remea in Germania si in alte tari. ?s ist komisches 0etter (&s ist comies !etr) Z &ste o vreme ciudata. )st es sonnig oder be05lktB (ist es soonic o r be!olkt) Z &ste insorit sau noros ^ 4offentlich regnet es nicht & (Hofentlih recnet es nicht ) Z 8per ca nu vMa ploua X *ie ist das 0etter bei euch in Com B ('i ist as !etr +ai oih in <om $) Z Cum este vremea la voi] dvs in 7oma ^ Aei uns ist es sonnig & ()ai uns ist es soonic /) Z /a noi este insorit X ?s regnet in Aerlin. (&s recnet in Berlin ) Z 4loua in $erlin. ?s ist sonnig in Aern. (&s ist soonic in Bern) Z &ste insorit in $ern. )n Paris und !1nchen scheit es. (0n )aris un M=nchen nait es) Z *n 4aris si 0nc)en ninge. ?s ist be05lkt in Aucharest. (&s ist be!olt in Bucharest) Z &ste innorat in $ucuresti.

@as 0etter in Athen ist sch5n. (Das !etr in -theen ist oon) Z ;remea in "tena este frumoasa. )n :1rnberg ist es heiter. (0n (iurnberc ist es haitr) Z *n 1rnberg este senin. *ichtig J important *etter05rter (!etr!iortr)J Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la reCultatul fenomenului meteo folosesti "es" Z_ e#: ?s regnet Z ploua6 ?s schneit Z ninge6 ?s ist kalt Z este frig6 ?s ist be05lkt J este noros6 ?s ist sonnig J este insorit6 ?s ist hei; J este cald[ ?s ist 0indig J este vant

<impul. =at este ceasulB (@ie Eeit. *ieviel Ihr ist esB)
Atunci cand vrei sa afli ora ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari: *ieviel Ihr ist esB ('ifil ur ist es$) Z Cat este ceasul ^ *ie sp"t ist esB ('i +et ist es$) Z Cat de tarCiu este ^ Citirea orei] ceasului se invata cel mai bine prin e?emplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui siteF .Q:.. JS ?s ist acht uhr. Z &ste ora opt. .Q:.H JS ?s ist acht uhr und f1nf minuten. ?s ist f1nf minuten nach acht. ?s ist kur/ nach acht.Z &ste ora opt si S minute.] &ste cinci minute dupa opt.] &ste putin peste opt. .Q:1H JS ?s ist acht uhr und f1nf/ehn minuten. ?s ist f1nf/ehn minuten nach acht. ?s ist viertel nach acht. ?s ist viertel neun Z &ste ora opt si cincispreCece minute.] &ste cincispreCece minute dupa opt.] &ste opt si un sfert.] ( & acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) .Q:8. JS ?s ist acht uhr und drei;ig minuten. ?s ist halb neun. Z &ste ora opt si treiCeci de minute.] ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) .Q:G. JS ?s ist acht uhr und vier/ig minuten. ?s ist /0an/ig vor neun. ?s ist halb neun und /ehn minuten. Z &ste ora opt si patruCeci de minute.] &ste noua fara douaCeci de minute.] (

& acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
.Q:GH JS ?s ist acht uhr und f1nfundvier/ig minuten. ?s ist f1nf/ehn minuten vor neun. ?s ist viertel vor neun. ?s ist dreiviertel neun. Z &ste ora opt si patruCecisicinci de minute.]

&ste noua fara cincispreCece minute.] &ste noua fara un sfert.] ( & acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) .Q:HH JS ?s ist acht uhr und f1nfundf1nf/ig minuten. ?s ist f1nf minuten vor neun. ?s ist kur/ vor neun. Z &ste ora opt si cinciCecisicinci de minute.] &ste noua fara cinci minute.] &ste putin pana la ora noua. *ichtig J important *ntodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" JS e%: um neun u)r Z la ora noua[ um ac)t u)r und vierCig minuten Z la ora LVFRL Cand faci referire la o Ci din saptamana folosesti "am" Z_ e%: *c) ge)e in die sc)ule am samstag Z &u ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" Z_ e?F 0ein geburtstag ist im +uni. Z Biua mea de nastere este in iunie. )ntrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.*ann stehst du am ,onntag aufB ('an tehst u am Sontac auf$) Z /a ce ora te treCesti duminica^ 1.)ch stehe um neun uhr am ,onntag auf. (0h tehe um noin ur am Sontac auf.) Z 0a treCesc la ora noua duminica. +.2on 0ann bis 0ann arbeitest duB (*on !an bis !an arbaitest u$) Z %e cand pana cand muncesti tu^ +.)ch arbeite von acht uhr und f1nf/ehn minuten .Q:1H bis sechs/ehn uhr und drei;ig minuten 1N:8.. (0h arbaite fon 1>:9? uhr bis 9@:A1 uhr )Z &u muncesc de la ora LVFNS pana la oraNTFQL. 8.*ann machst du !ittagspauseB ('an mahst u mitac+ause$) Z Cand faci pauCa de pranC^ 8.)ch mache mittagspause um /05lf uhr 1+:... (0h mahe mitac+ause um 9.:11 uhr) Z &u fac pauCa de pranC la ora NPFLL G.*ann gehst du schlafenB ('an ghest u lafn$) Z Cand te duci la culcare^ G. )ch gehe um /0eiund/0an/ig uhr ++:.. schlafen. (0h ghee um ..:11 ur lafn) Z 0a duc la ora PPFLL la culcare. ?%presii folosite cand faci referire la timp in general: <ut mir leid f1r die versp"tung' ich stehe im stau.(Tut mi lai fiur i fer+etung, ih tehe im stau) Z *mi pare rau pentru intarCiere, eu stau in ambuteia,] trafic.

*ann kommst duB ('an komst u$) Z Cand vii^ Kh' es ist schon drei& )ch komme et0as sp"ter. (,h, es ist oon rai/ 0h kome et!as +etr.) Z 2), este de,a ora trei X &u vin ceva mai tarCiu. )ch komme gegen drei (0h kome gheghen rai.) Z &u vin in ,ur de ora trei.

2ocabular: <ieviel Z cat [ 0ittagspause Z pauCa de pranC[ sc)lafen Z a dormi[ 9ut mir leid Z imi pare rau[ entsc)uldigung Z scuCe[ et=as Z ceva[ versptung Z intarCiere[ spter Z tarCiu[ gegen Z catre, folosit insa si cu intelesul de apro?imativ.

Lectia nr 18 Krientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 18 Krientierung auf der Landkarte)
Punctele cardinale : im :orden von .... (im nor en fon) Z la :ord de .... n5rdlich von .... (nor lih fon) Z la :ord de .... im ,1den von .... (im siu en fon) Z la ,ud de .... s1dlich von .... (siu lich fon) Z la ,ud de .... im *esten von .... (im !esten fon) Z la 2est de .... 0estlich von .... (!estlih fon) Z la 2est de .... nord0estlich von .... (nor !estlih fon) Z la :ord2est de .... s1d0estlich von .... (siu !estlih fon) Z la ,ud2est de .... im Ksten von .... (im osten fon) Z la ?st de .... 5stlich von .... (ostlih fon) Z la ?st de .... nord5stlich von .... (nor ostlih fon) Z la :ord?st de .... s1d5stlich von .... (siu ostlih fon) Z la ,ud?st de .... )ntrebari posibile despre po/itia unui oras pe harta . *o liegt :1rnbergB ('o ligt (iurnberg$) Z Unde se afla 1rnberg^ :1rnberg liegt n5rdlich von !1nchen ((iurnberg ligt nor lih fon Miunhen) Z 1rnberg se afla la nord de 0nc)en. Fennst du Fennen ,ie :1rnberg B (Chenst u # Chenen "i (iurnberg $) Z Cunosti ] Cunoasteti

1rnberg ^ :1rnbergB *o liegt denn dasB ((iurnberg$ 'o ligt en as$) Z 1rnberg ^ Unde se afla asta ^ @as liegt n5rdlich von !1nchen' nord5stlich von ,tuttgart . (Das ligt nor lih !on Miunhen, nor ostlih fon tutgart) Z 8e afla la nord de 0nc)en, nordest de 8tuttgart.

=onversatie. )ntalnire in cafenea.


)ntrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana. *ie hei;en ,ie B ('i haisen "i $) Z Cum va numiti^ *ie hei;t duB ('i haist u$) Z Cum te numesti^ *as ist )hre name B ('as ist ire name$) Z Care este numele %vs^ *as ist deine nameB ('as ist taine name$) Z Care este numele tau^ )ch hei;e Andra & (0h haise -n ra) Z 0a numesc "ndra X )ch bin Andra & (0h bin -n ra /) Z &u sunt "ndra X !ein name ist Andra & (Main name ist -n ra ) Z 1umele meu este "ndra X *oher kommen ,ieB ('oher komen "i$) Z %vs. de unde proveniti ] sunteti^ *oher kommst duB ('oher komst u$) Z 9u de unde provii ] esti ^ )ch komme aus Cum"nien & (0h kome aus <umenien) Z &u provin ] sunt din 7omania. *o 0ohnen ,ieB ('o !ohnen "i$) Z Unde locuiti %vs.^ *o 0ohnst duB ('o !ohnst u$) Z Unde locuiesti tu^ )ch 0ohne Ret/t in Aerlin& (0h !ohne iet"t in Berlin) Z &u locuiesc acum in $erlin. ,prechen ,ie deutschB (+rehen "i oici$) Z ;orbiti germana^ ,prichst du deutschB (+rihst u oici$) Z ;orbesti germana^ >a' aber nicht so gut& (0a, abeB niht so gut/) Z %a, dar nu asa de bine X *elche ,prache(n) sprechen ,ieB sprichst duB ('elhe +rahe(n) +rehen "i$ # +rihst u$ ) Z Ce limba(i) vorbiti^ ] vorbesti^ )ch spreche et0as ?nglish und ein bischen deutsch. (0h +rehe et!as &nglish un ain bishen oici.) Z ;orbesc ceva engleCa si un pic de germana. *elche ,prachen ,pricht man in @eutschlandB ('elhe +rahen +riht man in Doicilan $) ZCe limbi se vorbesc in Germania^ Aei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns +riht man nur oici.) Z /a noi se vorbeste numai germana. *as ist )hr dein mutterspracheB ('as ist 0r # ain muter+rahe$) Z Care este limba %vs.] ta materna^ !ein !uttersprache ist rum"nisch. (Main muter+rahe ist rumeni.) Z /imba mea materna este romana. *aren ,ie *arst du schon mal in !adridB ('aren "i # 'arst u on mal in Ma ri $) Z "ti ]

"i fost vreodata in 0adrid^ >a' ich 0ar in !adrid & (0a, ih !ar in Ma ri /) Z %a, am fost in 0adrid. :ein' ich 0ar nicht in !adrid& ((ain, ih !ar niht in Ma ri /) Z 1u, nMam fost niciodata in 0adridX *as ist dasB ('as ist as$) ZCe este asta^ @as ist =onvention =enter.(Das ist Con!enion Center.) Z "sta este Centrul de Conventii. *o ist denn dasB ('o ist en as$) Z Unde este asta ^ @as ist in ,ingapur @as =onvention =enter ist in ,ingapur. (Das ist in Singa+ur # Das C.C. ist in Singa+ur.) Z &ste in 8ingapore ] C.C. este in 8ingapore. )n 0elchem Land ist dasB (0n !elhem 7an ist as$) Z *n ce tara este asta^ @as ist in Asien. ,ingapur ist in Asien. (Das ist in -"ien.#Singa+ur ist in -"ien.) Z &ste in "sia. ] 8ingapore este in "sia. Pentru prima oara in cafenea' e%presii u/uale: ?ntschuldigung' ist hier frei B (&ntciul igung, ist hir frai$) Z 8cuCatiMma, este aici liber^ 4aben ,ie ein tisch frei f1r drei personenB (Haben "i ein ti frai fiur rai +ersonen$) Z "veti o masa libera pentru trei persoane^ >a klar' bitte& :ein' schade& ?s tut mir leid (0a klar bite# (ain, a e# &s tut mi lai ) Z %a bineinteles, poftiti . ] 1u, din pacate.] *mi pare rau. *as trinken ,ieB *as m5chten ,ie trinkenB ('as trinchen "i$ # !as miohten "i trinchen$) Z Ce beti ^ ] Ce ati dori sa beti^ Eahlen' bitte& (alen, bite) Z 1ota va rogX )ch m5chte /ahlen' bitte& (0h miohte alen, bite) Z "s dori sa platesc, va rog. Eusammen oder getrenntB (u"amen o ghetrent$) Z *mpreuna sau separat^ @as macht 7'H ?uro. (Das maht C,? oiro) Z 'ace W,S euro. Aitte' past 1. ?uro. (Bite, +ast 91 oiro) Z ;a rog , pastrati pana la NL euro.

Pronumele personal.
,ingular:

persoana * F ich (ih) Z eu persoana **F du ( u) Z tu persoana ***F er sie es (er #"i #es) Z el ]ea] Tcea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana6 se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru e%: %as ist ein (eft (das ist ain )eft) Z "cesta este un caiet Z_ &s ist blau (es ist blau) Z &l (caietul) este albastru. Kbs&&& 1oi folosim pronumele personal DelD atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal. Plural: persoana *F 0ir (!ir) Z noi persoana **F ihr (ir) Z voi persoana ***F sie ,ie ("i) ` Z ei ] %vs. Tse foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala e%: <o)er .ommen 8ie^ (;o)er comen Ci^) Z %e unde proveniti (%vs.)^

2erbul. =onRugarea la pre/ent a verbelor "haben" si "sein"


;erbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece repreCinta nucleul unei propoCitii. ;erbul este fle?ibil si este singura parte de vorbire care se con,uga. ;erbele pot fi regulate, verbe care nuMsi sc)imba radacina in timpul con,ugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul con,ugarii. %upa criteriul foneticoMmorfologic verbele pot fi slabe si tari. ;erbele slabe sunt cele care nu preCinta modificari vocalice pe parcursul con,ugarii. ;erbele tari sunt cele care preCinta modificari vocalice pe parcursul con,ugarii. *n limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. 8a invatam, pentru inceput, sa le con,ugam la indicativ preCent. ;eti repeta totodata si pronumele personal. )ndicativul pre/ent al verbelor "4AA?:" si ",?):" 4AA?: J a avea ich habe (ih habe) Z eu am du hast ( u hast) Z tu ai

er sie es hat (er#"i#es hat) Z el] ea] ` are 0ir haben (Eir haben) Z noi avem ihr habt (ir habt) Z voi aveti sie ,ie haben ("i haben) Z ei au ] %vs. aveti ,?): J a fi ich bin (i) bin) Z eu sunt du bist (du bist) Z tu esti er sie es ist (er]Ci]es ist) Z el]ea] ` este 0ir sind (!ir sin ) Z noi suntem ihr seid (ihr sai ) Z voi sunteti sie ,ie sind ("i sin ) Z ei sunt] %vs. sunteti `nu are corespondent in limba romana Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la con,ugarea verbelor "4AA?:" si ",?):", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. "sta inseamna caMsi sc)imba radacina pe parcursul con,ugarii. 0omentan incercati sa retineti formele verbale la preCent ale lui "4AA?:" si ",?):" impreuna cu formele pronumelui personal. *n lectiile urmatoare va voi preCenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi e?plica ce sunt verbele neregulate.

=ele mai importante H. de verbe din limba germana.


N. anrufen (an.rufn) Z a telefona P. arbeiten (arbaitn) Z a munci Q. backen (bachen) Z a coace R. benut/en (benuen) Z a folosi S. bleiben (blaibn) Z a ramane T. brauchen (brau)En) Z a avea nevoie U. bringen (bringhen) Z a aduce V. denken ( enchen) Z a gandi W. essen (esen) Z a manca NL. fahren (farn) Z a conduce NN. finden (fin n) Z a gasi, a considera NP. fliegen (flighn) Z a Cbura NQ. fragen (fragn) Z a intreba NR. geben (ghebn) Z a da NS. gehen (gheen) Z a se duce NT. haben (habn) Z a avea NU. hei;en (haisen) Z a se numi

NV. helfen (helfn) Z a a,uta NW. h5ren (hoorn) Z a auCi PL. kaufen (caufn) Z a cumpara PN. kennen (chenen) Z a cunoaste PP. kommen (comn) Z a veni PQ. k5nnen (chionn) Z a putea PR. laufen (laufn) Z a merge, a alerga, a functiona PS. leben (lebn) Z a trai PT. leihen (laihen) Z a imprumuta PU. lernen (lernen) Z a invata PV. lesen (le"en) Z a citi PW. lieben (libn) Z a iubi QL. machen (mahn) Z a face QN. m5chten (miohtn) J a dori QP. nehmen (nemn) 4 a lua QQ. schreiben (raibn) Z a scrie QR. schlagen (laghen) 4 a lovi QS. schneiden (nai en) 4 a taia QT. schlafen (lafn) 4 a dormi QU. sit/en (sien) 4 a sta, a lua loc QV. sehen ("een) 4 a vedea QW. sein ("ain) 4 a fi RL. sprechen reden (+reheen # re n) 4 a vorbi RN. spielen (+ilen) 4 a te ,uca RP. trinken (trinchen) 4 a bea RQ. vergessen (ferghesn) 4 a uita RR. versprechen (fer+rehen) 4 a promite RS. verstehen (ferteen) 4 a intelege RT. 0aschen (!an) 4 a spala RU. 0erden (!er n) 4 a deveni RV. 0issen (!i"n) 4 a sti RW. 0ollen (!olen) 4 a vrea SL. 0ohnen (!onen) 4 a locui

