. VERBUL (The Verb) 1.1. Definitie Verbul este partea de vorbire care: a) exprima actiuni procese sau stari!

b) are cate"orii "ramaticale de persoanasi numar comune cu alte parti de vorbire si cate"oriile speci#ice de timp mod aspect si diate$a! c) %ndeplineste #unctia sintactica de predicat. pag: 007 1.&. Clasificare Verbele pot #i clasi#icate din punct de vedere al structurii mor#olo"ice sau din punct de vedere al sensului lexical si al #unctiei. 1.&.1. 'in punct de vedere al structurii morfologice verbele pot #i clasi#icate %n: a) verbe simple: go! b) verbe compuse: spotlight! c) verbe cu particula adverbiala: put on, put off, put away! d) verbe cu prepo$itie obli"atorie: look at, listen to, wait, for, succees in! e) locutiuni verbale: take care of, make use of. (rupele a) b) si e) nu pre$inta particularitati deosebite. )entru c) ve$i *+., iar pentru d) ve$i *+.&.-. 1.&.&. Sensul lexical al verbelor. Verbele %n limba en"le$a se %mpart %n: a) verbe cu sens lexical plin numite de obicei verbe notionale! b) verbe cu sens lexical redus care sunt #olosite mai mult cu #unctii "ramaticale. .n clasa verbelor cu sens lexical redus intra verbele copulative verbele auxiliare si verbele modale. 1.&./. Functia sintactica a verbelor. )e plan sintactic verbele cu sens lexical plin sunt predicative adica pot #orma sin"ure predicatul unei propo$itii pe c0nd verbele cu sens lexical redus sunt nepredicative au nevoie de o complinire (verb notional nume predicativ) pentru a deveni predicate: The child is clever. .n schimb ele marchea$a anumite cate"orii "ramaticale. .n: The film was seen by millions of people. 1ilmul a #ost va$ut de milioane de oameni. was are #unctia de marca a diate$ei pasive timpul Paste Tense persoana a 2223a sin"ular pentru verbul see. 1.2.4. Verbele cu sens lexical redus se %mpart %n: a) verbe copulative (be si con#orm "ramaticii traditionale: appear, seem, look, turn, become, get, remain, stay etc.): He seems ill. )are bolnav.

b) verbe auxiliare (be, have, shall/shoul , will/woul , may/might, can/coul , o! care %ndeplinesc #unctia de marca a cate"oriilor "ramaticale de diate$a mod timp aspect persoanasi numar a #ormei intero"ative si ne"ative la verbele pe care le %nsotesc: He was told a lie. 2 s3a spus o minciuna. 3 'iate$a pasiva. He was trying to catch the ball when he fell. .ncerca sa prinda min"ea c0nd a ca$ut. 3 4spectul continuu etc. c) verbe semiauxiliare sau modale (can/coul , must, have to, may/might, shall/shoul , will/woul , ought to etc.) care arata atitudinea vorbitorului #ata de enunt: 3 posibilitate: "t might rain later. 53ar putea sa ploua mai t0r$iu. 3 necesitate: #ou must finish before noon. Trebuie sa termini %nainte de pr0n$ etc. pag: 00$ 1./. Categoriile gramaticale ale verbului .n limba en"le$a verbul are #orme "ramaticale determinate de cate"oriile speci#ice de timp aspect diate$a si mod si de cate"oriile nespeci#ice de persoana si numar. .n #unctie de pre$enta sau absenta cate"oriilor de timp persoana si numar #ormele verbale %n limba en"le$a se %mpart %n #orme personale si nepersonale. Formele personale ale verbului (%inite %orms of the &erb) sunt modurile indicativ si sub6onctiv. La aceste #orme verbul este marcat pentru a exprima cate"oriile de timp mod diate$a aspect persoanasi numar iar din punct de vedere sintactic ele pot #orma sin"ure predicatul si se acorda %n numar si persoana cu subiectul. Formele nepersonale ale verbului ('on(%inite %orms of the &erb) sunt in#initivul )erun (ul ()erun*iul) participiul pre$ent si particupiul trecut. 4ceste #orme nu au categoriile de timp persona si numar si nu pot forma singure predicatul propo!itiei. 1.7. "impul (Tense) 8ate"oria "ramaticala a timpului (Tense) cate"orie speci#ica verbelor se re#era la ordinea evenimentelor %n timp asa cum este perceputa aceasta de vorbitor %n momentul vorbirii. 9omentul %n care are loc actul de vorbire este momentul pre$ent (now). 1ata de acest moment care constituie axa de re#erinta a pre$entului unele evenimente sunt: a) anterioare c0nd ele au loc %nainte de momentul vorbirii (evenimentele sunt amintite de vorbitor): Present Perfect!

