Alfabetul in Engleza pentru incepatori

 Alfabetul limbii engleza este identic cu cel romanesc doar pronuntia literelor difera. Alfabetul in
engleza contine 26 de litere dintre care 5 sunt vocale (a, e, i, o, u)  , la fel ca in limba romana
literele in engleza se pot scrie cu majuscula A sau litera mica a.

In aceasta lectie veti invata alfabetul in limba engleza impreuna cu pronuntia literelor.

Alfabetul Limbii Engleze

A a ( se pronunta ei )
B b ( se pronunta bi  )
C c ( se pronunta si )
D d ( se pronunta di )
E e ( se pronunta ei )
F f  ( se pronunta ef  )
G g ( se pronunta gi )
H h ( se pronunta heici )
I i ( se pronunta ai )
J  ( se pronunta gei )
! " ( se pronunta chei )
L l ( se pronunta el )
# m ( se pronunta em )
$ n ( se pronunta en )
% o ( se pronunta o )
& p ( se pronunta pi )
' ( ( se pronunta chiu; ca in limba romana )
) r  ( se pronunta ar  )
* s ( se pronunta es )
+ t ( se pronunta ti )
, u ( se pronunta iu )
- . ( se pronunta .i )
/ 0 ( se pronunta dable iu)
1 2 ( se pronunta e2 )
 3 4 ( se pronunta uai )
5 z ( se pronunta zi )

Cate un cuvant in engleza pentru fecare litera

din alabet
In acest articol vei invata cate un cuvant in engleza pentru fecare litera din alabet.
Daca te vei muta intr-o tara vorbitoare de limba engleza la un moment dat vei f
nevoit sa te prezinti si cum unele nume romanesti nu vor putea f usor intelese va
trebui sa-ti spui numele pe litere si ca sa fi sigur ca numele tau va f scris corect vei
da cate un exemplu de cuvant in engleza pentru fecare litera din numele tau.
A apple  ( se pronunta aipăl ) = măr
 baby (se pronunta beibi ) = copil! prunc
" center ( se pronunta centăr ) = centru
D dad ( se pronunta dead ) = tata
# east ( se pronunta ist ) = est
$ fnger ( se pronunta fngăr ) = deget
% gold ( se pronunta gould ) = aur
& hair ( se pronunta heer ) = păr

'
 

I inormation ( se pronunta inomeision  ) = inormatie! inormatii

  juice ( se pronunta gius ) = suc
  key ( se pronunta chi ) = c*eie
+ lie ( se pronunta lai  ) = viata
, milk  ( se pronunta milc ) = lapte
 news ( se pronunta niuz ) = stiri
 open ( se pronunta opăn ) = desc*ide
/ payment ( se pronunta peimănt  ) = plata
0 question ( se pronunta cueștăn ) = intrebare
1 recovery  ( se pronunta ricavări  ) = recuperare
2 sun ( se pronunta san ) = soare
 3 table ( se pronunta teibăl ) = tabel! masa
4 university ( se pronunta iuniversiti  ) = universitate
5 vacation ( se pronunta veicheișion  ) = vacanta
6 white ( se pronunta uait ) = alb
7 xray ( se pronunta ecsrei  ) = raze x! radiografe
 8 yellow  ( se pronunta ielou ) = galben
9 zoo ( se pronunta zu ) = gradina zoologica

!xemplu de cum sati silabisesti numele in engleza"

 #y name is $lexandru = umele meu este Alexandru

 Could you spell that%  = /uteti sa-l silabisiti ( sa-l spuneti pe litere )
 &es o course' is $lexandru ( Da bineinteles! este Alexandru.

$ rom t*e :ord apple

) rom t*e :ord lie
! rom t*e :ord east
* rom t*e :ord xray
$ rom t*e :ord apple 
( puteti da spre exemplu si alt cuvant )
+ rom t*e :ord news
, rom t*e :ord dad
- rom t*e :ord recovery
. rom t*e :ord university

- /hank you0 = ,ultumesc

- 1ith pleasure0 = "u placere

bs; De obicei se pronunta doar literele asa cum ai invatat in +ectia nr.'
Alabetulinsa c*iar daca nu este obligatoriu sa dati cate un cuvant drept exemplu
pentru fecare litera! uneori pentru a evita orice incurcatura! poate f de a<utor.

$umerele in Engleza pentru incepatori


 

In limba engleza ca si in orice alta limba este foarte important sa stii sa numeri, prin urmare te voi
invata numerele in engleza pana la !! impreuna cu pronuntia lor.

"entru inceput invata numerele in engleza pana la 678

 # one ( se pronunta uan )

2 # t0o ( se pronunta tu )
$ # three ( se pronunta tri )
% # four  ( se pronunta for  )
5 # fi.e ( se pronunta fai. )
6 # si2 ( se pronunta sics)
& # se.en ( se pronunta se.9n )
' # eight ( se pronunta eit )
 # nine ( se pronunta nain )
! # ten ( se pronunta ten )

$umerele in Engleza 66:;7

 # ele.en ( se pronunta ele.9n )

2 : t0el.e ( se pronunta tuel. )
$ # thirteen ( se pronunta t9rtin )
% # fourteen ( se pronunta fortin )
5 # fifteen ( se pronunta fiftin )
6 # si2teen ( se pronunta sicstin )
& # se.enteen ( se pronunta se.9ntin )
' # eighteen ( se pronunta eitin )
 # nineteen ( se pronunta naintin )
2! # t0ent4 ( se pronunta tuenti )

bs * +umerele %, 6, & si  sunt formate din cifrele mici (4, 6, 7, 9)  teen 

$umerele in Engleza ;7 : ;<

2! t0ent4 ( se pronunta tuenti )

2 t0ent4:one ( se pronunta tuenti:uan )
22 t0ent4:t0o ( se pronunta tuenti:tu )
2$ t0ent4:three ( se pronunta tuenti:tri )
2% t0ent4:four  ( se pronunta tuenti:for  )
25 t0ent4:fi.e ( se pronunta tuenti:fai. )
26 t0ent4:si2 ( se pronunta tuenti:si2 )
2& t0ent4:se.en ( se pronunta tuenti:se.9n )
2' t0ent4:eight ( se pronunta tuenti:eit )
2 t0ent4:nine ( se pronunta tuenti:nain )

bs * -aca ai fost atent ai observat ce simplu se formeaza numerele de la 2!#2t0ent4 = one>
t0o> three> four> fi.e> si2> se.en> eight> nine

Incepand de la 2! trebuie sa mai inveti doar numerele $!, %!, 5!, 6!, &!, '!, ! pentru ca toate
celelalte numere se formeaza foarte simplu numerele mari = numerele mici

$umerele in engleza ?7 : ?<

>
 

$! thirt4 ( se pronunta t9rti )

$ thirt4:one ( se pronunta t9rti:uan )
$2 thirt4:t0o ( se pronunta t9rti:tu )
$$ thirt4:three ( se pronunta t9rti:tri )
$% thirt4:four  ( se pronunta t9rti:for  )
$5 thirt4:fi.e ( se pronunta t9rti:fai. )
$6 thirt4:si2 ( se pronunta t9rti:sics )
$& thirt4:se.en ( se pronunta t9rti:se.9n )
$' thirt4:eight ( se pronunta t9rti:eit )
$ thirt4:nine ( se pronunta t9rti:nain )

$umerele in engleza @7 : @<

%! fort4 ( se pronunta forti )

% fort4:one ( se pronunta forti:uan )
%2 fort4:t0o ( se pronunta forti:tu )
%$ fort4:three ( se pronunta forti:tri )
%% fort4:four  ( se pronunta forti:for  )
%5 fort4:fi.e ( se pronunta forti:fai. )
%6 fort4:si2 ( se pronunta forti:sics )
%& fort4:se.en ( se pronunta forti:se.9n )
%' fort4:eight ( se pronunta forti:eit )
% fort4:nine ( se pronunta forti:nain )

$umerele in engleza 7 : <

5! fift4 ( se pronunta fifti )

5 fift4:one ( se pronunta fifti:uan )
52 fift4:t0o ( se pronunta fifti:tu )
5$ fift4:three ( se pronunta fifti:tri )
5% fift4:four  ( se pronunta fifti:for  )
55 fift4:fi.e ( se pronunta fifti:fai. )
56 fift4:si2 ( se pronunta fifti:sics )
5& fift4:se.en ( se pronunta fifti:se.9n )
5' fift4:eight ( se pronunta fifti:eit )
5 fift4:nine ( se pronunta fifti:nain )

$umerele in engleza 7 : <

6! si2t4 ( se pronunta sicsti )

6 si2t4:one ( se pronunta sicsti:uan )
62 si2t4:t0o ( se pronunta sicsti:tu )
6$ si2t4:three ( se pronunta sicsti:tri )
6% si2t4:four  ( se pronunta sicsti:for  )
65 si2t4:fi.e ( se pronunta sicsti:fai. )
66 si2t4:si2 ( se pronunta sicsti:sics )
6& si2t4:se.en ( se pronunta sicsti:se.9n )
6' si2t4:eight ( se pronunta sicsti:eit )
6 si2t4:nine ( se pronunta sicsti:nain )

$umerele in engleza 7 : <

&! se.ent4 ( se pronunta se.9nti )

?
 