,ubstantivul.@escriere generala.
,ubstantivul este partea de vorbire fle?ibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der' die' dasF er 'ater 4 tatal, ie Mutter 4 mama, as MF chen 4 fata) sau nehotarat (ein' eine' einF ein 'ater 4 un tata, eine Mutter 4 o mama, ein MF chen 4 o fata). Kbs &&& Cu a,utorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru. Kbs &&& Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit[ regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu

articolul. *n orice dictionar veti gasi si genul substantivului ! J masculin6 9 J feminin6 : J neutru. Kbs &&& 8pre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu ma,uscula. ( aca la ince+ut o sa !a fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substanti!elor cu litere mici nu este consi erata o greseala gramaticala ma3ora ar e ce sa scriem gresit can stim cum sa scriem corect ) 8ubstantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualiCeaCa fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare e?emplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective) ,ubstantive concrete: der 0ensc) Z omul[ die 'rau Z femeia[ das -ind Z copilul[ die $lume Z floarea[ das 'enster Z fereastra[ das "uto Z masina[ ,ubstantive abstracteF die 8eele Z sufletul, das /eben Z viata, die "ngst Z frica, die %umm)eit Z prostia, die 1)e Z apropierea, die 0usi. Z muCica[ ,ubstantive comuneF das (aus Z casa, der /e)rer Z profesorul, das 0useum Z muCeul[ ,ubstantive propriiF 4eter, 0oni.a, <ild[ %in punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii: %upa numar substantivele pot fiF substantive care au forma de plural si singular[ substantive care au numai forma de singular[ substantive care au numai forma de plural[ %upa gen substantivele pot fiF substantive feminine[ substantive masculine[ substantive neutre[ "sa cum am preciCat mai sus, substantivul apare insotit de articol. *n limba germana articolul sta in fata substantivului. "rticolu poate fi de doua feluriF articolul )otarat sau definit ( er bestimmte o er efinite -rtikel); articolul ne)otarat sau nedefinit ( er unbestimmte o er in efinite -rtikel);

3enul substantivului si reguli de determinare.


Kbs.&&& Genul substantivului nu are reguli fi?e de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora. Kbs.&&& Genul substantivului se stabileste cu a,utorul articolului.

Kbs.&&& Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia. 3enul masculin foloseste articolul : @?C 1.@eterminarea substantivelor de genul maculin dupa inteles: *n general, numele proprii sau comune denumind fiinte de se? masculin[ e?F der 0ann Z omul[ der 8tudent Z studentul[ der (und Z cainele[ der /=e Z leul[ der (a)n Z cocosul[ Z_ e?ceptie faceF das 8)nc)en Z baiatul, baietelul etc. =ategorii de substantive: anotimpurile JS e%ceptie face: das 'r),a)r Z primavara anului[ denumirea lunilor, Cilelelor si a partilor din Ci[ JS e%ceptie faceF die 1ac)t Z noaptea[ die 'r)e Z la inceputul ] urile[ fenomenele naturii e%: der 7egen Z ploaia[ der 8c)nee Z Capada[ der %onner Z tunetul[ der (agel Z grindina[ der $litC Z fulgerul[ der 'rost Z ing)etul[ denumirea vanturilor[ e%: der ')n Z vant, uscator de par[ der 9aifun Z taifunul[ denumirea mineralelor si a rocilor[ e%: der 5uarC Z cuartul[ der Granit Z granitul[ JS e%ceptie face: die -reide Z creta[ denumirea muntilor ( nu toti ) [ denumirea moneCilor[ e%: der /eu Z leul[ der 7ubel Z rubla[ der %ollar Z dolarul[ JS e%ceptie face: die /ira Z lira toate tipurile de alcool[ JS e%ceptie face: das $ier Z berea[ denumirea mobilierului[ denumirea instrumentelor de scris marcile de automobile[ +. @eterminarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii +entru substanti!e e origine germana:

-ee: der -affe Z cafeaua[ der -lee Z trifoiul[ der 8c)nee Z Capada[ -el : der "rti.el Z articolul[ JSe%ceptie face: die Gabel Z furculita[ die -ugel Z bila, mingea[ das 0ittel Z mi,locul[ die 9afel Z panoul[ etc. -er : der "rbeiter Z muncitorul, lucratorul[ der /e)rer Z profesorul[ JS e%ceptie faceF die $utter Z untul[ das Bimmer Z camera[ etc. -ich : der 9eppic) Z covorul[ der -ranic) Z macaraua[ -ig : der (onig Z mierea[ der &ssig Z otetul[ -ler : der 9isc)ler Z tamplarul[ der <issensc)aftler Z oamenii de stiinta[ -ling : der 'r)ling Z primavara[ der 8perling Z vrabia[ JS e%ceptie face: die 7eling Z balustrada ( eoarece sufiGul este D%ingD, DlD facan +arte in ra acina); -s : der 8c)naps Z bautura alcoolica[ der -laps Z aplauCele[ -enT F der 7egen Z ploaia[ der $ogen Z arcul[ Z_ e?ceptie faceF das -issen Z perna[ etc. T : *n D%enD se termina si infinitivele substantiviCate. "cestea sunt insa fara e?ceptie de genul neutru F das /ernen Z invatarea[ das 8c)reiben Z scrierea[ das /esen Z citirea[

Terminatii +entru substanti!e e origine negermana:

-al : der "dmiral Z amiralul[ der -anal Z canalul[ JS e%ceptie face: das 0aterial Z materialul[ -an : der 2Cean Z oceanul[ der ;ul.an Z vulcanul[ -"n : der -apitn Z capitanul[ -ant : der 0usi.ant Z muCicantul[ der "spirant Z aspirantul[ -ar : der $ibliot)e.ar Z bibliotecar[ der "rc)ivar Z ar)ivarul[ -"r : der 8e.retr Z secretarul[ der ".tionr Z actionarul[ JS e%ceptie face: das 0ilitr Z militarul[ -bus : der "utobus Z autobuCul[ -end : der %ividend Z dividentul[ -ent : der 8tudent Z studentul [ der -ontinent Z continentul[ JS e%ceptie face: das 4atent Z brevet de inventie[ cuvintele ce au terminatia aMmenta[ -et : der 4lanet Z planeta[ -eur : der *ngenieur Z inginer[ der "mateur Z amator[ der 'riseur Z friCer[ -ier : der 2ffiCier Z ofiter[ der -avalier Z cavaler[ -iker : der 0ec)ani.er Z mecanicul[ der Grap)i.er Z graficul[ -ismus : der 7ealismus Z realismul[ der 2rganismus Z organismul[ -ist : der 2ptimist Z optimistul[ der "rtist Z artistul[ -mom : der "gronom Z agronomul[ -er : der 4rofessor Z profesorul[ der 0otor Z motorul[ -soph : der 4)ilosop) Z filoCoful[ - us : der 0odus Z modul, der -asus Z caCul[ JS e%ceptie face: das ;irus Z virusul[ 3enul feminin foloseste articolul : @)? 1.@eterminarea genului substantivelor feminine dupa inteles: *n general numele proprii sau comune ale fiintelor de se? feminin[ e?F die 'rau Z femeia[ die 9oc)ter Z fiica[ die /=in Z leoaica[ die (enne Z gaina[ die "meise Z furnica[ die 8c)lange Z sarpele[ JS e%ceptie face: das 0dc)en Z fata[ das <eib Z feminin[ =ategorii de substantive: WLb din denumirile de fructe[ JS e%ceptie face: der "pfel Z marul[ der 4firsic) Z piersica[ denumiri pentru avioane[ denumiri pentru vapoare[ e%: die 9ransilvania, die 9itanic[ marci de motociclete[ denumiri de rauri[ denumiri de flori[ denumiri de arbori[ instrumente muCicale[ e%: die Geige Z vioara[ JS e%ceptie face: das -lavier Z clavierul[ das "..ordeon Z acordeonul[ das 8a?op)on Z sa?ofonul[ numeralele cardinale subdiviCate[ e%: die &ins, die Be)n, die 'nf[ +.@eterminarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

Me F WLb F die 9asc)e Z geanta, buCunarul[ die /ampe Z lampa[ die $lume Z floarea[ JS e%ceptie face: das "uge Z oc)iul[

Terminatiile care in ica 911H genul feminin:

-schaft : die 'reundsc)aft Z prietenia[ -keit : die 8u!ig.eit Z dulciurile[ die Gesc)=indg.eit Z viteCa[ -ung : die (eiCung Z caloriferul[ die Beitung Z Ciarul[ -ik : die 4oliti. Z politica[ die 0usi. Z muCica[ -heit : die Gesund)eit Z sanatatea[ die 'rei)eit Z libertatea[ -de : die -unde Z clientul[ die <unde Z rana[ -ei : die $c)erei Z biblioteca[ -in : die /e)rerin Z profesoara[

Terminatii +entru substanti!e e origine negermana:

-a : die -amera Z camera[ -ade : die $rigade Z brigada[ die $allade Z balada[ die 8c)o.olade Z ciocolata[ -age : die Garage Z gara,ul[ -aille : die 0edaille Z medalia[ -"ne : die 0igrne Z migrena[ -en/ : die %ifferenC Z diferenta[ -ette : die Bigarette Z tigara[ die &ti.ette Z etic)eta[ -ie : die Geograp)ie Z geografia[ die -alorie Z caloria[ JS e%ceptie face: das Genie Z geniul[ -ille : die -amille Z musetelul[ -ine : die -abine Z cabina[ -isse : die -ulisse Z culise[ -ive : die "lternative Z alternativa[ -i/ : die 1otiC Z nota[ -ose : die 9uber.ulose Z tuberculoCa[ die 1eurose Z nevroCa[ JS e%ceptie face: der 0atrose Z marinarul, navigatorul[ -is : die $asis Z baCa[ die %osis Z doCa[ -ion : die 1ation Z natiunea[ die /e.tion Z lectia[ -t"t : die Universitt Z universitatea[ die 5ualitt Z calitatea[ -ur : die 1atur Z natura[ die /iteratur Z literatura[ die -ultur Z cultura[ -1re : die /e.tre Z lectura[ die $rosc)re Z brosura[ 3enul neutru foloseste articolul : @A, 1.@eterminarea substantivelor de genul neutru dupa inteles: *n general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. e%: das -ind Z copilul[ das /amm Z mielul. 8ubstantivele de genul neutru reflecta reCultatul unei actiuni. 1umele de animale domestic (folosite atat +entru mascul cat si +entru femela) [ e%: das 4ferd Z calul[ das 7ind Z vita[ das 8c)=ein Z porcul[ das 8c)af Z oaia[ das (u)n Z puiul de gaina[ Cele mai multe nume de metale si cele de elemente c)imice[ e%: das &isen Z fierul[ das Gold Z aurul[ das 8ilber Z argintul[ das $lei Z plumbul[ das (elium Z )eliul[ das $rom Z

bromul[ JS e%ceptie face: der 8ta)l Z otelul[ der 8c)=efel Z sulful[ die $ronCe Z bronCulF 1umerele fractionare[ e%: das %rittel Z al treilea[ das 8ec)stel Z al saselea[ das ;iertel Z al patrulea[ %iminutivele[ e%: das 0tterc)en Z mamica[ das ;terc)en Z taticul[ 1umele literelor alfabetului si ale notelor muCicale[ e%: das ", das )o)e % Z %Mul inalt, ridicat[ 0ulte nume colective cu prefi?ul ageMa si sufi?ul aMea[ e?F das Gebirge Z muntii[ das Getreide Z cereale[ das Geflgel Z pasarile, gainile[ 9oate infinitivele substantiviCate[ e%: das /ernen, das 8c)reiben, das /esen[

+.@eterminarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: Terminatii +entru substanti!e e origine germana: -chen : das 0dc)en Z fata[ das $ndelc)en Z manunc)i, pac)etel[ -lein : das 'rulein Z fetita[ -nis : das &reignis Z evenimentul[ das Gefngnis Z inc)isoare[ JS e%ceptie face: die &mpfngnis Z conceptie[ die &rlaubnis Z dreptul, permisiunea[ -sal : das 8c)ic.sal Z destinul[ das /absal Z improspatarea[ JS e%ceptie face: die %rangsal Z necaCul[ die 0)sal Z dificultate, greutate[ etc. -sel : das 7tsel Z enigma[ das (c.sel Z dispoCitiv[ JS e%ceptie face: der 8tpsel Z dopul[ -tel : das ;iertel Z cartierul[ -tum : das "ltertum Z antic)itate, vec)ime[

Terminatii +entru substanti!e e origine negermana:

-em : das 4oem Z poemul[ das 9)eorem Z teorema[ -ett : das 0enuett Z menuetul[ das "mulett Z amuleta[ das $ufett Z bufetul[ Mid F das 2?id Z o?idul[ -in (accentuat) F das $enCin Z benCina[ das 1i.otin Z nicotina[ -ium : das /aboratorium Z laboratorul[ das "6uarium Z acvariul[ -ma : das -omma Z virgula[ das 9)ema Z tema[ das %rama Z drama[ -ment : das %o.ument Z documentul, das "rgument Z argumentul[ -ol : das -arbol Z acid carbolic[ -um : das 0useum Z muCeul[ das "lbum Z albumul[ -ut : das *nstitut Z institutul[

Krdinea cuvintelor in propo/itie. Ceguli generale.


*-intrebari: *ie heiIen 8ie^ Z Cum va numiti^ *o Eohnen 8ie^ Z Unde locuiti^ )ntrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative: HeiIen 8ie 0onica^ Z ;a numiti 0onica^ Z_ +a, ic) heiIe 0onica.Z %a, ma numesc 0onica.] 1ein, ic) heiIe 0aria.

Johnen 8ie in 0ailand^ Z /ocuiti in 0ilano^ Z_ 1ein, ic) Eohne in 4aris. Z 1u, eu locuiesc in 4aris. Kbs.&&& *ntrMo propoCitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe poCitia nr.P. "tentie XXX 4oCitia nr.P nu inseamna cuvantul nr.P din propoCitie. ?nunturi afirmative: *c) heiIe 0onica. Z 0a numesc 0onica. *c) Eohne in 4aris. Z &u locuiesc in 4aris. Kbs.&&& %aca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaCa poCitia nr.P, subiectul trece dupa verb. 0orgen koche ic) eine 8uppe. Z 0aine gatesc o supa. 1ac) dem &ssen lerne ic). Z %upa cina invat. Propo/itia imperativa: Komm mitX Z ;ino cu mineX <uf mic) anX Z 8unaMmaX Kbs.&&& &ste foarte important locul formelor verbale in propoCitie. *nfinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb con,ugat, se afla intodeauna la sfarsitul propoCitiei. 0orgen Eill ic) in dem Garten essen Z 0aine vreau sa mananc in gradina. *c) habe dic) nic)t gefragt. Z 1u teMam intrebat pe tine.

@eclinarea articolului pe langa substantiv. )ntrebuintare sau caderea articolului.


@eclinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv: :ominativ: der ein (masculin) die eine (feminin) das ein (neutru) die - (+lural); 3enitiv: des eines (masculin) der einer (feminin) des eines (neutru) der - (plural)[ @ativ: dem einem (masculin) der einer (feminin) dem einem (neutru) den - (plural)[ Acu/ativ: den einen (masculin) die eine (feminin) das ein (neutru) die - (plural)[ Kbs.&&& "rticolul ne)otarat nu are forme de plural[ ,ituatiile in care lipseste articolul din enunt:

*n anunturi, titlurile de pe prima pagina a Ciarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. e%: -onCert versc)oben Z concert amanat

Cand substantivul este folosit cu sensul lui general ( eseori e !orba e substanti!e abstracte)F e%: <ir )aben Beit Z "vem timp. Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciCa cantitatea. e%: *c) trin.e 0ilc). Z $eau lapte. ( e obicei, nu acum, nu se +reci"ea"a cantitatea) 1umele de persoane, locuri si tari. e%: $u.arest ist die (auptstadt 7umniens. Z $ucuresti este capitala 7omaniei. *n e?presii fi?e, perec)i de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. e%: 'euer mac)en Z a face focul.

=lasificarea prepo/itiilor.
=lasificarea prepo/itiilor dupa sens: ,ens local: an[ eG: an er 8ren"e 4 la granita. auf6 eG: auf em Tisch 4 +e masa. aus[ eG: aus *rankreich 4 in *ranta. in6 eG: in em Limmer 4 in camera. neben6 eG: neben em Haus 4 langa casa. 1ber6 eG: =ber en Jolken 4 easu+ra norilor. vor6 eG: !or em Haus 4 in fata casei. hinter6 eG: hinter em Haus 4 in s+atele casei. gegen1ber6 eG: gegen=ber em Haus 4 !i"a!i e casa. entlang (Genitiv)6 eG: entlang er *luIes 4 e%a lungul raului. unter6 eG: unter em Tisch 4 sub masa. ,ens temporal: an6 eG: an iesem Tag 4 in aceasta "i. in6 eG: in en nFchsten Tagen 4 in urmatoarele "ile. seit6 eG: seit "Eei Mahren 4 e oi ani. um6 eG: um 9. 2hr 4 la ora 9.. 0"hrend (8eniti!)[ eG: EFhren es Krieges 4 in tim+ul ra"boiului. /0ischen[ eG: "Eischen 9C>C un 9CC@. 4 intre 9C>C si 9CC@. f1r6 eG: f=r einige Monaten 4 +entru cate!a luni. /u6 eG: "um -ben essen 4 la cina. nach6 eG: nach em &ssen 4 u+a masa. vor6 eG: !or einer Joche 4 e o sa+tamana. bis6 eG: bis Morgen 4 +ana maine. ab6 eG: ab Morgen 4 e maine. Kbs.&&& %upa cum ati observat ma,oritatea prepoCitiilor cer caCul %ativ cu e?ceptia unora care cer caCul Genitiv.