b) posterioare #ata de momentul vorbirii (evenimentele #iind anticipate de vorbitor deoarece vor avea loc dupa momentul vorbirii): %uture! c) simultane cu momentul vorbirii (av0nd loc %n acelasi timp) Present. 8onsider0nd momentul vorbirii punctul pre$ent vorbitorul %si poate aminti un eveniment care a avut loc la un moment anterior momentului vorbirii (then). .n raport cu acest moment amintit then care da nastere axei de re#erinta a trecutului alte evenimente pot #i: a) anterioare momentului trecut then: Past Perfect! b) simultane cu then: Past Tense! c) posterioare: %uture in the Past. 'e asemenea in momentul vorbirii (now) vorbitorul poate anticipa anumite evenimente (posterioare momentului vorbirii). .n raport cu un anume eveniment posterior momentului pre$ent (axa de re#erinta a viitorului) alte evenimente pot #i: a) anterioare: %uture Perfect! b) simultane: %uture! c) posterioare: en"le$a nu are marca #ormala pentru aceste evenimente. pag: 00+ .n anali$a timpului trebuie ast#el luate %n consideratie trei elemente: a) momentul vorbirii! b) momentul (sav0rsirii) actiunii! c) axa sau momentul de re#erinta. a) 9omentul vorbirii este momentul %n care enuntul este pronuntat de vorbitor: now. b) 9omentul actiunii este momentul %n care a avut loc actiunea sau starea: now, then, tomorrow etc. c) 9omentul de re#erinta repre$inta axa pe care se plasea$a vorbitorul %n perceperea evenimentului: axa pre$entului axa trecutului axa viitorului. .n #unctie de cele trei elemente 3 momentul vorbirii momentul actiunii si momentul de re#erinta 3limba en"le$a cunoaste urmatorul sistem de timpuri: 3 pe axa pre$entului: Present, Present Perfect, %uture! 3 pe axa trecutului: Past tense, Past Perfect, %uture in the Past! 3 pe axa viitorului: %uture, %uture Perfect: 1.#. "impul pre!ent simplu ()resent Tense 5imple) 1.-.1. Definitie. )re$entul simplu desemnea$a un eveniment (o actiune sau stare) care se %nt0mpla simultan cu momentul vorbirii (pre$entul instantaneu) sau care include momentul vorbirii (pre$entul "eneric si habitual).

1.-.&. Forma. 'in punct de vedere al #ormei pre$entul simplu este identic cu in#initivul la toate persoanele sin"ular si plural cu exceptia persoanei a 2223a sin"ular care adau"a 3(e)s: 2 swim Eu %not ;ou swim Tu<Voi %noti<%notati =e swim >oi %notam The? swim Ei <Ele %noata @e sAims El %noata 5he swims Ea %noata 2t swim El<Ea %noata (neutru) 1.-./. $ronuntarea si ortografierea terminatiei 3(e)s la persoana a2223a sin"ular pre$inta aceleasi caracteristici ca si terminatia de plural 3(e)s a substantivelor: %&e's se pronunta: BsC dupa consoane surde: He thinks BDtsDiDnDEsC. B$C dupa consoane sonore si vocale: He stu ies BFstDaDdi$C. He runs BrDaDn$C. Bi$C dupa consoane sibilante: 5he Aashes BFDADoDsDi$C Verbele sa? si do au la persoana a 2223a sin"ular o pronuntare deosebita #ata de celelalte persoane: 2 sa? BsaiC 3 he sa?s Bse$C! 2 do Bdu:C 3 he does BdDaD$C. pag: 0,0 'in punct de vedere al orto"ra#iei ma6oritatea verbelor adau"a 3s !a persoana a 2223 a sin"ular: @e AalEs. 5he sees. 'isinenta devine 3es c0nd verbul se termina %n s x $ sh ch tch sau o: 5he Aatches. 2t bu$$es. @e "oes. Verbele terminate %n 3? precedat de consoana schimba ? %n i si adau"a 3es: 2 tr? 3 he tries. 1.#.4. (ntrebuintare. )re$entul simplu are mai multe %ntrebuintari: 1) )re$entul "eneric ((eneric 5imple )resent) exprima actiuni "enerale care au loc %ntr3un interval de timp nespeci#icat dar care include momentul vorbirii: The Earth moves round the 5un. Birds #l?. Three and three maEe six. 4dverbele de #recventa tipice pentru propo$itiile "enerice sunt: alAa?s never re"ularl? ever: =ood alAa?s #loats on Aater. &) )re$entul simplu este #olosit pentru actiuni obisnuite repetate (@abitual 5imple )resent) care au loc %ntr3o perioada de timp "enerala sau speci#ica mentionata prin

adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: on 9onda?s in summer ever? da? sau adverbe sau locutiuni adverbiale de #recventa ca: o#ten #reGuentl? seldom rarel? occasionall? sometimes once a AeeE<month<?ear: 2 "o to school ever? da?. 2 usuall? Aatch TV in the evenin". >ota: )re$entul simplu desemn0nd actiuni repetate este apropiat de pre$entul "eneric deoarece nici el nu individuali$ea$a evenimentele sau speci#ica momentul actiunii. 'eosebirea %ntre cele doua #olosiri ale pre$entului simplu este urmatoarea: %n propo$itii care contin actiuni repetate subiectul este individuali$at pe c0nd %n cele "enerice subiectul este "eneral: 2 "o sEiin" in Ainter. =ater boils al 1HHI 8enti"rade. 4 doctor AorEs hard. /) )re$entul instantaneu (2nstantaneous 5imple )resent) se re#era la actiuni care sunt va$ute ca av0nd loc %n %ntre"ime %n momentul vorbirii. 4ceasta %ntrebuintare a pre$entului simplu se %nt0lneste %n: a) comentarii: The "oal3Eeeper misses the ball and one more "oal is scored. )ortarul nu prinde min"ea si se marchea$a %nca un "ol. b) demonstratii: 2 noA mix the butter Aith the cocoa. 4cum amestec untul cu cacao. c) exclamatii: @ere comes our teacherJ 2ata (ca) vine pro#esorul nostruJ 7) 1olosirea pre$entului simplu cu alte valori temporale 4) $re!entul cu valoare de viitor este %ntrebuintat %n propo$itii principale: a) pentru exprimarea datei: TomorroA is 'ecember &1st. 90ine este &1 decembrie. TomorroA is 5aturda?. 90ine este s0mbata. b) pentru redarea unor actiuni plani#icate unor aran6amente pentru viitor con#orm unui orar sau pro"ram stabilit (de exemplu %n excursii or"ani$ate) mai ales cu verbe de miscare ca: go come leave return sau verbe ca begin start end finish: =e leave Bucharest at ei"ht. =e arrive in )redeal at ten. )lecam din Bucuresti la ora +. 5osim la )redeal la ora 1H. pag: 0,, B) $re!entul cu valoare de viitor este )ntrebuintat si )n propo!itii subordonate: a) de timp introduse %n Ahen a#ter be#ore as soon as: =eKll "et home be#ore it "ets darE. Vom a6un"e acasa %nainte sa se %ntunece. b) conditionale introduse de i# unless provided in case: 2# it rains on 5unda? 2Kll repair m? bic?cle. 'aca o sa ploua duminica am sa3mi repar bicicleta. 8' $re!entul cu valoare de trecut se foloseste: a) %n naratiuni pentru %nviorarea povestirii (pre$entul istoric): Lne da? the little bo? "oes to the Aoods. There he #inds a buried treasure.

b) cu verbe ca tell hear learn Arite pentru a sublinia e#ectul pre$ent al unei comunicari trecute: @e tells me that have Aon the competition. .mi spune ca ai c0sti"at concursul. 1.*. "implul trecut simplu &$ast "ense Simple'+ 1.*.1. Definitie. )ast Tense aspectul simplu desemnea$a un eveniment de#init care a avut loc pe axa trecutului (evenimentul este amintit %n momentul pre$ent). 1.*.2. Forma. 9arca timpului )ast Tense simplu este la verbele re"ulate 3ed: =e listened to the concert last ni"ht. 4m ascultat concertul aseara. 1.*.,. $ronuntarea si ortografierea terminatiei 3ed este %n #unctie de terminatia in#initivului. 3ed se pronunta: a) BdC c0nd verbele se termina %n vocala sau consoana sonora Bb " l m n v $ d$ Dd6DC: pla? 3 pla?ed BpleidC! arrived BDaDKraivdC! b) BtC c0nd verbele se termina %n consoana surda B# E p s DsD tDsDC liEe 3 liEed BlaiEtC cross 3 crossed BErDoDstC! c) BidC c0nd verbele se termina %n 3t sau 3d: Aant 3 Aanted BFADoDntidC! nod 3 nodded BFnDoDdidC! )articularitati orto"ra#ice ale terminatiei 3ed: a) consoana #inala a #ormei de in#initiv se dublea$a c0nd vocala care o precede este scurta si accentuata: stop 3 stopped! pre#er 3 pre#erred. >ota: 1. 8onsoana #inala se dublea$a la c0teva verbe desi silaba #inala nu este accentuata: Eidnap 3 Eidnapped! handicap 3 handicapped! Aorship 3 Aorshipped! iar la verbe terminate %n ic Mc se dublea$a %n cE: picnic 3 picnicEed. &. .n en"le$a britanica verbele terminate %n 3l dublea$a aceasta consoana indi#erent de accent:control 3 controlled! travel 3 travelled. pag: 0,/. .n varianta americana a limbii en"le$e 3l se dublea$a numai daca ultima silaba este accentuata: controlled dar: traveled. b) verbele terminate %n 3? precedat de consoana %l schimba %n 3i: stud? 3 studied! c) verbele terminate %n 3e adau"a doar 3d: move 3 moved. 1.*.4. .n ceea ce priveste verbele nere"ulate acestea au #ost %mpartite %n sapte "rupe %n #unctie de pronuntarea in#initivului a #ormei de )aste Tense si a participiului trecut:

1. verbe de tipul: burn3burnt3burnt learn3learnt3learnt lend3lent3lent spend3spent3spent &. creep3crept3crept leave3le#t3le#t bu?3bou"ht3bou"ht catch3cau"ht3cau"ht /. cast3cast3cast hit3hit3hit shut3shut3shut Aet3Aet3Aet 7. meet3met3met han"3hun"3hun" Ain3Aon3Aon sit3sat3sat -. moA3moAed3moAn<moAed soA3soAed3soAn<soAed sAell3sAelled3sAollen<sAelled N. Aear3Aore3Aorn "roA3"reA3"roAn "ive3"ave3"iven Arite3Arote3Aritten ,. be"in3be"an3be"un sin"3san"3sun" come3came3come "o3Aent3"one >ota: .n #unctie de #ormele pe care le au verbele la )ast Tense si la participiul trecut ele se %mpart %n verbe re"ulate si verbe nere"ulate. Verbele re"ulate #ormea$a )ast Tense si participiul trecut prin adau"area terminatiei 3(e)d la #orma de in#initiv: listen (a asculta) 3 litened (a ascultat) 3 listened (ascultat). Verbele nere"ulate sunt cele care au #orme deosebite pentru in#initiv )ast Tense si participiul trecut care trebuie %nvatate pe dina#ara. pag: 0,. -erbe neregulate

.nfinitiv $ast "ense $articipiu trecut "raducerea infinitivului arise arose arisen a se ridica (a)AaEe(n) (a)AoEe (a)AoEen a se tre$i be Aas been a #i bear bore borne a purta beat beat beaten a bate become became become a deveni be"in be"an be"un a %ncepe bend bent bent a se %ndoi bid bid bid a ru"a a porunci bind bound bound a le"a bite bit bitten a musca bleed bled bled a s0n"era bloA bleA bloAn a su#la a bate breaE broEe broEen a spar"e breed bred bred a creste a educa brin" brou"ht brou"ht a aduce build built built a construi burn burnt burnt a arde burst burst burst a i$bucni a naVali a crapa bu? bou"ht bou"ht a cumpara cast cast cast a arunca catch cau"ht cau"ht a prinde choose chose chosen a ale"e clin" clun" clun" a se a"ata come came come a veni cost cost cost a costa creep crept crept a se t0r% a se #urisa cut cut cut a taia deal dealt dealt a trata a se ocupa de di" du" du" a sapa do did done a #ace

draA dreA draAn a tra"e a desena dream dreamt dreamt a visa drinE dranE drunE a bea drive drove driven a so#a a m0na dAell dAelt dAelt a locui eat ate eaten a m0nca #all #ell #allen a cadea #eed #ed #ed a hrani #eel #elt #elt a (se) simti #i"ht #ou"ht #ou"ht a (se) lupta #ind #ound #ound a "asi #lee #led #led a #u"i a se re#u"ia #lin" #lun" #lun" a arunca #l? #leA #loAn a $bura #orbid #orbad #orbidden a inter$ice #or"et #or"ot #or"otten a uita #or"ive #or"ave #or"iven a ierta #ree$e #ro$e #ro$en a %n"heta "et "ot "ot a primi a obtine "ive "ave "iven a da "o Aent "one a mer"e "rind "round "round a macina "roA "reA "roAn a creste han" hun" hun" a at0rna have had had a avea hear heard heard a au$i hide hid hidden a (se) ascunde hit hit hit a lovi hold held held a tine hurt hurt hurt a lovi a rani a durea Eeep Eept Eept a tine a pastra Eneel Enelt Enelt a %n"enunchia Enit Enit Enit a tricota EnoA EneA EnoAn a sti a cunoaste la? laid laid a pune a ase$a lead led led a conduce lean leant leant a se apleca a se

spri6ini leap leapt leapt a sari learn learnt learnt a %nvata leave le#t le#t a pleca a lasa lend lent lent a da cu %mprumut let let let a lasa a permite li"ht lit lit a aprinde lie la? lain a $acea a se a#la lose lost lost a pierde maEe made made a #ace mean meant meant a %nsemna moA moAed moAed moAn a cosi pa? paid paid a plati put put put a pune read read read a citi rid rid rid a scapa de a se descotorosi ride rode ridden a calari rin" ran" run" a suna rise rose risen a rasari a se ridica run ran run a #u"i saA saAed saAn saAed a taia cu #ierastraul sa? said said a spune see saA seen a vedea seeE sou"ht sou"ht a cauta sell sold sold a vinde send sent sent a trimite set set set a pune seA seAed seAn<seAed a coase shaEe shooE shaEen a scutura a tremura shear sheared shorn<sheared a tunde oi shed shed shed a varsa (lacrimi s0n"e) shine shone shone a straluci shoe shod shod a potcovi