& se.ent4:one ( se pronunta se.9nti:uan )

&2 se.ent4:t0o ( se pronunta se.9nti:tu )
&$ se.ent4:three ( se pronunta se.9nti:tri )
&% se.ent4:four  ( se pronunta se.9nti:for )
&5 se.ent4:fi.e ( se pronunta se.9nti:fai. )
&6 se.ent4:si2 ( se pronunta se.9nti:sics )
&& se.ent4:se.en ( se pronunta se.9nti:se.9n )
&' se.ent4:eight ( se pronunta se.9nti:eit )
& se.ent4:nine ( se pronunta se.9nti:nain )

$umerele in engleza 7 : <

'! eight4 ( se pronunta eiti )

' eight4:one ( se pronunta eiti:uan )
'2 eight4:t0o ( se pronunta eiti:tu )
'$ eight4:three ( se pronunta eiti:tri )
'% eight4:four  ( se pronunta eiti:for  )
'5 eight4:fi.e ( se pronunta eiti:fai. )
'6 eight4:si2 ( se pronunta eiti:sics )
'& eight4:se.en ( se pronunta eiti:se.9n )
'' eight4:eight ( se pronunta eiti:eit )
' eight4:nine ( se pronunta eiti:nain )

$umerele in engleza <7 : <<

! ninet4 ( se pronunta nainti )

 ninet4:one ( se pronunta nainti:uan )
2 ninet4:t0o ( se pronunta nainti:tu )
$ ninet4:three ( se pronunta nainti:tri )
% ninet4:four  ( se pronunta nainti:for  )
5 ninet4:fi.e ( se pronunta nainti:fai. )
6 ninet4:si2 ( se pronunta nainti:sics )
& ninet4:se.en ( se pronunta nainti:se.9n )
' ninet4:eight ( se pronunta nainti:eit )
 ninet4:nine ( se pronunta nainti:nain )

$umarul 677 in egleza

!! one hundred ( se pronunta uan handred )

In.ata sa citesti anii in engleza

ste foarte important sa stii sa citesti anii in engleza, astfel vei putea spune in ce an ne aflam, in
ce an esti nascut sau in ce an planuiesti sa faci ceva anume.

@
 

"entru ca stii deja sa numeri pana la !!! te voi invata acum cum sa numeri pana la 2!!.

$umerele in engleza 6777 : ;677

!!! one thousand ( se pronunta uan tauz9nd )

!! one t/ousand one
...................................
!2 one t/ousand t0elve
...................................
!%5 one t/ousand fort1#five
...................................
62 one t/ousand one /undred sit1#t0o
...................................
655 one t/ousand si /undred fift1#five
...................................
'& one t/ousand nine /undred eig/t1#seven
...................................
' one t/ousand nine /undred ninet1#eig/t
 one t/ousand nine /undred ninet1#nine

2!!! t0o thousand ( se pronunta tu tauz9nd )

2!! t0o t/ousand one
2!!& t0o t/ousand seven
...................................
2! t0o t/ousand eleven
2!2 t0o t/ousand t0elve
2!$ t0o t/ousand t/irteen
...................................
2!2% t0o t/ousand t0ent1#four 
...................................
2!56 t0o t/ousand fift1#si
...................................
2!'& t0o t/ousand eig/t1#seven
...................................
2! t0o t/ousand ninet1#nine
2!! t0o t/ousand one /undred

bs* ste ceva foarte comun in tarile vorbitoare de limba engleza sa se pronunte numerele
formate din % cifre ca doua perec/i de numere de doua cifre ( se evita sa se foloseasca acest 
gen de exprimare pentru numerele mai mici de 2500 daca acestea pot fi confundate cu o data din
calendar sau ora ) . 3ai jos veti vedea $ eemple pentru a putea intelege mai bine4

67@  ten fort1#five ( poate fi usor confundat ca fiind ora 10 si 45 de minute; daca contextul nu
 permite o astfel de confuie puteti folosi aceasta exprimare)

6<  nineteen eig/t1#seven

;67<  t0ent1#one o/ nine  7o/7 inlocuieste cifra !

5ilele saptamanii in engleza8


 

5I,A DA3  &ronuntia

8uni #onda4  mandei 
3arti +uesda4  tiusdei 
3iercuri /ednesda4  uensdei 

9oi +hursda4  t!rsdei 

:ineri Frida4  fraidei 

ambata *aturda4  sat!rdei 

-uminica *unda4  sandei 

-ocabular referitor la zilele saptamanii in engleza8

zi < ziua  da4 ( dei  )

zile  da4s ( dei  )
saptamana  0ee" ( uic  )
zilele saptamanii  da4s of the 0ee" ( deis of d! uic  )
zi lucratoare  0or"da4 < 0or=ingda1 ( orc"dei  < orc#ing"dei  )
zile lucratoare  0or"da4s < 0ee=da1s ( orc"dei $ uic"dei  )
in timpul saptamanii  0ee"da4s ( uic"dei  )
sfarsitul saptamanii  0ee"end ( uic"end  )

&artile zilei in engleza

In limba engleza partile zile sunt foarte des folosite in conversatiile de zi cu zi. "entru a va fi mai
usor ar trebui sa invatati si lectia >ilele saptamanii in engleza

zori de zi  da0n ( doun )

dimineata < inainte de pranz  morning  forenoon ( mornig $ forniun  )

pranz < miezul zilei  noon  midda4 ( niun $ mid"dei  )

dupa#amiaza  e.ening ( ivning  )

seara < noapte  night ( nait  )

Lunile anului in engleza

8unile in engleza nu sunt foarte greu de invatat pentru ca se scriu asemanator cu cele in limba
romana, doar pronuntia fiind un pic diferita.

B
 

Lunile anului Months of the year Pronuntia

Ianuarie January   geanuri
Februarie February   febrori
Martie March  marci
Aprilie April  eipril 
Mai May  mei

Iunie June   giun

Iulie  July   giulai
August August  augost 

Septembrie September   septembă

Octombrie October  octobă
 Noiembrie November  novembă
Decembrie December   disembă

Anotimpurile in engleza
In acesta lectie vei invata denumirea anotimpurile in engleza impreuna cu pronuntia acestora si
veti avea ocazia sa repetati si lectia 8unile anului. 

2rimavara ( 32-4+5 ( spring)

6ara ( 3.##!- ( samăr )

/oamna ( $./.#+ 7 8$)) ( otom / fol )

4arna ( 14+/!- ( uintăr )

Cu.inte si e2presii despre anotimpuri in engleza8

anotimp < sezon  season
ex% Imi place anotimpul < sezonul de vara  I li"e the summer season.

anotimpuri(le) < sezoane(le)  the seasons

C
 

ex% In ?omania sunt patru anotimpuri  In )omania there are four seasons

pe timpul verii  during summer  in summer

ex% "e timpul verii imi place sa inot  During summer I li"e to s0im

iarna trecuta < ultima iarna  last 0inter  

ex% Iarna trecuta parinti mei au fost la s=i  Last 0inter m4 parents 0ere s"iing

primavara urmatoare  ne2t spring  follo0ing

ex% In primavara urmatoare este nunta mea  In the follo0ing  ne2t spring is m4 0edding

Culorile in engleza
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in engleza impreuna cu
pronuntia acestora si sfaturi utile de cum se folosesc culorile in limba engleza.

Culorile in engleza8

alb  0/ite @ uait  

gri  gre4 @ grei  

negru  blac" @ &leac 

albastru  blue @ &lu 

rosu  red @ red  

roz  pin" @ pinc  

mov  purple @ p!rp!l  

portocaliu  orange @ orengi  

galben  4ello0 @ ielou  

verde  green @ grin 

maro  bro0n @ &raun 

bs* "oti pune light in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai
desc/isa
'x% albastru desc/is  light blue

bs* "oti pune dar" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai
inc/isa


 

'x% verde inc/is  dar" green

bs* -aca nu stii eact cum sa descrii o culoare adaugi sufiul :ish culorii cu care crezi ca
seamana
'x% 3our face is 4ello0ish  Bata ta este galbena ( nu este un gal&en definit, o nuanta
asemanatoare  )

bs* "entru cuvantul culoare sunt acceptate doua variante colour  and color 

culori = color s  colour s

Cum poti sa folosesti o culoare in engleza intr:o propozitie8

. :erbul a fi  numele culorii  31 purse is 4ello0  Ceanta mea este galbena.

2. $umele culorii  un substanti.  D/e 0hite pillo0 is mine  "erna alba este a mea.

$. +umele culorii este substantivul  Green is t/e colour of m1 e1es.