,ens cau/al:

0egen (Genitiv)[ eG: Eegen Bauarbeiten 4 in cau"a lucrarilor e constructie. dank (%ativ)[ eG: ank seiner Hilfe 4 multumita a3utorului sau. aus (%ativ)[ eG: aus Mitlei 4 in mila. durch ("cuCativ)[ eG: urch ie *euerEehr 4 e catre +om+ieri. /u (%ativ)[ eG: "u 0hrer 0nformation 4 s+re informarea !s. ,ens modal: ohne ("cuCativ)[ eG: ohne mein Jissen 4 fara stirea mea. mit (%ativ); eG: mit 0hrer Lustimmung 4 cu acor ul !s. gem"; (%ativ)[ eG: gemFI en 'orschriften 4 conform +re!e erilor. gegen ("cuCativ)[ eG: gegen meinen <at 4 im+otri!a sfatului meu. Kbs. &&& *n continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului )otarat la 1ominativ (care arata genul substantivului ) 4N (e)*reun in 4 ie *reun in; (r)Baum 4 er Baum; (s)Kin 4 as Kin [ pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre caCuri va recomand sa aveti desc)isa in paralel si /ectia nr.PN M %eclinarea articolului pe langa substantiv. *ntrebuintarea sau caderea articolului. Prepo/itiile care cer 1..U ca/ul A=IEA<)2: durch Z +rin, e[ e%F 8ie f)rt ,eden 9ag mit dem "uto durch die (e)8tadt. Z &a merge Cilnic cu masina prin oras. f1r Z +entru; e%F &r .auft f1r seinen (r);ater ein $uc). Z_ sein O en 4 seinen gegen 4 im+otri!a, catre e%1F 0ein 8o)n ist gegen den ] einen (r)$aum gelaufen.Z 'iul meu a alergat catre copac.] catre un copac. e%+: *c) .omme gegen ac)t u)r. Z ;in in ,ur de ora opt. ohne Z fara; e%: Khne meine (e)0utter ge)e ic) nic)t. Z 'ara mama mea nu ma duc. um Z in 3urul, in, la; e%: Im die (e)&c.e =o)nt meine 2ma. Z %upa colt locuieste bunica mea. bis Z +ana; e%1: *c) arbeite von ac)t bis elf. Z /ucreC de la V pana la NN. e?PF %er Bug f)rt bis $u.arest. Z 9renul merge pana la $ucuresti. Prepo/itii care cer 1..U ca/ul @A<)2: aus Z e la, in; e%: CamA .ommt aus dem (r)Garten. Z CamA vine din gradina. bei Z la; e%: "ndrei ist bei dem (s).ind.Z "ndrei este la copil. mit Z cu; e%: &r spric)t mit seiner (e)'reundin. Z &l vorbeste cu prietena lui. nach Z s+re, u+a; e%: :ach der (e)8c)ule ge)e ic) nac) (ause. Z %upa scoala ma duc spre casa. von Z in, e la; e%: %as $uc) ist von meinem (r)8o)n. Z Cartea este de la fiul meu.

/u Z la; e%: *c) .omme /u unserem (r);ater. Z ;in la tatal nostru. gegen1ber Z !i"a!i; e%: &r =o)nt gegen1ber der (e)4ost. Z &l locuieste viCavi de posta. seit Z e; e%: ,eit einem (s)+a)r lebe ic) )ier. Z &u locuiesc aici de un an. 3rupele de verbe care cer fie ca/ul A=IEA<)2 fie ca/ul @A<)2: h"ngen Z a agata ("cuCativ) arata directia[ e%: *c) )nge das $ild an die <and. Z "gat imaginea pe perete. h"ngen Z a sta agatat (%ativul) arata locul. e%: %as $ild )ngt an der <and. Z *maginea atarnata pe perete. set/en Z a ase"a ("cuCativ) arata directia[ e%: *c) setCe das -ind auf den 8tu)l. Z "seC copilul pe scaun. sit/en Z a sta ase"at (%ativ) arata locul[ e%: %as -ind sitCt auf dem 8tu)l. Z Copilul sta pe scaun. legen Z a +une ("cuCativ) arata directia[ e%: *c) lege den 9eppic) auf den 'u!boden. Z 4un covorul pe podea. liegen Z a sta intins (%ativ) arata locul[ e%: %er 9eppic) liegt auf dem 'u!boden. Z Covorul este intinsr pe podea. stellen Z a +une, a ase"a (vertical) ("cuCativ) arata directia[ e%: *c) stelle das 7egal an die <and. Z 4un raftul pe perete. stehen Z a sta (vertical) (%ativ) arata locul[ e%: %as 7egal ste)t an der <and. Z 7aftul sta pe perete. Kbs.&&& 4repoCitii sunt nefle?ibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substanti!, +ronume, a 3ecti! sau a !erb). Kbs.&&& Cele mai multe prepo/itii cer in limba germana un anumit ca/ (acu"ati!ul, geniti!ul sau ati!ul) iar altele cer fie acuCativul, fie dativul. Kbs.&&& 4repoCitiile care ne indica locul cer caCul %ativ iar cele care arata directia cer caCul "cuCativ. Kbs.&&& 4repoCitiile pot avea sensuri diferiteF temporal' local' modal' cau/al. Prepo/itia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul: inVdem J im[ inVdas J ins6 anVdas J ans6 anVdem J am6

/uVder J /ur6 /uVdem J /um6 durchVdas J durchs[

)ndicativul. 9ormarea pre/entului la verbele regulate.


%aca iti amintesti in /ectia nr.NT la con,ugarea verbelor DH-B&(D si DS&0(D tiMam subliniat terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. "cum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaCa timpul preCent. 9impul preCent al verbului se formeaCa de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti !erbul in ictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoanaF -e, -st, -t, -en, -t, -en. 0a,oritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: =o)nen, lesen, sprec)en, )aben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul aseina. ?W: machen M verb slabT (inlaturam terminatia e infiniti! "-en" si o inlocuim cu terminatiile s+ecifice +re"entate mai sus): ic) mac)\e Z eu invat du mac)\st Z tu inveti er ] sie ] es mac)\t Z el ] ea ] invata =ir mac)\en Z noi invatam i)r mac)\t Z voi invatati sie ] 8ie mac)\en Z ei ] %vs. invatati *ndicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale F )nfinitiv : machen (mahn) Z a face[ )mperfect : machte (mahte) Z faceam[ Participiu )) : gemacht (ghemaht) Z am facut[

Alte verbe care se conRuga la fel : brauchen Z a avea nevoie, bringen Z a aduce, fragen Z a intreba, gehen Z a merge, hei;en Z a se numi, kaufen Z a cumpara, kommen Z a veni, leben Z a trai, 0ohnen Z a locui[ Con3uga aceste !erbe la +re"ent / Daca inca mai intam+ini +robleme nu e"ita sa ne contacte"i folosin formularul e contact aici sau lasan un comentariu / Kbs.&&& ;erbele ale caror radacini se termina in -t-' -d-' -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numarF -st' -t. ?W: arbeiten Z a munci (arbeitMtMen) M verb slabT[

ic) arbeit\e Z eu muncesc[ du arbeit\e\st Z tu muncesti[ er ] sie ] es arbeit\e\t Z el ] ea munceste[ =ir arbeit\en Z noi muncim[ i)r arbeit\e\t Z voi munciti[ sie ] 8ie arbeit\en Z ei muncesc] %vs.munciti[ Alte verbe care se conRuga la fel : reden Z a vorbi, regnen Z a ploua, heiraten Z a se casatori, schneiden Z a taia, melden Z a anunta, finden Z a gasi[ Con3uga aceste !erbe la +re"ent / Daca inca mai intam+ini +robleme nu e"ita sa ne contacte"i folosin formularul e contact aici sau lasan un comentariu / $ *n /ectia nr.NT am preciCat ca dupa criteriul foneticoMmorfologic verbele pot fi slabe si tari. 2erbe care pre/inta modificari vocalice. ;erbele tari isi sc)imba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singularF a JS " au JS "u e JS ie' i o JS 5 1 JS a ?W: geben Z a da (gebMen) M verb tare[ ic) gebe Z eu dau du gibst Z tu dai er ] sie ] es gibt Z el ] ea da =ir geben Z noi dam i)r gebt Z voi dati sie ] 8ie geben Z ei dau ] %vs. dati Alte verbe care pre/inta modificari vocalice si se conRuga la fel : backen Z a coace (a JS ") bergen Z a salva (e JS i) blasen Z a sufla (a JS ") braten Z a pra,i (a JS ") brechen Z a rupe (e JS i) dreschen Z a strica, distruge (e JS i) d1rfen Z a fi permis (1 JS a) empfehlen Z a recomanda (e JS ie)

Con3uga aceste !erbe la +re"ent / Daca inca mai intam+ini +robleme nu e"ita sa ne contacte"i folosin formularul e contact aici sau lasan un comentariu / 7a cerinta D!s. folosin formularul e contact aici !a +ot +une la is+o"itie in format P@9 lista celor mai im+ortante ?1 e !erbe con3ugate care +re"inta mo ificari !ocalice ///

=onRugarea la pre/ent a verbelor neregulate. 2erbele mi%te - slabe' tari.