shoot shot shot a %mpusca shoA shoAed shoAn a arata shrinE shranE shrunE a se str0n"e a se scoro6i shut shut shut a %nchide sin" san" sun" a c0nta sinE sanE sunE a (se) scu#unda sit sat sat a sedea sla? sleA slain a ucide sleep slept slept a dormi slin" slun" slun" a arunca slit slit slit a (se) crapa smell smelt smelt a mirosi soA soAed soAn a semana speaE spoEe spoEen a vorbi speed sped sped a "rabi a accelera spell spelt spelt a orto"ra#ia spend spent spent a cheltui a petrece spill spilt spilt a varsa spin spun spun a toarce spit spat spat a scuipa split split split a despica spoil spolit spoilt a ras#ata spread spread spread a (se) %ntinde sprin" spran" sprun" a i$vor% a sari stand stood stood a sta (%n picioare) steal stole stolen a #ura a se #urisa sticE stucE stucE a lipi stin" stun" stun" a %ntepa stinE stunE stunE a mirosi ur0t streA streAed streAn a presara stride strode strode a mer"e cu pasi mari striEe strucE strucE a lovi strin" strun" strun" a %nsira (pe o ata)

strive strove striven a na$ui sAeat sAeat sAeat a transpira sAear sAore sAorn a 6ura a %n6ura sAeep sAept sAept a matura sAell sAelled sAollen a se um#la sAim sAam sAum a %nota sAin" sAan" sAun" a le"ana taEe tooE taEen a lua teach tau"ht tau"ht a %nvata a preda tear tore torn a rupe a s#0sia tell told told a spune a povesti thinE thou"ht thou"ht a (se) "0ndi thrive throve thriven a prospera throA threA throAn a arunca thrust thrust thrust a %n#i"e tread trod trodden a calca understand understood understood a %ntele"e Aear Aore Aorn a purta Aeave Aove Aoven a tese Aed Aed Aed a (se) cununa Aeep Aept Aept a pl0n"e Aet Aet Aet a uda Ain Aon Aon a c0sti"a Aind Aound Aound a rasuci Arin" Arun" Arun" a stoarce Arite Arote Aritten a scrie pag: 0,/ 1.N.-. .ntrebuintare. )ast Tense simplu este #olosit pentru a exprima: 1) o actiune sav0rsitasi %ncheiata %ntr3un moment trecut: a) 9omentul %n care a avut loc actiunea este de obicei mentionat prin adverbe de timp ca: tAo hours a"o (acum doua ore) ?esterda? (ieri) last AeeE (saptam0na trecuta) in 1O,H (%n 1O,H) etc.: 2 Aent to the opera last ni"ht. 4m #ost la opera aseara. 'espre acest moment se pot cere in#ormatii prin %ntrebari %ncep0nd cu Ahen Ahat time hoA lon" a"o: =hen did ?ou call on him P 80nd ai trecut pe la elP =hat time did ?ou call on him P La ce ora ai trecut pe la elP

@oA lon" a"o did ?ou call on him P 8u c0ta vreme %n urma ai trecut pe la elP 2 called on him ?esterda? 4m trecut pe la el ieri 2 called on him at #ive oKclocE 4m trecut pe la el la ora 2 called on him a #eA da?s a"o 4m trecut pe la el acum c0teva $ile b) 4ctiunea este sav0rsita si %ncheiata %ntr3un anume moment trecut chiar daca acesta nu este mentionat el put0nd #i dedus din context. (.n schimb se poate speci#ica locul actiunii): @e shooE his head and said no. 'adu din cap de$aprobator si spuse nu. 2 met him outside the museum. 93am %nt0lnit cu el %n #ata mu$eului. c) 4ctiunea este sav0rsitasi %ncheiata %ntr3un moment trecut care este preci$at ca re$ultat al unei %ntrebari si unui raspuns la )resent )er#ect. 4: @ave ?ou seen this #ilmP B:;es 2 have. 2 saA it last AeeE. 4:4i va$ut acest #ilmP B: 'a l3am va$ut. L3am va$ut saptam0na trecuta. >ota: .n acest context (c) )ast Tense are o #unctie ana#orica re#erindu3se la un eveniment dQ6R introdus %n vorbire si deci cunoscut: 2 have been to 8onstanta. 2 visited the 4Guarium and AalEed doAn the pier. pag: 0,7 &) o actiune repetata %n trecut care se traduce de obicei prin imper#ect %n limba rom0na: 2 o#ten visited him. .l vi$itam adesea. >ota: 1. L actiune repetata %n trecut se mai poate exprima si cu a6utorul verbului modal Aould (cu valoare S#recventativaT) U in#initiv aceasta constructie #iind caracteristica limbii literare: @e Aould sit #or hours in #ront o# his house looEin" at the stars. 5tatea < obisnuia sa stea ore %n sir %n #ata casei privind stelele. .n vorbirea curenta se #oloseste used to U in#initiv: @e used to sit #or hours in #rom o# his house. Lbisnuia sa stea ore %n sir %n #ata casei. 2. $ast "ense simplu nu se foloseste niciodata cu valoare generica sau instantanee ca $resent "ense simplu. /. )ast Tense simplu poate #i #olosit si cu alte valori temporale: a) cu valoare de mai mult ca per#ect ()ast )er#ect) pentru redarea unor actiuni succesive %n trecut %n special %n propo$itii circumstantiale de timp introduse de Ahen a#ter etc.: @e Aent out to pla? a#ter he #inished his homeAorE. 2 saA him be#ore he saA me. 4ceasta #olosire a lui )ast Tense este caracteristica verbelor care exprima actiuni (activit? verbs): @e addressed and sealed the envelopes. b) cu valoare de pre$ent pentru a exprima o ru"aminte politicoasa prin verbe ca Aish Aant Aonder liEe intend:

2 Aondered i# ?ou could lend me this booE. 9a %ntrebam daca ati putea sa3mi %mprumutati cartea. c) cu valoare de pre$ent %n vorbirea indirecta daca verbul din propo$itia principala este la un timp trecut: @e told me he Aas ill. d) cu valoare de viitor %n propo$itii circumstantiale de timp daca verbul din propo$itia principal este la un timp trecut: @e told me he Aould shoA me the photos Ahen he came. 9i3a spus ca3mi va arata #oto"ra#iile c0nd va veni. 1.*.*. "raducerea lui $ast "ense .n limba rom0na )ast Tense se traduce: 1) %n propo$itiile principale sau independente prin: a) per#ectul compus (de obicei la persoana 2 si a 223a) si per#ectul simplu (aproape exclusiv la persoana a 2223a) c0nd )ast Tense exprima o actiune trecuta %ncheiata %nsotita sau nu de perioada de timp: 2 lost m? umbrella ?esterda?. 9i3am pierdut umbrela ieri. 2 lost m? umbrella a #eA da?s a"o. 9i3am pierdut umbrela acum c0teva $ile. 2 lost m? umbrella last AeeE. 9i3am pierdut umbrela saptam0na trecuta. @e said "oodb?e and le#t. 5puse la revedere si pleca. b) imper#ect c0nd )ast Tense exprima o actiune repetata %n trecut de obicei %nsotita de adverbe de #recventa: 5he o#ten le#t her En"lesh textbooE at home. 'eseori %si uita manualul de en"le$a acasa. &) %n propo$itii subordonate prin: a) pre$ent %n vorbirea indirecta (dupa un verb trecut): @e told me he Aas ill. 9i3a spus ca este bolnav. b) viitor %n propo$itiile temporale c0nd verbul din principala este la un timp trecut: @e said he Aould brin" me the booE Ahen he came to me place. 9i3a spus ca3mi va aduce cartea c0nd ma va vi$ita. pag: 0,$ 1./. $erfectul pre!ent &$resent $erfect' 1./.1. Definitie. )resent )er#ect desemnea$a un eveniment va$ut din perspectiva axei pre$entului anterior momentului vorbirii dar a carui anterioritate nu este #ixata av0nd un caracter nede#init: 2Kve painted a picture. 1./.2. Forma. .n structura #ormei )resent )er#ect intra verbul auxiliar have la pre$ent si participiul trecut al verbului de con6u"at: 2

;ou @ave heard a noise. 4m<4i<4u au$it un $"omot. =e Fve The? @e 5he has heard a noise. 4 au$it un $"omot. 2t Fs 1.,./. .ntrebuintare. 1) )resent )er#ect este #olosit la #el ca si )ast Tense pentru a desemna un eveniment anterior momentului vorbirii. 'eosebirea %ntre cele doua timpuri este %n axa pe care se plasea$a vorbitorul: axa pre$entului ()resent )er#ect) sau axa trecutului ()ast Tense)! si %n natura evenimentului descris: a) nede#init ()resent )er#ect) si b) de#init unic ()ast Tense): a) 2Kve seen 9ar?. b) 2 saA her at the con#erence. &) 1olosirea lui )resent )er#ect este asociata cu adverbe care exprima o perioada de timp deschisa neterminata: toda? this AeeE this month etc. 2Kve been to the theatre this AeeE. pe c0nd #olosirea lui )ast Tense este asociata cu adverbe care exprima o perioada de timp %nchisa terminata: 2 Aent to the theatre last AeeE. /) )resent )er#ect este uneori #olosit cu valoare de )ast Tense pentru a exprima o actiune sav0rsita %n trecut si terminata recent sau chiar %naintea momentului vorbirii: @e has come. 4 sosit. 4ceasta %ntrebuintare a lui )resent )er#ect este adeseori marcata de adverbe de timp ca 6ust(tocmai) alread? (de6a) up to noA so #ar (p0na acum) latel? recentl? (%n ultima vreme): @e has 6ust phoned. Tocmai a tele#onat. 4tentieJ 8u adverbe ca toda? this mornin" this month this ?ear recentl? se poate #olosi #ie )ast Tense #ie )resent )er#ect %n #unctie de: a) caracterul actiunii (de#init<nede#init) si b) al perioadei de timp (%ncheiata<ne%ncheiata): a) 'id ?ou hear 2on Voicu pla? recentl? P (on a certain occasion). @ave ?ou heard 2on Voicu pla? recentl? P (in the near past not a lon" time a"o). b) 'id ?ou see him this mornin" P (>oA itKs #ive oKclocE p.m.). @ave ?ou seen him this mornin"P (>oA itKs 11 a.m.). 7) )ast Tense este #olosit pentru evenimente care au avut loc %n trecut si ai caror autori nu mai exista %n pre$ent pe c0nd la )resent )er#ect evenimentele au avut loc %n trecut dar autorii sau e#ectele evenimentelor mai existasi %n pre$ent: )ast Tense 9arin )reda Arote several novels and short stories. (9arin )reda is dead).