-remea in engleza Fenomenele naturii

vremea  the 0eather  ( d! ued!r )
prognoza meteo  0eather forecast ( ued!r forcast )
temperatura  temperature ( tempecior )
termometru  thermometer  ( timormet!r)
grade  degree ( digri )

ploaie  rain ( rein )

ploios  rain4 ( reini )
picaturi de ploaie  raindrops ( rein"drops )
balti de apa  puddles ( pad!ls )
inundatie  flood ( flad )
vant  0ind ( uind )
fulger  lightning ( laitning )
tunet  thunder  ( tand!r )
furtuna  storm ( storm )
ceata  fog ( fog )
nor  cloud ( claud )
curcubeu  rainbo0 ( rein&ou )

zapada  sno0 ( snou )

fulgi de zapada  sno0fla"es ( snoufleics )
rece, frig  cold ( cold )
foarte rece  freezing ( friing )
g/eata  ice ( ais )
ing/etat  ic4 ( aisi )
ing/et  frost ( frost )
sub punctul de ing/et  belo0 freezing ( &ilou friing )
avalansa  a.alanche ( avalanș )

'E
 

soare  sun ( san )

insorit  sunn4 ( sani )
raze de soare  sunshine ( sanșain )
cald  0arm ( uorm )

Con.ersatie despre .reme Cu.inte si e2presii despre .reme in

engleza8

Eum este vremea astaziF  /hats the 0eather li"e toda4K ( aț  d! ued!r laic tudei  )

Eum este afaraF  /hats it li"e outsideK ( aț  it laic tudei )

ste o vreme frumoasa  Its beautiful 0eather  ( *ț  &iutifol ued!r )

ste o vreme oribila astazi  Its horrible 0eather toda4 ( *ț  #ori&!l ued!r tudei )

ste o zi calduroasa < friguroasa  Its a 0arm  cold da4 ( *ț  a uorm $ cold dei )

ste o zi ploioasa < insorita < cu ninsoare < intunecata  Its a rain4  sunn4  sno04  cloud4
da4 ( *ț  a reini $ sani $ snoii $ claudi dei )

 Afara ploua  %utside its raining ( +utsaid iț  reining )

"loaia curge  +he rain is pouring do0n ( ! rein i poring daun )

 Afara ploua cu galeata  Its pouring outside ( *ț  poring autsaid )

Eum o sa fie vremea maine  /hat 0ill the 0eather be li"e tomorro0K ( at uil d!
ued!r &i laic tumorou  )

 sa ploua < ninga  Its going to rain  sno0 ( *ț  goin tu rein $ snou )

3aine o sa fie ploios < insorit < cu ninsoare < cu vant  +omorro0 it 0ill be rain4  sunn4 
sno04  cloud4 ( -umorou it uil &i reini $ sani $ snoii $ claudi )"

Animalele domestice in engleza8

caine  dog ( dog )
pisica < pisicuta  cat  "itten ( c#eat $ c#it!n )
porc de guinea  guinea pig ( g#ini pig )
papagal  parrot ( perot )

''
 

iepure  rabbit ( rea&it )

pestisor de aur  goldfish ( goldfiș )
broasca testoasa  turtle ( t!rt!l )
vaca  co0 ( cau )
oaie  sheep ( șip )
porc  pig ( pig )
capra  goat ( gout )
cal  horse ( #ors )
magar  don"e4 ( donc#i )
curca < curcan  tur"e4 ( t!rc#i )
rata  duc" ( dac )
gasca  goose ( gus )
gaina  chic"en ( cic!n )

Animale salbatice in engleza8

soarece  mouse ( maus )
veverita  s(uirrel ( scuoirl )
caprioara  deer ( dir )
broasca  frog ( frog )
elefant  elephant ( elef!nt )
girafa  giraffe ( giraf )
pinguin  penguin ( penguin)
/ipopotam  hippopotamus ( #ipopotomos )
rinocer  rhino  rhinoceros ( raino $ rainoceros )
cangur  "angaroo ( c#eang!ru )
vulpe  fo2 ( fox )
leu  lion ( lai!n )
tigru  tiger  ( taig!r )
pantera  panther  ( peant#!r )
urs brun  bro0n bear  ( &raun &er )
urs polar  polar bear  0hite bear  ( pol!r &er )
urs panda  panda bear  ( panda &er )
lup  0olf  ( ulf )
vultur  eagle ( eg!l )

Animale ac.atice in engleza8

delfin  dolphin ( dolfin )

rec/in  shar" ( șarc )
balena  0hale ( uel )
foca  seal ( sil )
vidra  otter  ( ot!r )
caracatita  octopus ( octopus )
pisica de mare  stingra4  catfish ( stingrei $ c#eat"fiș )
stea de mare  starfish ( star"fiș )

#embri Familiei in engleza 8

parinti  parents ( per!nț  )

copii  children  "ids ( c#ildr!n $ c#id )
bunici  grandparents ( greand"per!n ț  )

'
 

rude  relati.es ( rel!tiv )

mama  mother  mom  momm4 ( mad!r $ mam $ mam. )
sotie  0ife ( uaif )
tata  father  dad  dadd4 ( fad!r $ ded $ deadi )
sot  husband ( #a&!nd )
copil  child  "id ( ciaild $ c#id )
fiu  son ( san )
fiica  daughter  ( dot!r )
sora  sister  ( sist!r )
frate  brother ( &rad!r )
bunica  grandmother  grandma  grann4 ( grend"mad!r $ grendma $ greni )
strabunica  great grandmother ( greit grend"mad!r )
bunic  grandfather  granddad  grandpa ( grend"fad!r $ grend"ded $ grendpa )
strabunic  great grandfather  ( greit grend"fad!r )
nepoti  grandchildren ( grend"cildr!n)
nepot  nephe0  grandson ( nefiu $ grend"son )
nepoata  niece  granddaughter  ( nis $ grend"dot!r )
unc/i  uncle ( anc!l )
matusa  aunt ( ant )
verisor  cousin ( ca!n )
socri  parents:in:la0 ( per!nț /in/lou  )
soacra  mother:in:la0 ( mad!r/in/lou )
nora  daughter:in:la0 ( dot!r/in/lou )
ginere  son:in:la0 ( san/in/lou)
socru  father:in:la0 ( fad!r/in/lou )
cumnata  sister:in:la0 ( sist!r/in/lou )
nasa  godmother  ( gad"mad!r )
nas  godfather  ( gad"fad!r )"

&artile corpului in engleza8

cap  head ( #ed )
urec/e(i)  ears ( ir $ ir )
oc/i  e4es ( ai $ ai)
nas  nose ( no )
gura  mouth ( maut )
buze  lips ( lips )
limba  tongue ( tang )
dinte < dantura  tooth  teeth ( tut $ tiit )
gat  nec" ( nec )
umer(i)  shoulders ( șold! $ șold! )
piept  chest ( cest )
san(i)  breasts ( &rest $ &restț  )
braț(e)  arms ( arm $ arm)
cot < coate  elbo0s ( el&ou $ el&ou )
mana < maini  hands ( #end $ #end )
inc/eietura(le) mainii  0rists ( rist $ ristț )
deget(e)  fingers ( fing! $ fing! )
ung/ie(i)  nails ( neil $ neil)
ung/ia(le) de la mana  finger nails ( fing! neil )
spate  bac" ( &eac )
fund  bottom ( &atom )

'>
 

coapsa(e)  thighs ( tai $ tei)

picior < picioare  legs ( leg $ leg)
genunc/i  "nees ( cni )
inc/eietura(i) piciorului  an"les ( enc!l $ enc!l )
laba piciorului  foot feet ( fout $ fit )
deget(e) de la picior  toes ( tou $ tou)
ung/ie(i) de la picior  toe nails ( tou neil )
calcai(e)  heels ( #il $ #il )

%rganele interne in engleza8

creier  brain ( &rein )
inima  heart ( #art )
plaman(i)  lungs ( lang $ langs )
ficat  li.er  ( liv!r )
rinic/i # "idne4 ( c#idni )
vezica urinara  bladder  ( &lead!r )
stomac  stomach ( stomic )
sistemul digestiv  digesti.e s4stem ( daigestiv sist!m )
sc/elet  s"eleton ( sc#elet!n )
os < oase  bones ( &on $ &on )

Haine in engleza 8
/aine  clothes> apparel ( clou, aparel )
imbracaminte  clothing ( cloding )
pantaloni  pants> trousers ( pentț , trau!rs )  
pantaloni scurti  s/orts ( șortț  )
blugi  eans ( gins )
colanti  tights ( taiț  )
fusta  s"irt ( sc!rt )
roc/ie  dress> go0n ( dres, gaun)
camasa  shirt ( ș!rt )
sacou  ac"et ( geac#et )
vesta  .est ( vest )
cravata  nec"tie ( nectai )
esarfa  scarf  ( scarf )
costum  suit ( sut )
trening  trac"suit> g4m suit ( treac"sut, gim sut )
bigmen  s0eatshirt ( suet"ș!rt )
bigmen cu gluga  s0eatshirt 0ith a hood> hoodie ( suet"ș!rt uit a #ud, #udi )
pardesiu  o.ercoat> coat ( ov!rcout, cout)
geaca  ac"et ( geac#et )
bluza  blouse ( &lau )
pulover  s0eater ( suet!r )
tricou  t:shirt ( ti/ș!rt )
maieu  tan=top ( tenc.top )
/alat  robe ( rou& )
pijamale  paamas> p4amas> night0ear  ( pageama, pigeama, nait"uer )
roc/ie de noapte  nightdress ( nait"dres )
palarie  hat ( #eat )