N. *n limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. "cesta este "%&'"". "lte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume F haben, (erden si (issen. ,?): ("ain) J a fi ich bin (i) bin) Z eu sunt du bist (du bist) Z tu esti er sie es ist (er]Ci]es ist) Z el]ea] ` este 0ir sind (!ir sin ) Z noi suntem ihr seid (ihr sai ) Z voi sunteti sie ,ie sind ("i sin ) Z ei sunt] %vs. sunteti haben (habn) J a avea ich habe (ih habe) Z eu am du hast ( u hast) Z tu ai er sie es hat (er#"i#es hat) Z el] ea] ` are 0ir haben (!ir haben) Z noi avem ihr habt (ir habt) Z voi aveti sie ,ie haben ("i haben) Z ei au ] %vs. aveti 0erden (verden) Z a deveni ich 0erde (ih !er e) Z eu devin du 0irst ( u !irst) Z tu devii er sie es 0ird (er#"i#es) vird Z el, ea devine 0ir 0erden (!ir !er en) Z noi devenim ihr 0erdet (ir !er et) Z voi deveniti sie ,ie 0erden ("i !er en) Z ei devin ] %vs. deveniti

0issen (!i"en) J a sti ich 0ei; (ih !ais) Z eu stiu du 0ei;t ( u !aist) Z tu stii er sie es 0ei; (er#"i#es !ais) Z el, ea stie 0ir 0issen (!ir Eissen) Z noi stim ihr 0i;t (ihr !ist) Z voi stiti sie ,ie 0issen ("i !i"en) Z ei stiu ] %vs. stiti P. 2erbele mi%te ;erbele mi?te preCinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe preCinta anumite sc)imbari vocaliceF nennen Z_ nannte (imperfect) Z_ gennant (participiu) Z a numi[

brennen Z_ brannte Z_ gebrannt Z a arde[

"ceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe XXX Alte verbe asemanatoare sunt : bringen Z_ brac)te Z_ gebrac)t Z a aduce[ den.en Z_ dac)te Z_ gedac)t Z a gandi[ Inele verbe tari pre/inta si schimbari consonantice : ge)en Z_ ging Z_ gegangen Z a merge, a te duce[ ste)en Z_ stand Z_ gestanden Z a sta[ ;erbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine saMl scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. %e obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este : ?%1: machen, %te, %t M acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nuMsi sc)imba forma F machen 4N machte 4N gemacht [ ?%+: sein, Ear, geEesen M toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi sc)imba forma[

=onRugarea verbelor cu particula separabila.

*n limba romana verbele cu particula separabila (trennbare 'erben) nu e?ista, ele fiind o caracteristica a limbii germane. ;erbele cu particula separabila (trennbare ;erben) sunt formate dintrMun prefi? )an* \ un verb )rufen* Z_ anrufen Z a suna pe cineva . 8ub aceasta forma apar la infinitiv unite intrMun singur cuvant. =onRugarea verbelor cu particula separabila la pre/ent: /a con,ugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefi?ul de verb[ anrufen Z_ ?%: *c) rufe dic) morgen an. 4refi?ul se pune intodeauna la sfarsitul propoCitiei indiferent de lungimea acesteia[ ab(aschen Z_ ?%: *c) (asche )eute den ganCen 9ag alle Gabeln, 0esser, 9eller Cusammen mit meiner Gro!mutter und meinen Gesc)=istern ab.Z &u spal aCi toata Ciua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei. "tunci cand verbul se regaseste intrMo propoCitie cu un verb de,a con,ugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propoCitiei[ &?F *c) muss immer ab0aschen. Z &u trebuie mereu sa spal. Kbs.&&& 4ropoCitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in /ectia nr.PL cu simpla adaugare a prefi?ului la sfarsitul propoCitiei. ?%: anrufen Z_ Cufst du mic) )eute an^ Z 0a suni astaCi^ ab0aschen (ab.!an) J a spala ich 0asche ab (ih !ae ab) Z eu spal du 0"schst ab ( u !est ab) Z tu speli er sie es 0"scht ab (er#"i#es !et ab) Z el]ea spala 0ir 0aschen ab (=ir van ab) Z noi spalam ihr 0ascht ab (ihr !at ab) Z voi spalati sie ,ie 0aschen ab ("i !an ab) Z ei spala ] %vs. spalati =onRugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut): ab0aschen (nominati!) Z a spala Z_ abge0aschen (+artici+iu) Z spalat ?%: 0eine 0utter )at abge0aschen Z 0ama mea a spalat.

)mperfectul in germana.
*mperfectul verbelor slabe se formeaCa prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana. *mperfectul ca si timpul perfect compus e?prima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. *mperfectul e?prima o actiune trecuta si inc)eiata, el nu poate aparea acolo unde mai e?ista o legatura cu preCentul. machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu **) =onRugarea la imperfect a verbului machen: ich machte Z eu faceam du machtest Z tu faceai er sie es machte Z el, ea facea 0ir machten Z noi faceam ihr machtet Z voi faceati sie ,ie machten Z ei faceau ] %vs. faceati Kbs. &&& /a persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana * singular. 9erminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. =orect F er, sie, es mac)te[ )ncorect: er, sie, es mac)tet Alte verbe care se conRuga la fel sunt: bauen (infinitiv) baute (imperfect) Z a construi[ brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) Z a avea nevoie[ decken (infinitiv) deckte (imperfect) Z a acoperi[ fragen (infinitiv) fragte (imperfect) Z a intreba[ lernen (infinitiv) lernte (imperfect) Z a invata[ lachen (infinitiv) lachte (imperfect) Z a rade[ spielen (infinitiv) spielte (imperfect) Z a se ,uca[ *mperfectul verbelor tari nu are o regula. &le preCinta la imperfect anumite sc)imbari vocalice care nu sunt totdeauna previCibile. 9erminatiile de numar si persoana sunt aceleasi. brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu **) Z a rupe =onRugarea la imperfect a verbului tare brechen: ich brach Z eu rupeam du brachst Z tu rupeai er sie es brach Z el ] ea rupea 0ir brachen Z noi rupeam ihr bracht Z voi rupeati sie ,ie brachen Z ei rupeau ] %vs. rupeati Alte verbe tari care se conRuga la fel :

fangen (infinitiv) fing (imperfect) Z a prinde[ geben (infinitiv) gab (imperfect) Z a da[ fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) Z a merge (cu masina)[ gehen (infinitiv) ging (imperfect) Z a merge (pe ,os)[ liegen (infinitiv) lag (imperfect) Z a sta intins[ schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) Z a dormi[ laufen (infinitiv) lief (imperfect) Z a alerga[

2erbele cu particula separabila: fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu **) Z a se uita la televiCor =onRugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen: ich sah fern Z eu ma uitam la televiCor du sahst fern Z tu te uitai la televiCor er sie es sah fern Z el ] ea se uita la televiCor 0ir sahen fern Z noi ne uitam la televiCor ihr saht fern Z voi va uitati la televiCor sie ,ie sahen fern Z ei se uitau ] %vs. va uitati la televiCor

Participiul )) in germana.
/a formarea 4articipiului ** trebuie tinut seama de tipul verbului M slab, tare cat si de prefi?ul sau terminatia acestuia. a) 4articipiul ** verbe tari Z (prefi?ul) ge- \ radacina verbului \ (uneori apar modificari vocalice in radacina) \ -en (terminatia ] sufi?ul) ?%: schreiben (infinitiv) Z_ ge- \ schreib \ -en Z geschrieben (participiul **) b) 4articipiul ** verbe slabe Z ge- (prefi?ul) \ radacina verbului \ -(e)t (terminatia, sufi?ul)[ ?%: suchen (infinitiv) Z_ ge- \ such \ -t Z gesucht (participiu **) 8ufi?ul (Met) il primesc verbele care formeaCa imperfectul in Mete. ?%.: arbeiten (infinitiv) Z_ ge- \ arbeit \ -et Z gearbeitet (participiul **) c) %aca verbul M fie tare, slab sau neregulat M are terminatia "-ieren" , formeaCa participiul ** fara prefi?ul ge- dar cu terminatia -t [ ?% : telefonieren (infinitiv) Z_ telefonier \ -t Z telefoniert (participiu **) d) 9oate verbele cu prefi?ul be- , formeaCa participiul ** fara prefi?ul ge-F ?%.: bekommen (infinitiv) Z_ bekomm \ en Z bekommen (participiul **) [ besuchen (infinitiv) Z_ besuch \ t Z besucht (participiul **)

2erbele modale din limba germana.