'?
 

sapca  cap ( c#eap )

sort de bucatarie  "itchen apron ( c#itci!n eipr!n )
curea  belt ( &elt )
manusi  glo.es ( glav )
sosete  soc"s ( socs )
dresuri  stoc"ings ( stoc#ings )
sutien  bra ( &ra )
c/iloti de dama  panties ( penti )
c/iloti barbatesti  briefs ( &rifs )
boeri  bo2ers ( &ocs!ri )
lenjerie intima  under0ear  ( and!r"uer )
costum de baie  s0imsuit> bathing costume ( suim"siut, &ading costum )
pantaloni scurti de bazin  s0imming trun" ( suiming tranc )

Incaltaminte in engleza 8
incaltaminte  foot0ear  ( fut"uer )
pantofi  shoes ( șu )
g/ete  boots ( &utț  )
pantofi cu toc  high heel shoes> pumps ( #ai #il șu, pamps )
sandale  sandals ( sand!ls )
papuci  slippers> flip flops ( slip!r, flip flops )
adidasi  snea"ers ( snic!ri )
pantofi de alergat  running shoes ( raning șu )

bs* -aca ai invatat deja lectia Eulorile atunci le poti folosi in combinatie cu denumirile /ainelor
sau a incaltamintei in engleza

pantaloni negri  blac" pants

adidasi rozi  pin" snea"ers

bs* -aca spre eemplu vrei sa cumperi o pereche de pantaloni spui in englezaone pair of
pants . Invata mai intai lectia +umerele in engleza ca sa#ti fie mai usor 

o perec/e de ....  one pair of 

doua perec/i de ....  t0o pairs of 

Intr:un magazin de haine 8

magazin de /aine  clothing store ( cloding stor )
raft  shelf  ( șelf ) 
departament < sectiune  department  section ( dipartment $ secș!n)
marime  size ( sai )
mare  big ( &ig )

'@
 

mic(a)  small ( smol )

este prea mare  is too big ( tu &ig )
este prea mic(a)  is too small ( tu smol )
mai mic  smaller  ( smol!r )
mai mare  bigger  ( &ig!r)
stramt  tight ( tait )
larg  loose ( lus )
lung  long ( long )
scurt  short ( șort )

E2presii despre imbracaminte in engleza8

Busta este prea mare pentru mine  +he s"irt is too big for me ( ! sc!rt i tu &ig for mi )

"antofii sunt prea mici pentru mine, am nevoie de o marime mai mare  +he shoes are too
small for me> I need a bigger size ( ! șu ar tu smol for mi, ai nid ! &ig!r sai )

3a scuzati, aveti acest model si numarul $& F  E2cuse meK Do 4ou ha.e this in a size ? K ( 
'cscu mi u iu #ev dis in ! sai 7  )

-in pacate nu, totul este afisat  ,nfortunatel4 no> e.er4thing is out on displa4 ( +nfortunetli
nou, evriting is aut on displei )

:reau sa probez aceasta geaca  I 0ant to tr4 this ac"et ( +i uant to trai dis geac#et )

Alimente in engleza8
alimente < produs alimentar  food  foodstuff  ( fud $ fud"staf )
fel de mancare  dish ( diș )
paine  bread ( &red )
paine alba  0hite bread ( uait &red )
paine neagra  blac" bread ( &leac &red )
paine prajita  toast ( toust )
paine feliata  sliced bread ( slaist &red )
za/ar  sugar  ( șug!r )
sare  salt ( solt )
carne  meat ( mit )
carne de porc  por" ( porc )
carne de vita  beef  beef meat ( &if $ &if mit )
carne de pui  chic"en  chic"en meat ( cic!n )
carne de curcan  tur"e4 ( t!rc#i )
ficat  li.er  ( liv!r )
sunca  ham ( #eam )
sunca de pui  chic"en ham ( cic!n #eam )
sunca de porc  por" ham ( porc #eam )
ou(a)  eggs ( eg $ eg )
omleta  scrambled eggs ( scram&l!d eg )
paste  pasta ( pasta )
orez  rice ( rais )

'
 

piure de cartofi  mashed potatoes ( meașt poteitos )

branza < cascaval  cheese ( ci )
iaurt  4ogurt ( iogurt )

Dulciuri in engleza8
dulciuri  s0eets ( siutț  )
ciocolata  chocolate ( cioclet )
ciocolata alba  0hite chocolate ( uait cioclet )
biscuiti  biscuits> crac"ers ( &isc#iț  , crac!r )
frusec(uri)  coo"ies ( cuc#i $ cuc#i )
prajitura(i) < tort(uri)  ca"es ( c#eic $ c#eics)
tarta de fructe  fruit tart ( friut tart)
ing/etata  ice cream ( ais crim )
budinca  pudding ( puding )
bomboane  cand4 ( c#endi )

Bauturi in engleza8

bautura  be.erage  drin" ( &evregi $ drinc )

bautura alcoolica  alcoholic be.erage  alcoholic drin" ( alc!#olic &evregi $ drinc )
apa  0ater  ( u!t!r )
apa minerala < apa carbogazoaza  mineral 0ater  spar"ling 0ater  ( minr!l $ sparcling u!t!r )
suc  uice ( gius )
suc de fructe  fruit uice ( friut gius )
suc acidulat  soda ( soda )
lapte  mil" ( milc )
bere  beer  ( &ir )
vin  0ine ( uain )
tuica  plum brand4 ( plam &rendi )
coniac  brand4> cognac ( &rendi, coniac )

Eum citesti ceasul in engleza G ra in engleza

'B
 

. :arianta cea mai simpla de a spune ceasul in engleza este sa spui mai intai ora si dupa
minutele precum in eemplele de mai jos4

• &425 # seven t0ent1#five

• %4 # four eleven
• !4$% # ten t/irt1#four 
• 4!5 # nine Hfive (cand minutele sunt cifre intre # folosesti litera HH inaintea cifrei care
se pronunta ca litera HH din romana # nain o faiv )

 Atunci cand este ora fia folosim termenul ocloc" @o clac  dupa ce precizam ora eacta4
• !4!! # ten oHcloc=
• %4!! # four oHcloc=
• &4!! # seven oHcloc=

2. :ariant a doua dar si cea mai complicata de a citi ceasul in limba engleza este sa spui mai intai
minutele si dupa ora insa intre cele doua apar termenii &A*+  +% @ past $ tu  dupa < pana la

# pentru minutele intre #$! folosim &A*+

• 5422 # t0ent1#t0o past five < t0ent1#t0o minutes past five
• $4' # eig/teen past t/ree
• 4!& # oHseven past nine

# daca este trecut de $! minute folosim +%  minutele care au mai ramas pana la urmatoarea ora
• 24%5 # fifteen to one < fifteen minutes to one
• '45& # t/ree to nine
• 545 # one to si

bs*** Ea sa fii mai precis poti adauga si cuvantul minutes @mineț   minute

Eand este eact si 5 minute folosim termenul a (uarter @! cort!r  care inseamnaun
sfert  past
• 645 # a uarter past si
• '45 # a uarter past eig/t

Eand este eact fara 5 minute folosim a (uarter = to = ora urmatoare

• 64%5 # a uarter to seven
• 4%5 # a uarter to ten

Eand este fi si $! minute folosim half past @#alf past  adica jumatate peste ora eacta
• 24$! # /alf past t0o
• '4$! # /alf past eig/t

'C
 

Atunci cand .rei sa citesti ora 6; ai patru .ariante 8

# t0el.e ocloc"
# midda4 @mid"dei   miezul zilei
# noon @nuun  amiaza
# midnight @mid"nait   miezul noptii

Cum sa intrebi cat este ceasul in limba engleza8

-aca doresti sa intrebi cat este ceasul eact atunci folosesti una din propozitiile de mai jos4

E2cuse me /hat time is it> pleaseK @'csc#iu mi" at taim i it, pli   cuzati#ma. Eat este
ceasul, va rogF

E2cuse me Do 4ou ha.e the time> pleaseK @'csc#iu mi" u iu #eav d! taim, pli   cuzati#
ma. Aveti ora, va rogF

E2cuse me Could 4ou tell me the time> pleaseK @'csc#iu mi" uld iu tel d! taim, pli  
cuzati#ma. Ati putea sa#mi spuneti ora, va rogF

Do 4ou happen to ha.e the timeK @u iu #eap!n tu #ev d! taim   Aveti cumva oraF

Do 4ou "no0 0hat time it isK @u iu nou uat taim it i   tii cat este ora < ceasulF

-aca doresti sa afli la ce ora se va intampla un anumit eveniment folosesti /hat

time  K sau /hen  K precum in eemplele de mai jos 4

/hat time does the flight to $e0 3or" lea.eK @at taim da d! flait tu iu *orc liv   8a ce ora
pleaca zborul catre +e0 Jor=F

/hen does the bus arri.e from LondonK @en da d! &as !raiv from 3and!n   Eand ajunge
autobuzul din 8ondraF

/hen does the concert beginK @en da d! consert &ig#in   Eand incepe concertulF

Cum raspunzi la intrebari despre ora in engleza 8

'
 

"entru ora eacta din momentul intrebarii incepi raspunsul cu It is sau  Its   ora, pentru un
raspuns mai informal poti sa folosesti si cuvintele de mai jos care indica aproimari.

ItHs ...

# e2actl4 @ecactli   eact

# about @!&aut   aproimativ
# almost @olmost   aproape
# ust gone @ ast gan  abia trecut de ...

• ItHs eactl1 t0elve oHcloc=  ste eact ora 24!!

• ItHs about /alf past seven  ste aproimativ &4$!
• ItHs almost one oHcloc=  ste aproape 4!!
• ItHs just gone si oHcloc=  Abia trecut de 64!!

 Atunci cand intrebarea despre ora se refera la cand o sa se intample un eveniment anume
raspunsul trebuie sa contina prepozitia at precum in eemplu urmatoar4

K4 /hen does the bus arri.eK  Eand ajunge autobuzulF

 A4 +he bus arri.es at 67 ocloc"  Autobuzul ajunge la ora !.

 Atunci cand intrebarea despre ora se refera la durata de timp pana se intampla un eveniment
raspunsul trebuie sa contina prepozitia in precum in eemplu urmator4

K4 /hen 0ill 4ou be read4K  Eand o sa fii gataF

 A4 I 0ill be read4 in an hour   sa fiu gata intr#o ora.

ste bine de stiut faptul ca in tarile vorbitoare de limba engleza se folosesc in mod obisnuit 2
ore insotite de a.m. (Ante 3eridiem) si p.m. ("ost 3eridian), 2% de ore se folosesc doar in
armata, politie, indicarea programelor de zbor si pentru programe de calculator.

morning @mornin  dimineata ( intre orele !!4! # 45 perioada in care daca vrei sa fii mai
precis folosesti a.m)
• ItHs seven a.m.  ste !&4!! a.m.
• ItHs seven oHcloc= in t/e morning  ste ora sapte dimineata.
noon < midda1 @nuun < mid.dei  amiaza < miezul zilei ( se foloseste doar pentru ora 24!!)

# intre ora 24! # 2%4!! folosesti p.m.

E
 

*ubstanti.ul in engleza
ubstantivul este una din cele mai cunoscute si intalnite parti de vorbire in engleza, adesea fiind
printre primele cuvinte invatate de catre copii. ubstantivul in engleza poate fi definit in termenii
simpli ca fiind cuvantul care prezinta diferite lucruri cum ar fi4

• persoane (persons)   L 3arie, neig/bor, 0oman (vecin, femeie)

• animale (animals)  L dog, /orse, cat (caine, cal, pisica)
• locuri (places)  L store, Ital1, /ome (magain, *talia, acasa)
• lucruri (t#ings)  L c/air, car, s/oe (scaun, masina, pantof)
• sentimente sau calitati (feelings, ualities)  L love, intelligence, imagination (iu&ire,
inteligenta, imaginatie)

"oti recunoaste un substantiv in engleza si dupa alte caracteristici4

6 ,nele substanti.e pot a.ea anumite terminatii8

#it1 L c/arit1 ( filantropie, act de caritate)

#ment L management ( conducere )
#er L soccer (fotbal)
#s/ip L relations/ip (relatie)
#/ood L c/ild/ood (copilarie)
#ness L loneliness (singuratate)

; *ubstanti.ele in engleza se afla deseori dupa8

•  un determinat (a, an, t/e, t/is, m1, suc/)

# a car ( o masina )
# an eplanation ( o eplicatie )
# t/e store ( magazinul)
# t/is purse ( aceasta geanta )
# m1 office ( biroul meu )
# suc/ relief ( o asa usurare )

• unul sau mai multe adjective

# a great stor1 ( o poveste grozava )
# a uiet da1 ( o zi linistita )
# m1 pin= and 0/ite pants ( pantaloni mei roz si alb )

? #aoritatea substanti.elor in engleza au atat singular cat si plural> e2ceptie fac

substanti.ele proprii (nume de persoane sau tari)  cat si substanti.ele abstracte (idei,
sentimente, calitati)%

# one car, t0o cars ( o masina, doua masini )

# one c/air, t0o c/airs ( un scaun, doua scaune )

'
 

6 In limba engleza substanti.ele pot fi de cinci feluri8

# substanti.e comune8 boo" (&uc)  carte; car  (car)  masina; pencil (pens!l)   creion

# substanti.e proprii8 9ulia; ?omania; 3icrosoft

# substanti.e abstracte8 freedom (frid!m)   libertate; lo.e (l!v)  iubire;happiness (#epin!s)  

fericire

# substanti.e colecti.e8 famil4 (famili)   familie; team (tim)  ec/ipa; arm4 (armi)   armata

# substanti.e compuse8 mother:in:la0 (mad!r/in/lou)   soacra; toothpaste(t#ut"peist)  pasta

de dinti; bedroom (&edrum)   dormitor 

; *pre deosebire de limba romana in limba engleza substanti.ele au patru

genuri8

# Genul feminin8 toate substantivele care reprezinta fiinte si animale de se feminin

E28 girl (g!rl)   fata; niece (nis)  nepoata; 0oman (um!n)   femeie

# Genul masculin8 toate substantivele care reprezinta fiinte si animale de se masculin

E28 brother  (&rad!r)   frate; actor  (act!r)  actor, artist; "ing (c#ing)   rege

# Genul neutru8 toate substantivele care reprezinta lucruri neinsufletite (obiecte, plante) sau
animale si fiinte ale caror se nu este cunoscut
E28 tree (tri)  copac; star  (star)   stea; pillo0 (pilou)   perna

# Genul comun8 toate substantivele care au aceasi forma atat pentru masculin cat si pentru
feminin
E28 friend (frend)   prieten; member  (mem&!r)   membru; student (stiud!nt)   student, elev;

? *ubstanti.ele in engleza pot fi la singular sau plural

Borma de plural a unui substantiv se formeaza deseori prin adaugarea unui s saues la final
dar asta nu se intampla intodeauna.


 

*ubstanti.ul comun in engleza : ,tilizare si e2emple

ubstantivele comune din limba engleza definesc obiecte, fiinte, oameni, locuri sau idei care fac
parte din aceeasi clasa. Mn substantiv comun poate fi precedat de un articol nedefinit si
reprezinta orice membru sau toti membrii apartinind unei clase ( categorii ), el nu va fi niciodata
numele unei singure persoane, obiect sau loc.

-in punct de vedere al ortografiei putem spune despre substantivele comune in engleza ca se
scriu intodeauna cu initiala minuscula eceptie fiind doar cand acestea se afla la inceputul unei
propozitii.

In limba engleza traducerea pentru 7substanti. comun7 este 7common noun7 @cam!n naun  iar 
pentru plural, 7substanti.e comune7 L 7common nouns7 @cam!n nauns 

E2emple de substanti.e comune care reprezinta oameni8

# mother  @mad!r  L Lucia is her mother @3ucia i #!r mad!r   8ucia este mama ei.

# brother @&rad!r  L He 0or"s 0ith his brother @i orcs uit #i &rad!r   l lucreaza cu fratele
lui.

# girl @g!rl  L *he is a beautiful girl @Și i ! &iut!f!l g!rl   a este o fata frumoasa.

# student @stud!nt  L I am a good student @ +i em ! gud stud!nt   u sunt un elev bun.

# teacher @ticer  L +he school has a ne0 teacher @! scul #e ! niu ticer   coala are un
profesor nou.

E2emple de substanti.e comune care reprezinta fiinte> animale8

# birds @&!rd  L Birds migrate e.er4 4ear @!rd migreit evri ir   "asarile migreaza in fiecare
an.

# lion @lai!n  L Ale2ader has a lion heart @ +lexand!r #e ! lai!n #art   Aleander are o inima
de leu.

# fish @fi ș L I dont eat fish @ +i dont it fi ș  u nu mananc peste.

# co0 @cau L At our farm 0e ha.e ten co0s @ 8t aor farm ui #ev ten cau   8a ferma noastra
avem zece vaci.

# sna"e @sneic  L #4 aunt is reall4 afraid of sna"es @ai ant i rili !freid of sneics   3atusii
mele ii este frica cu adevarat de serpi.

E2emple de substanti.e comune care reprezinta obiecte8

# boo" @&uc  L Alina should read m4 ne0 boo" @ +lina șuld rid mai niu &uc   Alina ar trebui sa
citeasca noua mea carte.

# computer  @compiut!r  L #4 sister "no0s to use the computer @ai sist!r nou tu iu d!

compiut!r   ora mea stie sa foloseasca calculatorul.

>
 

# phone @fon L #4 colleague has a ne0 phone @ai caleg #e ! niu fon   Eolegul meu are
un telefon nou.

# car  @car  L #4 0ife doesnt ha.e a car @ai uaif da!nt #ev ! car   otia mea nu are
masina.

# hat @#et  L #4 grandfather 0ore a hat e.er4 *unda4 @ai grendfad!r uor ! #et evri sandei 
 Nunicul meu a purtat o palarie in fiecare duminica.