;erbele modale se mai numesc si verbe au?iliare modale deoarece nu apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care e?prima ideea principala a propoCitiei. 'ormele verbelor modale de singular preCinta aspecte neregulate. 8unt sase verbe modale in limba germanaF k5nnen' m1ssen' sollen' d1rfen' m5chten' 0ollen. \ 0issen (care nu este !erb mo al ar se con3uga ca unul) ;erbul modal k5nnen (a putea) poate e?primaF faptul de a fi capabil6 +, &r .ann %eutsc) sprec)en. Z &l poate ] este capabil sa vorbeasca germana. prileR' oca/ie6 +, &r .ann im 8ommer nac) <ien fa)ren. Z &l poate (are prile,ul) sa plece la ;iena in vara. presupunere6 Z_ &r .ann Cu (ause sein. Z &ste posibil sa fie acasa. ;erbul modal m1ssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate e?primaF necesitatea6 JS <ir mssen umCie)en Z 9rebuie sa ne mutam. ;erbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si e?primaF o obligatie morala' o propunere[ JS <as soll ic) )eute .oc)en^ Z Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc astaCi ^ ;erbul modal d1rfen (a avea voie, a fi permis) poate e?primaF permisiunea6 JS *c) darf )erein.ommen. Z "m voie ] imi este permis sa intru. interdictie6 JS *m Bimmer darf man nic)t rauc)en Z *n camera nu se fumeaCa. intrebare politicoasa6 JS %arf ic) 8ie et=as fragen^ Z 4ot sa va intreb ceva^ folosirea corespun/atoare a unui lucru6 JS %ieser 8toff darf nic)t Cu )ei! ge=asc)en =erden. Z "cest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata ] cu apa fierbinte. ;erbul modal m5chten (a place ceva, a dori) poate e?primaF dorinta6 JS *c) mc)te das $uc) lesen. Z "s dori sa citesc aceasta carte. rugaminte politicoasa: JS 0c)ten 8ie am 0ontag 'rau -eller anrufen^ Z "ti dori sa o sunati luni pe %Mna -eller^ ;erbul modal 0ollen (a vrea) poate e?primaF dorinta6 JS &r =ill ein Cola trin.en. Z &l vrea sa bea o cola. cerinta6 JS (err 'ritC =ill nic)t, dass )ier ein (aus gebaut =ird. Z %omnul 'ritC nu vrea sa se construiasca aici o casa. adresare politicoasa6 JS <ollen 8ie nur ein moment =arten^ Z ;reti sa asteptati doar un moment^

Perfectul compus.
4erfectul compus se formeaCa cu a,utorul au?iliarelor DhabenD si DseinD con,ugate la timpul preCent la care se adauga participiul ** al verbului de con,ugat la perfect compus. ;erbul au?iliar si participiul ** incadreaCa propoCitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane. =aracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni. M 4erfectul compus ne indica inc)eierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in preCent. Z_ *c) )abe das Gedic)t vergessen. *c) =eiss es nic)t me)r. Z "m uitat poeCia. 1u o mai stiu. M 4erfectul compus mai poate e?prima o actiune care sMa intamplat de curand. Z_ (ast du die 9ablette genommen^ Z 9iMai luat pastila^ =u verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe: - verbele refle%ive: sich Eun ern Z a fi surprins[ sich Easchen Z a te spala[ sich an"iehen Z a te imbraca[ - verbele tran/itive (care cer un com+lement irect) F schreiben Z a scrie[ lesen Z a citi[ sehen Z a vedea[ - o parte a verbelor intran/itive (care cer un com+lement in irect) care indica inceperea sau inc)eierea unui proces sau a unei actiuni F Eohnen Z a locui[ schlafen Z a dormi[ leben Z a trai[ - verbele modale6

=u verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe: - verbele intran/itive care ne arata o miscare intr-o anumita directie F gehen, fahren, kommen, fliegen; - verbele intran/itive care ne arata re/ultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen Z a adormi[ aufEachen Z a se treCi[ sterben Z a muri[ - verbele au%iliare: sein Z a fi [ Eer en Z a deveni[ - verbul bleiben Z a ramane[ *n continuare va voi con,uga un verb cu aseina , unul cu a)abena si un verb cu particula separabila. =onRugarea verbului "fahren J a pleca" la perfect compus: ic) bin gefa)ren Z eu am plecat[ du bist gefa)ren Z tu ai plecat[ er ] sie ] es ist gefa)ren Z el ] ea a plecat[ =ir sin gefa)ren Z noi am plecat[ i)r sei gefa)ren Z voi ati plecat[ sie ] 8ie sin gefa)ren Z ei au ] %vs. ati plecat[ =onRugarea verbului refle%iv "sich 0aschen J a te spala" la perfect compus: ic) habe mich ge=asc)en Z eu mMam spalat[

du hast ich ge=asc)en Z tu teMai spalat[ er ] sie ] es hat sich ge=asc)en Z el ] ea sMa spalat[ =ir haben uns ge=asc)en Z noi neMam spalat[ i)r habt euch ge=asc)en Z voi vMati spalat[ sie ] 8ie haben sich ge=asc)en Z ei sMau spalat ] %vs. vMati spalat[ =onRugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen J a intra " ic) bin )ereinge.ommen Z eu am intrat[ du hast )ereinge.ommen Z tu ai intrat[ er ] sie ] es ist )ereinge.ommen Z el ] ea a intrat[ =ir sin )ereinge.ommen Z noi am intrat[ i)r sei )ereinge.ommen Z voi ati intrat[ sie ] 8ie sin )ereinge.ommen Z ei au intrat ] %vs. ati intrat. Kbs.&&& %aca la preCent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect compus. Kbs. &&& ;erbele de miscare se pot con,uga la perfect compus si cu au?iliarul DhabenD insa in acest caC indica durata unei actiuni si nu directia. Z_ &r hat drei 8tunden gesc)=ommen Z &l a inotat trei ore. Z_ &r ist bis ans andere Ufer gesc)=ommen Z &l a inotat pana la celalalt mal. Kbs.&&& 4erfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca +erfectul com+us are legatura cu +re"entul si eG+rima o actiune incheiata si se foloseste in ialoguri, in !iata coti iana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

!ai mult ca perfectul.


0ai mult ca perfectul se formeaCa cu a,utorul verbelor au?iliare DhabenD si DseinD la timpul imperfect la care se adauga participiul ** al verbului de con,ugat. ;erbele care se construiesc cu DhabenD si DseinD ti leMam preCentat la formarea perfectului compus din /ectia nr.PW. "cestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul. Mai mult ca +erfectul ne in ica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in general in scrieri literare. Z_ &r .am Curc., =eil er seinen 0antel vergessen )atte. Z 8Ma intors, deoarece isi uitase paltonul. =onRugarea verbului "arbeiten J a munci" la mai mult ca perfect: ic) hatte gearbeitet Z eu muncisem[ du hattest gearbeitet Z tu muncisei[ er ] sie ] es hatte gearbeitet Z el ] ea muncise[

=ir hatten gearbeitet Z noi munciseram[ i)r hattet gearbeitet Z voi munciserati[ sie ] 8ie hatten gearbeitet Z ei muncisera ] %vs. munciserati[

2iitorul pre/ent si viitorul anterior.


2iitorul pre/ent se formeaCa in limba germana cu a,utorul au?iliarului DEer enD con,ugat la timpul preCent si infinitivul verbului de con,ugat care nu se sc)imba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propoCitiei. 2iitorul pre/ent Z au?iliarul "0erden" con,ugat la preCent V infinitivul verbului de conRugat care nu se sc)imba =onRugarea verbului "machen J a face" la viitorul pre/ent : ic) Eer e mac)en Z eu voi face[ du Eirst mac)en Z tu vei face[ er ] sie ] es Eir mac)en Z el ] ea va face[ =ir Eer en mac)en Z noi vom face[ i)r Eer et mac)en Z voi veti face[ sie ] 8ie Eer en mac)en Z ei vor face ] %vs veti face. ?%.: *c) =erde das $uc) lesen Z &u !oi citi cartea. ;iitorul preCent mai poate fi e?primat si cu a,utorul preCentului, in acest caC se cere folosirea adverbelor de timp ca F morgen Z maine, 1bermorgen Z poimaine, n"chste Z urmatorul etc. ?%.: 0orgen lese ic) das $uc). Z 0aine citesc (cu sensul e !oi citi) cartea.

2iitorul anterior se formeaCa cu a,utorul au?iliarului DEer enD con,ugat la preCent, participiul ** al verbului de con,ugat si au?iliarul DhabenD si DseinD. "cest timp se foloseste foarte rar insa nu strica saMl stiti. 2iitorul anterior Z au?iliarul "0erden" con,ugat la preCent V Participiul )) al verbului de conRugat V au?iliarul "haben" "sein" =onRugarea verbului "machen" la viitorul anterior: ic) Eer e gemac)t )aben Z eu voi fi facut[ du Eirst gemac)t )aben Z tu vei fi facut[

er ] sie ] es Eir gemac)t )aben Z el ] ea va fi facut[ =ir Eer en gemac)t )aben Z noi vom fi facut[ i)r Eer et gemac)t )aben Z voi veti fi facut[ sie Eer en gemac)t )aben Z ei vor fi facut ] %vs. veti fi facut[ ?%.: 0eine 'reundin =ird gestern ins Gebirge gefa)ren sein. Z 4rietena mea va fi plecat ieri la munte.

Participiul 1
Participiul 1 se formeaCa de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommen 4 care !ine; Eeinen 4 care +lange ) ?%.: *einende Finder Z copii care plang (infiniti!ul !erbului) fragen V (terminatia) -d Z fragend Participiul 1, denumit si participiul preCent, e?prima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea e?primata prin verbul predicativ[ el nu e?prima deci o actiune preCenta decat atunci cand o e?prima si verbul predicativF ?%.: *c) )re die singenden vgel. Z "ud pasarile care canta ] cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud) *c) )rte die singenden vgel. Z "m auCit pasarile care cantau. (in trecut ) *c) =erde die singenden vgel )ren. Z ;oi auCi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportanduMse ca un ad,ectivF ?%.: *c) )abe ein sc)nell fa)rend "uto gese)en. Z "m vaCut o masina rapida. schnell fahrend Z conducere rapida ?%.: &in =einend -ind nervt mic). Z Un copil care plange (plangacios) ma enerveaCa.