E2emple de substanti.e comune care reprezinta locuri8

# school @scul  L Her daughter goes to school dail4 @!r dot!r gou tu scul deili   Bata ei se
duce la scoala zilnic.

# cit4 @siti  L +he ne2t cit4 is 677 "m a0a4 @! next citi i 100 :m !uei   Mrmatorul oras este
la !! =m departare.

# restaurant @restorant  L #4 famil4 doesnt ha.e a fa.orite restaurant @ai femili da!nt #ev 

! fevorit restorant   Bamilia mea nu are un restaurant favorit.

# par" @ parc  L Luis runs in the par" e.er4 #onda4 morning @3uis ran in d! parc evri
mandei morning   8uis alearga in parc in fiecare luni dimineata.

# countr4 @cauntri  L /e li.e in the most beautiful countr4 of the 0orld @i liv in d! most
&iut!f!l cauntri of d! uorld   +oi traim in cea mai frumoasa tara din lume.

E2emple de substanti.e comune care reprezinta idei> sentimente8

# anger  @eng!r  L His anger is .er4 strong @i eng!r i veri strong   Buria lui este foarte
puternica.

# lo.e @l!v  L %ur lo.e is unlimited @ +or l!v i anlimitid   Iubirea noastra este nelimitata.

# en.4 @envi  L +his en.4 cant be good @is envi c#ent &i gud   Aceasta invidie nu poate fi
buna.

# pride @ praid  L Dont let pride get in 4our 0a4 @ont let praid g#et in ior uei   +u lasa
mandria sa#ti stea in cale.

# respect @rispect  L 3our parents deser.e respect @*or per!ntț  di!rv rispect   "arintii tai
merita respect.

?
 

Substantivul propriu 
  in engleza - Utilizare si exemple
ubstantivele proprii se refera la o entitate unica, bine precizata, precum nume de persoane,
locuri sau organizatii si sunt scrise intodeauna cu initiala majuscula c/iar daca se afla in interiorul
unei propozitii.

In general substantivele proprii se gasesc sub forma unui singur cuvant dar eista cazuri cand
acestea sunt alcatuite din mai multe cuvinte Buc"ingham &alace. ubstantivul propriu nu este
precedat de articolul the decat atunci cand acesta contine cuvinte precum 4

# states "ingdom republic etc

4 t/e Mnited tates of America, t/e Mnited Oingdom, t/e Brenc/ ?epublic

: nume de rauri> lacuri> mari> oceane

4 t/e +ile, t/e 3editerranean ea, t/e "acific cean,

: nume de locatii> institutii> cladiri> organizatii> re.iste> ziare> carti

4 t/e ?itz Potel, t/e Brenc/ 3useum, t/e Q/ite Pouse, t/e uropean Mnion, t/e unda1 "ost

: cand are in componenta of

4 t/e Nuc/arest c/ool of 8a0, t/e tatue of 8ibert1

: pluralul numelor de persoane sau locuri

4 t/e 9o/nes, t/e :irgin Islands, t/e Pimala1as

"luralul substantivului propriu apare ca referire la un grup considerat a fi unic, precum atunci
cand te referi la membri unei familii care poarta numele de Clinton M the Clintons. -esi eista
mai multe persoane care au acelasi nume, in eprimarea scrisa sau verbala ne referim
intodeauna la o anumita persoana, asadar numele acelei persoane devine substantiv propriu.
ubstantive proprii sunt considerate si anotimpurile> lunile anului> zilele saptamanii> numele
de sarbatori  In tabelul de mai jos vei gasi cate un substantiv propriu si comun din fiecare
categorie pentru a intelege mai bine diferante dintre substantivele proprii si cele comune4

Substantiv comun Substantiv propriu

 boy Luca
woman Alexia
town Bucharest
company Microsoft
restaurant McDonals
store !ara
month "anuary
 boo# Fifty Shaes of $rey
mo%ie &itanic

*ubstanti.ul abstract in engleza : ,tilizare si e2emple

@
 

ubstantivele abstracte nu pot fi identificate cu ajutorul celor cinci simturi ale omului (simt> auz>
.az> gust> miros ), ele sunt de neatins si pot descrie doar concepte> idei> e2periente>
sentimente> calitati

In limba engleza multe substantive abstracte sunt formate prin adauagarea sufielor (:ness> :ion>
:it4 ) adjectivelor sau verbelor.

4 happ4 @#epi   fericit (adjectiv) L happiness @#epines   fericire (substantiv abstract)

Mneori este destul de dificil sa recunosti un substantiv abstract deaorece multe din ele pot fi si
verbe.

.4 I fear  t/e nig/t mig/t end bad. @ +i fir d! nait mait end &ead   3a tem ca noaptea s#ar putea
sfarsi rau.
L aici fear are rol de verb

31 biggest fear is to die. @ai &ig!st fir i to dai   Eea mai mare frica a mea este sa mor.
L aici fear are rol de substantiv abstract deoarece frica este un sentiment si nu poate fi vazut,
simtit, mirosit, auzit sau gustat.

ubstantivele abstracte pot fi numarabile sau nenumarabile insa cele care fac referire la un
eveniment sunt aproape intodeauna numarabile4

a noise @! noi   un zgomot L t0o noises @tu noii   doua zgomote

a meeting @! miting   o sedinta L t0o meetings @tu miting   doua sedinte

abstract noun @a&stract naun   substantiv abstract

abstract nouns @a&stract nauns   substantive abstracte

*ubstanti.ul colecti. in engleza : ,tilizare si e2emple

ubstantivele colective sunt nume care fac referire la un grup de oameni, fiinte sau lucruri. In
limba engleza sunt foarte multe cuvinte care inseamna grup dar sunt specifice unui anumit tip
de grup precum4

herd of antelope  elephants  co0s @#!rd ov antilop $elef!nț  $cau   turma de antilope,

elefanti, vaci
# substantivul colectiv herd poate fi folosit doar pentru descrierea unui grup de animale

cro0d of people  "ids  customers @craud ov pipol $ c#id $ cast!m!rs   multime de oameni,

copii, clienti
# substantivul colectiv cro0d poate fi folosit doar pentru descrierea unui grup de oameni

ubstantivul colectiv group poate fi folosit pentru descrierea oricarui tip de grup4 group of 
students  cats  ideas @grup ov stud!ntț $ c#eț  $ aidia   grup de studenti < pisici < idei

 Atunci cand vorbim de animale aproape fiecare tip de animal are propriul lui substantiv colectiv,
mai jos veti gasi o lista cu cele mai importante substantive colective care descriu un anumit grup
de animale (fiinte)4

colon4  s0arm of ants @coloni $ suorm ov ent ț   colonie < roi de furnici


 

culture of bacteria @colciur ov &actiria   cultura de bacterii

sloth of bears @slot ov &eer   cuvantul sloth nu are traducere eacta in limba romana dar
face referire la lene, puturosenie deci s#ar traduce4 ursi lenesi

hi.e  s0arm of bees @#aiv $ suorm ov &ii   stup < roi de albine

floc" of birds @floc ov &!rd   stol de pasari

rabble of butterflies @ra&!l ov &at!rflai   multime < gloatR de fluturi

clutter  clo0der of cats @clat!r $ claud!r ov c#eat ț   aglomerare < grup de pisici

"indle of cats "ittens @c#ind!l ov c#eat ț , c#it!ns   grup de pisicute

corps of giraffes @cor ov girafs   corp de girafe

pac" of dogs @ pec ov dog   /aita de caini

harras of horses @#aras ov #orse   grup de cai (armasari)

clan of h4enas @clean ov #iena   clan de /iene

pride of lions @ praid od lai!ns  grup de lei (mandrie de lei)

horde  nest of mice @#ord $ nest ov mais   /oarda < droaie de soareci

tribe of mon"e4s @trai& ov manc#ei   trib de maimute

huddle of penguins @#ad!l ov penguin   ingramadeala de pinguini

colon4 of rabbits @coloni of re&it ț   colonie de iepuri

emple de substantive colective folosite pentru grupuri de oameni4

a class of students @! cleas ov stud!nt ț   o clasa de elevi

an arm4 of soldiers @!n armi of soldger   o armata de soldati
a choir of singers @! coaier ov sing!rs   un cor de cantareti
a cre0 of 0or"ers @! criu ov uorc!rs   o ec/ipa de muncitori
a band of musicians @! &end ov muici!ns   o formatie de muzicieni
a bunch of thie.es @! &anci ov tifs   o adunatura de /oti
a cro0d of spectators @! craud ov spectaitor   o multime de spectatori
a team of pla4ers @! tim ov pleier   o ec/ipa de jucatori
a staff of emplo4ees @! staf ov emploi   o ec/ipa < personal de angajati

emple de substantive colective folosite pentru grupuri de lucruri4

a gala24 of stars @! g#el!xi ov star   o galaie de stele

a stac" of paper  @! steac ov peip!r   un teanc de /artie
a forest of trees @! for!st ov tri   o padure de copaci
a string of pearls @! string ov p!rls   un sir de perle
an album of photos @!n el&um ov fotos   un album de poze
a pac" of cards @! pec ov card   un pac/et de carti (de joc)
a pair of shoes @! per ov șu   o perec/e de pantofi (incaltaminte)

B
 

a bou(uet of flo0ers @! &uc#eii ov flauors   un buc/et de flori

a cloud of dust @! claud ov dast   un nor de praf 

*ubstanti.ul compus in engleza : ,tilizare si e2emple

*ubstanti.ul compus in engleza  este un substantiv format din doua sau mai multe cuvinte,
acestea pot fi scrise separat, unite printr#o cratima sau scrise unite formand un singur cuvant.

*ubstanti.e compuse formate din cu.inte scrise separat8

tennis shoes @tenis șu   pantofi de tenis

real estate @ri!l esteit   imobiliare
post office @ post ofis  oficiu postal, posta
half sister  @#alf sist!r   sora vitrega
orange uice @orengi gius   suc de portocale

*ubstanti.e compuse formate din cu.inte separate prin cratima8

mother:in:la0 @mad!r/in/loo   soacra
si2:4ear:old @six/ir/old   in varsta de 6 ani
dining:table @daining/tei&!l   masa la care mananci
chec":in @cec/in   inregistrare (cuvant folosit la aeroport sau /otel)

*ubstanti.e compuse formate din cu.inte care se unesc8

policeman @ polis"men  politist

bo4friend @&oi"frend   iubit, prieten
toothpaste @tut"peist   pasta de dinti
noteboo" @not"&uc   caiet de notite, agenda
schoolteacher @scul"ticer   profesoara

In mod normal substanti.ele compuse in engleza sunt formate din doua parti, prima parte ne
spune despre ce tip de persoana sau obiect este vorba sau care este scopul lui si cea de a doua
parte identifica obiectul sau persoana despre care se vorbeste.

ubstantivele compuse sunt formate de obicei

din Nsubstanti.O  Nsubstanti.O sauNadecti.O  Nsubstanti.O insa eista si alte tipuri de
combinatii.

*ubstanti.e compuse formate din Nsubstanti.O = Nsubstanti.O8

bedroom @&ed"rum   dormitor 

football @fut"&ol   fotbal
motorc4cle @moto"saic!l   motocicletR
bus stop @&as stop  statie de autobuz

*ubstanti.e compuse formate din Nadecti.O = Nsubstanti.O8

blac"board @&lec"&ord   tablR

full moon @ful mun  luna plinR
greenhouse @grin"#aus   serR

C
 

soft0are @soft"uer   program

*ubstanti.e compuse formate din Nsubstanti.O = N.erbO8

haircut @#er"cat   tunsoare

sunrise @san"rai   rasarit
rainfall @rein"fol   precipitatii

*ubstanti.e compuse formate din N.erbO = Nsubstanti.O8

0ashing machine @uașing mașin   masina de spalat

s0imming pool @suiming pul   piscina
dri.ing licence @draiving lais!ns   permis de conducere

*ubstanti.e compuse formate din Nadecti.O = N.erbO8

dr4:cleaning @drai"clining   curatare c/imica

public spea"ing @ pa&lic spic#ing   a vorbi in public, discurs

Cele mai uzuale substanti.e in engleza : +raducere si pronuntie

In tabelul de mai jos veti gasi o selectie de 5! substantive in engleza din diverse domenii
impreuna cu pronuntia si traducerea acestora. Aceasta lectie este foarte utila pentru incepatori
deoarece va poate ajuta in etinderea vocabularului dumneavoastra, practica pronuntia si
scrierea cuvintelor in engleza.

Substantiv  Pronuntie  Traucere

'( age )eigi* %+rst,
-( animal )enimal * animal
.( apple )eipăl * m,r  
/( baby )beibi* copilaș
0( ball )bol * minge
1( ban!  )benc* banc,
2( boy )badi* corp 3omenesc4
5( boo!  )buc* carte
6( boy )boi* b,iat
'7( brea )bred * p+ine
''( car )car * mașin,
'-( chair )cer * scaun
'.( chil )ceaild * copil
'/( color )calăr * culoare
'0( country )cantri* țar,
'1( ance )dens* ans
'2( ay )dei* 8i
'5( egree )digrii* iplom,
'6( oor )dor * uș,


 

-7( earth )ărt * p,m+nt

-'( egg )eg * ou
--( family ) femili* familie
-.( frien ) frend * prieten
-/( father ) fadăr * tat,
-0( face ) feis* faț,
-1( girl ) gărl * fat,
-2( game ) gheim* 9oc
-5( garen ) gardăn* gr,in,
-6( "o )Gad * Dumne8eu
.7( han )hend * m+n,
.'( hair )her * p,r  
.-( help )help* a9utor  
..( holiay )holidei* s,rb,toare
./( hospital )hospităl * spital
.0( house )haus* cas,
.1( ice )ais* gheaț,
.2( iea )aidia* iee
.5( #ob ) giob* munc,: meserie
.6( #uice ) gius* suc
/7( !ey )chii* cheie
/'( !itchen )chitchăn* buc,tarie
/-( life )laif  * %iaț,
/.( man )men* b,rbat: om
//( mil!  )milc* lapte
/0( money )mani* bani
/1( people ) pipol * oameni
/2( room )rum* camer,
/5( sentence ) sentăns* propo8itie
/6( table )teibăl * mas,
07( $oman )umăn* femeie

-erbul in engleza
:erbul in limba engleza este foarte important pentru ca fara el nu poti forma o propozitie si este
de asemenea singura parte de vorbire care poate consitui de unul singur o propozitie, ca de
eemplu4 /aitP ( +steapta ) *topP ( <top $ =preste/te ) .

"utem defini verbele in engleza ca fiind o categorie de cuvinte care arata ce face
cine.a sau ce.a, deseori sunt considerate a fi cuvinte de actiune "action words" deoarece
multe dintre ele descriu o actiune ( run > alearga; do > a face; write > a scrie )  dar sunt si verbe
importante care descriu o stare de spirit, de eistenta ( love > a iu&i; know   > a sti; be > a
fi; have > a avea; )"
>E
 

In limba engleza, precum si in alte limbi, verbele sunt conjugate la diferite timpuri si persoane;
toate conjugarile incep de la infinitivul verbului care este de forma to run a alerga ; to pla4  a
te uca;

pre deosebire de alte limbi straine in limba engleza atunci cand un verb este cojugat la diferite
persoane nu apar modificari majore, eceptie facand verbul to be.

In lectiile ce vor urma veti invata despre tipurile de verbe in engleza, cum se conjuga acestea si
cum sa le folositi intr#o propozitie.

Cele mai uzuale .erbe in engleza

 Acest articol contine %! dintre cele mai uzuale verbe in limba engleza impreuna cu traducerea si
pronuntia acestora. ste important sa inveti aceste verbe de baza din engleza pentru ati fi mai
usor sa intelegi si sa construiesti propozitii noi. Doate verbele din lista sunt trecute in ordine
alfabetica.

@7 de .erbe uzuale comune in engleza8

ans0er @ans!r   a raspunde
as" @asc   a intreba, a cere
be @&i   a fi
bu4 @&ai   a cumpara
call @col   a suna
change @ceingi   a sc/imba
close @cloo   a inc/ide
do @du  a face
eat @it   a manca
feel @fil   a simti
find @faind   a gasi
gi.e @g#iv   a da, a oferi
go @g!u  a merge, a pleca
ha.e @#eav   a avea
hear @#ir   a auzi
"no0 @nou  a sti
lea.e @liv   a lasa, a parasi, a pleca
learn @l!rn   a invata
li"e @laic   a placea, a dori
listen @lis!n  a asculta
lo.e @lov   a iubi
ma"e @meic   a face
need @nid   a avea nevoie, a trebui
open @op!n  a desc/ide
pa4 @ pei   a plati, a ac/ita
pla4 @ plei   a te juca
read @rid   a citi
run @ran  a alerga, a fugi, a conduce
sa4 @sei   a spune
see @sii   a vedea
sell @sel   a vinde
send @send   a trimite, a epedia
spend @spend   a c/eltui
ta"e @teic   a lua
tal" @tolc   a discuta, a vorbi

>'
 

0ait @ueit   a astepta

0ant @uant   a vrea
0atch @uatci   a te uita (la ceva), a urmari
0or" @uorc   a lucra, a munci
0rite @ruait   a scrie
(?entru a retine mai usor aceste ver&e in englea incercati sa creati cate o propoitie simpla cu
fiecare ver& in parte sau macar cu ver&ele care le considerati cele mai utile" aca aveti placerea
 puteti lasa un comentariu la acest articol cu o propoitie care sa contina un ver& din lista de mai sus ).