=onRunctivul 1 (pre/ent) si =onRunctivul + (imperfect)


=onRunctivul 1 sau con,unctivul preCent se formeaCa de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei aMena la care se adauga terminatia aMea, respectiv terminatiile de persoana si numar. "tat persoana N singular si plural cat si persoana a aMQMa plural, sunt identice cu cele de indicativ preCent. %e obicei con,unctivul N se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.

?%.: &r )at mir gesagt, da! er morgen fahre. Z &l miMa spus ca pleaca maine *n continuare va voi con,uga doua verbe (!erb slab si tare) la con,unctivul NF schlafen ( a ormi ) M verb tare ic) sc)lafe du sc)lafest er ] sie ] es sc)lafe =ir sc)lafen i)r sc)lafet sie ] 8ie sc)lafen hoffen (a s+era) - verb slab ic) )offe du )offest er ] sie ] es )offe =ir )offen i)r )offet sie ] 8ie )offen Kbs.&&& ;erbele la con,unctivul N nu primesc umlaut sau nu preCinta sc)imbari vocalice asa cum se intampla la preCent. =onRunctivul + imperfect ne arata faptul ca un lucru sMar putea intampla sau realiCa in realitate. &l se formeaCa de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. 'ormele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de con,unctiv. *n continuare va voi con,uga doua verbe (!erb slab si tare) la con,unctivul PF hoffen (a s+era) - verb slab ic) )offte Z eu as spera du )offtest Z tu ai spera er ] sie ] es )offte Z el ] ea ar spera =ir )offten Z noi am spera i)r )offtet Z voi ati spera sie ] 8ie )offten Z ei ar spera ] %vs. ati spera schlafen ( a ormi ) M verb tare ic) sc)liefe Z eu as dormi

du sc)liefest Z tu ai dormi er ] sie ] es sc)liefe Z el ] ea ar dormi =ir sc)liefen Z noi am dormi i)r sc)liefet Z voi ati dormi sie ] 8ie sc)liefen Z ei ar dormi ] %vs. ati dormi Kbs.&&& ;erbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la con,unctivul P umlaut F ?%.: (im+erfect) er sang Z el a cantat[ Z_ (con3uncti!ul .) er s"nge Z el ar canta[ Kbs.&&& =onRunctivul + a unui verb se mai poate inlocui cu verbul DEer enD la con,unctivul P insotit de forma de infinitiv a verbului F schlafen J a dormi ic) E=r e sc)lafen Z eu as dormi[ du E=r est sc)lafen Z tu ai dormi[ er ] sie ] es E=r e sc)lafen Z el ] ea ar dormi[ =ir E=r en sc)lafen Z noi am dormi[ i)r E=r et sc)lafen Z voi ati dormi[ sie ] 8ie E=r en sc)lafen Z ei ar dormi ] %vs. ati dormi[

Adverbul. =lasificare.
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt nefle?ibile, numai cateva pot avea grade de comparatie. @upa structura adverbele pot fi : simple derivate compuse @upa sens' adverbele pot fi : de loc de timp de mod Adverbele de loc pot arata poCitia in spatiu si raspund la intrebarea <o^ (Unde^)[ sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea <o)in^ (*ncotro^) sau <o)er^ (%e unde^). "dverbele care ne indica +o"itia in s+atiu suntF hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (,os), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), drau;en (afara) etc.

"dverbele care ne in ica irectiaF hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in ,os), heraus (in afara), dr1ber (deasupra), vor0"rts (inainte) etc. Adverbele de timp pot e?prima cand are loc o actiuneF Momentul *annB (Cand^) F Ret/t (acum), gerade (tocmai), heute (aCi), gestern (ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), in/0ischen (intre timp). Durata unei actiuni *ie langeB (Cat timp^)F lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana acum), 0eiterhin (mai departe)[ *rec!enta cu care are loc o actiune *ie oftB (Cat de des^)F einmal (o data), /0eimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), 0ieder (iarasi)[ Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea *ieB (Cum^)F gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgend0ie (cumva), hinterr1cks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste). Adverbele derivate: 4e langa adverbele simple so, gern, oft e?ista adverbe formate prin derivare. M cu a,utorul sufi?ului "-s" se pot forma a !erbe e tim+ sau adverbe care ne arata or ineaF erstens, morgens' sonntags. M sufi?ul "-(rts" formeaCa a !erbe e irectieF ost0"rts (spre est), r1ck0"rts (inapoi)[ Adverbele compuse: "cest timp de adverbe se compun din particula da, hier, (o si o prepoCitie (/ectia nr.PP). 4repoCitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura. ?%.: daran' dabei' darauf' damit' danach' hierauf' hierf1r' 0or1ber' 0omit6

=a/urile substantivelor. =aracteristici.


8ubstantivul este parte de vorbire fle?ibila la fel ca ad,ectivul, pronumele si numeralul. "sta inseamna ca isi sc)imba forma in functie de caC, numar si gen. *n limba germana substantivul are patru caCuriF :ominativ' 3enitiv' Acu/ativ si @ativ. =a/ul :K!):A<)2 - caracteristici /a caCul 1ominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei

gasi in dictionar. 8ubstantivul in caCul 1ominativ raspunde la intrebareaF *?CB Z Cine^ ?%.: "ndrei ist Cu (ause. Z "ndrei este acasa. (Cine este acasa$ 4N -n rei) 8ein $ruder ist /e)rer. Z 'ratele lui este profesor. ( Cine este +rofesor$ 4$ fratele lui ) =a/ul A=IEA<)2 - caracteristici 8ubstantivul in caCul "cuCativ raspunde la intrebarile F *A,B (Ce$) *?:B ()e cine$) XXX "tentie nu face confuCie cu intrebarea *ennB (Can $) XXX ?%.: %ie 0utter trin.t der Cola. Z 0ama bea cola. (Ce bea mama$ 4N Cola) &r unterric)tet die 8tudentinnen. Z &l invata ] le preda elevilor ] studentilor. ( )e cine in!ata el$ 4N +e ele!i ) =a/ul @A<)2 - caracteristici 8ubstantivul in caCul %ativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea *?!B (Cui^) &l poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu caCul %ativF ?%.: "ndra begegnet seiner 'reundin.Z "ndra sMa intalnit cu prietena sa.

4oate aparea si dupa verbe care accepta si caCul "cuCativ. ?%.: *c) gebe der 0utter das (eft.Z *i dau mamei caietul. (mamei este com+lement in irect Dati! O as Heft % com+lement irect -cu"ati! )

=a/ul 3?:)<)2 - caracteristici 8ubstantivul in caCul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea *?,,?:B (a, al, ai, ale cui $ ) si are functia de atribut. ?%.: %as (eft meines $ruders ist alt.Z Caietul fratelui meu este vec)i. 8ubstantivul in caCul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -)e*s M terminatia -es o intalnim la substantivele terminate inF %ss, % I, %G, %", %sch, %tsch Mterminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in F %e, %ler, %ner, %le, %en, %tel, %el, %er, %ein, %ling 8ubstantivul in caCul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intrMo vocala sau in -h 8ubstantivul in caCul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul. ?%.: &ines 9ages sag er mir die <a)r)eit. Z *ntrMo Ci miMa spus adevarul. 8ie .am des <eges und sa) i)n. Z &a venea pe drum si lMa vaCut.

:umarul substantivelor. =and folosim singular si cand plural.


Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural. =ategoriile de substantive care apar la singular F 1umele de persoane apar in general numai la numarul singular. "tunci cand apar la plural denumesc membrii unei familii Z_ @ie Fellers sind heute /u 4ause Z -elerii sunt aCi acasa (aKellera fiind un nume de familie ) "numite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o ma,oritate Z_ *ald' Poli/ei Z padure, politie[ "ceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele. 8ubstantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( !ilch Z lapte, *asser Z apa, 9leisch Z carne ), metale ( ,ilber Z argint, 3old Z aur ), materiale ( 4ol/ Z lemn, *olle Z lana ). 8ubstantivele abstracte apar tot la singular Z_ 9reiheit Z libertate, 4it/e Z caldura, Cuhe Z liniste, etc. "cest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane. 8ubstantivele care denumesc culori sau care provin din ad,ective Z_ das Alau Z albastrul, das Cot Z rosul, das 3ute Z binele[ 8ubstantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces Z_ das ,chreiben Z scrisul. *n anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit F die ,chreiben Z scrierile, operele unui scriitor. 8unt folosite la singular si substantive ca 3las Z pa)ar, <asse Z ceasca, Liter Z litru, Filometer Z .ilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura Z_ eine <asse Faffee Z o ceasca de cafea, H Liter !ilch Z S litri de lapte.

=ategoriile de substantive care apar la plural F "numite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural Z_ 9erien Z vacanta, ?ltern Z parinti, 9inan/en Z finante, 3esch0ister Z frati, Leute Z oameni. %enumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular Z_ *eihnachten Z Craciunul, Kstern Z 4asti[ "numite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural Z_ die I.,.A. , die Alpen Z "lpii, die Farpaten Z Carpatii[ %enumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural Z_ Ceptilien Z reptile[

S-ar putea să vă placă și