Infiniti.ul in engleza
Borma de infinitiv a unui verb in engleza este cea care apare in dictionar si se formeaza aproape
intodeauna prin to = forma de baza a .erbului si nu poate fi folosit ca un verb principal intr#o
propozitie. Infinitivul in engleza poate fi folosit ca sisubstanti., adecti. sau ad.erb. 3ai jos vei
gasi cate un eemplu pentru fiecare caz in parte pentru a intelege mai bine de cum poti folosi in
mod corect verbul la infinitiv intr#o propozitie

Infiniti.ul in engleza sub forma de substanti.8

# +o dance 0as his passion @-u dens ua #i peșion  A dansa era pasiunea lui.

Infiniti.ul in engleza sub forma de adecti.8

# Gi.e me a chair to polish @@#iv mi ! cer tu poli ș  -a#mi un scaun sa#l lustruiesc.

Infiniti.ul in engleza sub forma de ad.erb8

# +he teacher returned to help @! ticer rit!rnd tu #elp   "rofesorul s#a intors ca sa ajute.

Euvantul to nu este considerat o prepozitie ci mai degraba un semn specific al infinitivului.
3ajoritatea verbelor la infinitiv sunt precedate de acest cuvant insa la unele verbe
acest to dispare in special atunci cand infinitivul apare in propozitie dupa
verbele can, could, ma4, might, must, shall, should, 0ill, or 0ould (verbe modale)

He must to go home @i mast gou #om   l trebuie sa plece acasa.

-e asemenea dupa verbele feel> hear> help> let> ma"e> see> and 0atch  nu se mai
foloseste cuvantul to in formarea infinitivului. -e data aceasta insa apare si un motiv pentru care
se face sau nu se face ceva, numit in engleza direct obect.

+he teacher helped (verbul special) the student (direct object) finish (verbul fara HtoH) his
home0or". @! ticer #elpt d! stud!nt finiș #i #om"uor:   "rofesorul a ajutat elevul sa#si
termine tema.

-erbele modale in Engleza

In aceasta lectie vei invata care sunt verbele modale in engleza, ce reprezinta acestea si ce
importanta au. -esi initial aceste verbe modale pot parea greu de inteles ele sunt defapt foarte
simple caracteristicele lor de baza fiind faptul ca la conjugare nu li se sc/imba forma, nu preiau
terminati de :es la a treia persoana singular si nu pot actiona ca si verb principal intr#o
propozitie. Aceste verbe modale cunoscute in limba engleza si drept verbe modale auiliare
eprima in principal necesitatea, nesiguranta, posibilitatea sau permisiunea.

Eele mai importante verbe modale in engleza sunt can> could> ma4> might> must> shall>
should> 0ill and 0ould. 3ai jos va voi eplica rolul fiecarui verb modal in parte si de

>
 

asemenea veti gasi eemple de propozitii pentru a intelege mai bine de cum sunt aceste verbe
folosite intr#o propozitie.

:erbul modal auiliar CA$  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a vorbi despre posibilitatea sau imposibilitatea de a face ceva

4 /e can pla4 soccer  @ii c#en plei soc!r   +oi putem sa jucam fotbal.
   3ou cant  cannot pla4 tennis @*u c#ent $ c#en"not plei tenis   Du nu poti juca tenis.

# pentru a face o cerinta, o rugaminte

4 Can 4ou help me> pleaseK @#en iu #elp mi, pli   3a poti ajuta, te rogF

# pentru a cere sau a da permisiunea de a face ceva

4 Can I smo"e in 4our roomK @#en ai smoc in ior rum   "ot sa fumez in camera taF
   3ou can smo"e in the balcon4 @*u c#en smoc in d! &alconi   "oti fuma in balcon.

:erbul modal auiliar C%,LD  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a cere permisiunea

4 Could I go to sleepK @uld +i gou tu slip   As putea merge la culcareF

# pentru a eprima o dorinta, rugaminte

4 Could 4ou bring me the coatK @uld iu &ring mi d! coot   "oti sa#mi aduci /ainaF

# pentru a face o sugestie

4 /e could start again @ii culd start !g#en   Am putea incepe din nou.

# pentru a vorbi despre o posibilitate din trecut

4 I could spea" t0o foreign languages 0hen I 0as 67 4ears old @ +i culd spi: tu forein
lengu!gi uen +i uo 10 ir long   "uteam vorbi 2 limbi straine cand aveam ! ani.

:erbul modal auiliar #A3  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a cere permisiunea

4 #a4 I go homeK @ei +i gou #om   "ot sa ma duc acasaF

# pentru a eprima o posibilitate in viitor 

4 John ma4 become the best teacher @@ion mei &icom d! &est ticer   9o/n ar putea deveni
cel mai bun profesor.

:erbul modal auiliar #IGH+  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a eprima o posibilitate din prezent sau viitor 

4 He might be at 0or" @i mait &i !t orc   l ar putea fi la munca.
  *he might gi.e 4ou her purse @Și mait g#iv iu #!r p!rs   a ti#ar putea da geanta ei.

:erbul modal auiliar #,*+  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a eprima o obligatie, necesitate

4 3ou must go home @*u mast gou #om   Du trebuie sa pleci acasa.

# pentru a eprima o interdictie

>>
 

4 I mustnt forget m4 boo"s @ +i mas!nt forg#et mai &ucs  u nu trebuie sa#mi uit cartile.

:erbul modal auiliar *HALL  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# de mentionat faptul ca acest verb este mai des folosit in MO si foarte rar in M
# pentru a eprima o oferta
4 *hall I help 4ou 0ith 4our home0or"K @Șal +i #elp iu uit ior #om"orc   a te ajut cu
temeleF

# pentru a face o sugestie

4 *hall I sa4 tomorro0 morningK @Șal +i sei tumorou morning   a spun, maine dimineataF
(sugestie pentru o intalnire)

# pentru a intreba ce trebuie facut

4 *hall I go no0K @Șal +i gou neau   "ot pleca acumF < Ar trebui sa plec acumF

:erbul modal auiliar *H%,LD  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a da un sfat sau o recomandare

4 3ou should see the ne0 mo.ie @*u șuld sii d! niu muvi   Ar trebui sa vezi noul film.

# pentru a eprima o obligatie

4 3ou should be at school at this hour @*u șuld &i !t scul !t t#is aor   Ar trebui sa fii la
scoala la ora asta.

:erbul modal auiliar /ILL  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a face o oferta

4 Ill  I 0ill ma"e dinner for 4ou if 4ou 0ant @ +il $ +i uil meic din!r for iu if iu uant    sa
pregatesc cina pentru tine daca vrei.

# pentru a face o promisiune

4 Ill  I 0ill do 0hat I can to help 4our brother  @ +il $ +i uil du uat ai c#en tu #elp ior &rad!r  
 sa fac tot ce pot ca sa#ti ajut fratele.

# pentru a spune cu precizie ce se va intampla in viitor 

4 Ill  I 0ill mo.e ne2t month @ +il $ +i uil muv next mont#   sa ma mut luna viitoare.

:erbul modal auiliar /%,LD  poate fi folosit in urmatoarele situatii4

# pentru a cere permisiunea

4 /ould 4ou mind if I borro0 4our t:shirtK @ld iu maind if +i &orou ior ti/ ș!rt   De#ai supara
daca iti imprumut tricoulF

# pentru a eprima o cerinta

4 /ould 4ou gi.e me 4our telephone number> pleaseK @ld iu g#iv mi ior telefon nam&!r,
 pli  :rei sa#mi dai numarul tau de telefon, te rogF

# pentru a eprima o preferinta, dorinta

4 /ould 4ou li"e a cup of teaK @ld iu laic ! cap of ti   :rei o ceasca de ceaiF

>?
 

&ronumele in engleza
"ronumele in engleza sunt cuvinte scurte de genul4 4ou (tu), he (el) , 4ours (al tau) ,ours (al 
nostru) , care fac referire de obicei la ceva sau cineva mentionat anterior intr#o propozitie sau o
parte a tetului si au rolul de a inlocui substantivul ( subiectul ) pentru a evita repetitia
substantivului pe care il inlocuiesc. -aca pronumele nu ar eista am fi nevoiti sa ne repetam
foarte mult atunci cand purtam o conversatie si am spune lucruri precum4

# Do 4ou li"e 4our neighborK ( u iu laic ior nei&or )   Iti place vecinul tau F
: I dont li"e m4 neighbor  #4 neighbor  is ugl4P ( +i dont laic mai nei&or" ai nei&or is agli  )  
+u imi place vecinul meu. :ecinul meu este urat*

 Aceasi conversatie dar de data aceasta vom folosi pronumele4

: Do 4ou li"e 4our neighbor K

: I dont li"e him He is ugl4P ( +i dont laic #im" i i agli  )  +u imi place de el. l este urat*

+ipuri de pronume in engleza8

L "ersonale
L -emonstrative
L Interogative
L +e/otarate
L "osesive
L ?eciproce
L ?elative
L ?efleive
L -e intarire < intensificare

+oate tipurile de pronume au forme specifice in functie de8

# $umar 4 singular sau plural

# Gen4 masculin, feminin sau neutru

# Caz4 +ominativ, Cenitiv, -ativ, Acuzativ

In lectiile urmatoare vei invata mai multe despre fiecare tip de pronume in engleza cat si despre
modificarile acestora in functie de numar, gen sau caz .

>@