'id ?ou see the exhibitionP (The exhibition is closed noA). Vohn in6ured his arm. (2t does not hurt him an? lon"er). )resent )er#ect Eu"en Barbu has Aritten several novels and short stories. (Eu"en Barbu is alive). @ave ?ou seen the exhibitionP (The exhibition is still open). Vohn has in6ured his arm. (2t still hurts him). pag: 0,+ -) )resent )er#ect este #olosit si pentru a exprima o actiune %nceputa %n trecut si care continua si %n momentul vorbirii. 8omplinirile adverbiale de timp caracteristice pentru aceasta %ntrebuintare sunt cele indic0nd: a) lun"imea perioadei de timp: #or a lon" time (de multa vreme) #or ten minutes (de 1H minute) #or tAo da?s (de doua $ile) etc. @e has been here #or hal# an hour. >ota: )repo$itia #or poate #i omisa %n vorbire: @e has lived in Bucharest ten ?ears. b) %nceputul perioadei de timp: since ?esterda? (de ieri) since 'ecember (din 'ecembrie) since ?ou came (de c0nd ai venit) etc. @e has studied En"lish since the be"innin" o# the school ?ear. 5tudia$a en"le$a de la %nceputul anului scolar. )erioada de timp redata printr3o propo$itie temporala introdusa de since poate #i exprimata: a) printr3un verb la )ast Tense c0nd se speci#ica momentul initial al perioadei: 2 Aas born. 2Kve lived in Bucharest since m? parents came to live here. 2 last met ?ou. b) printr3un verb la )resent )er#ect c0nd cele doua actiuni sunt paralele: 2t hasnKt stopped rainin" since 2Kve been in this toAn. 2 have never come across m? #riends since 2Kve sta?ed in this hotel. 4tentieJ 'eterminarea #or...<since... este obli"atorie pentru aceasta %ntrebuintare a per#ectului pre$ent. 1olosirea lui )resent )er#ect 5imple #ara determinarea temporala cu #or<since... se re#era la o actiune %ncheiata (ve$i %ntrebuintarile 1 & 7 N) si nu la una care continua si %n momentul vorbirii: @e has lived in Bucharest (some time in his li#e! he ma? live there a"ain but he is not livin" there noA). 4 locuit %n

Bucuresti (c0ndva %n viata lui! poate va mai locui acolo dar nu locuieste %n Bucuresti %n momentul de #ata). @e has studied En"lish (some time in the past so the EnoAs it but he is not stud?in" it noA). 4 studiat en"le$a (c0ndva %n trecut asa ca o stie dar nu studia$a en"le$a acum). >ota: 'i#erenta %ntre cele doua %ntrebuintari reiese si din modul %n care se traduc %n limba rom0na: actiunea care continua si %n momentul vorbirii 3 prin pre$ent iar cea %ncheiata petrecuta %n trecut %ntr3un moment de timp nede#init deci nespeci#icat 3 prin per#ectul compus: @e has sta?ed in this hotel. 4 stat %n acest hotel. @e has sta?ed in this hotel #or a AeeE. 5ta %n acest hotel de o saptam0na. N) )resent )er#ect poate exprima o actiune caracteristica repetata %n trecut pre$ent si poate si %n viitor: @e has per#ormed in public. 4 interpretat %n public. 4ceasta %ntrebuintare este marcata de adverbe de #recventa ca: o#ten (adesea) alAa?s (totdeauna) never (niciodata) sometimes (uneori) etc.: @e has o#ten per#ormed in public. ,) .n propo$itii subordonate temporale sau conditionale )resent )er#ect este #olosit pentru a reda o actiune anterioara actiunii din propo$itia principala c0nd aceasta este exprimata printr3un verb la imperativ indicativ pre$ent sau viitor: Rin" me up Ahen ?ou have #inished. Tele#onea$a3mi c0nd ai terminat. @e Aill help me i# he has #inished his oAn AorE. 9a va a6uta dacasi va #i terminat treaba lui. pag: 0-0 1.0. 1ai%mult%ca%perfectul &$ast $erfect "ense Simple' 1.+.1. 'e#initie. )ast )er#ect este un timp #olosit c0nd vorbitorul se plasea$a psiholo"ic pe o axa a trecutului pentru a desemna un eveniment anterior unui moment sau unui eveniment trecut care este amintit %n momentul vorbirii: 2 had #inished the booE b? ten oKclocE ?esterda? b? the time ?ou came. 1.+.&. 1orma. 9ai3mult3ca3per#ectul se #ormea$a din #orma de )ast Tense a verbului have U participiul trecut al verbului de con6u"at: 2 had #inished the booE be#ore ?ou came. 2Kd #inished the booE be#ore ?ou came. Terminasem cartea %nainte sa vii tu. @e had alread? le#t b? ten oKclocE. El plecase de6a la ora 1H. 1.+./. .ntrebuintare. 9ai3mult3ca3per#ectul este %ntrebuintat pentru a exprima: 1) o actiune trecuta %ncheiata %naintea unui moment trecut: 2 had #inished m? lessons b? ten oKclocE ?esterda?. .mi terminasem lectiile %nainte de ora 1H ieri. &) o actiune trecuta %ncheiata %naintea altei actiuni trecute:

=hen 'oris "ot to the theatre the shoA had (alread?) started. 80nd a a6uns 'oris la teatru spectacolul (de6a) %ncepuse. 9other had cooEed the dinner b? the time #ather arrived home. 9ama "atise de6a cina c0na a a6uns tata acasa. /) o actiune trecuta %ncheiata imediat %naintea unei alte actiuni trecute: 2 had 6ust "ot into the classroom Ahen the bell ran". >o sooner had 2 "ot into the classroom than the bell ran". Tocmai<de3abia intrasem %n clasa c0nd a sunat clopotelul. 2 had hardl? "ot into the classroom Ahen the bell ran". >o sooner had 2 "ot into the classroom than the bell ran". Tocmai<de3abia intrasem %n clasa c0nd a sunat clopotelul. 7) o actiune trecuta sav0rsita %ntr3o perioada de timp anterioara unei alte actiuni trecute dar a6un"0nd p0na la aceasta (cu compliniri adverbiale %ncep0nd cu #or sau since): @e had been in the classroom #or tAo minutes Ahen the teacher came in. Era %n clasa de doua minute c0nd a intrat pro#esorul. @e had lived in Bucharest since 1O,- Ahen 2 met him. Locuia %n Bucuresti din 1O,- c0nd lam cunoscut. >ota: 1. 9ai3mult3ca3per#ectul este un timp utili$at mai #recvent %n limba en"le$a dec0t %n limba rom0na pentru exprimarea anterioritatii. (.n limba rom0na se #oloseste adeseori per#ectul compus cu valoare de mai3mult3ca3per#ect: The passen"ers "ot out as soon as the train had stopped. )asa"erii au cobor0t %ndata ce s3a oprit trenul). &. .n limba en"le$a se poate #olosi )ast Tense %n loc de )ast )er#ect %n urmatoarele situatii: a) dupa con2uctia after care indica prin sensul ei raportul de anterioritate nemai#iind necesara si o #orma verbala speciala: The driver started the car a#ter he cheEed the en"ine. 5o#erul porni masina dupa ce veri#ica motorul. pag: 0-, b) (n propo!itiile subordonate temporale transformate )n vorbire indirecta c0nd verbul din principala este la un timp trecut: @e told me he had seen a bear Ahen he Aas in the mountains. 9i3a spus ca a va$ut un urs c0nd a #ost la munte. /. .n propo$itiile subordonate introduse de after sau until #olosirea mai3mult3ca3 per#ectului prin contrast cu #olosirea lui )ast Tense sublinia$a raportul de anterioritate #aptul ca actiunea din principal nu a avut loc dec0t dupa ce actiunea din subordonata a #ost %ncheiata: The pupil on dut? le#t the classroom 41TER she had turned o## the li"hts. Eleva de servici a parasit clasa (numai) dupa ce a stins lumina. The Aaiter didnKt taEe the plates aAa? U>T2L the? had #inished their dinner. 8helnerul n3a str0ns #ar#uriile p0na n3au terminat masa.

9ai3mult3ca3per#ectul poate #i #olosit: -) %n vorbirea indirecta pentru a %nlocui )resent )er#ect sau )ast Tense c0nd verbul din propo$itia principala este la un timp trecut: Tom: 2 have spoEen to 9ar? about it. 2 spoEe to her last AeeE. Tom said he had spoEen to 9ar? about it. @e added he had spoEen to her the AeeE be#ore. 1.3. 1i2loace de exprimare a viitorului. Exista mai multe posibilitati de redare a ideii de timp viitor %n limba en"le$a. 4. -iitorul simplu &Shall56ill Future' 1.3.1. Definitie. Viitorul simplu desemnea$a un eveniment posterior #ata de momentul vorbirii. 1.3.2. Forma .n structura viitorului simplu intra verbul auxiliar shall la persoana 2 sin"ular si plural Aill la persoana a 223a si a 2223a sin"ular si plural si in#initivul scurt al verbului de con6u"at: 2 shall "o to the seaside tomorroA. Voi mer"e la mare m0ine. =e shall "o to the seaside tomorroA. Vom mer"e la mare m0ine. ;ou Aill "o to the mountains next AeeE. @e Aill "o to the mountains next AeeE. The? Aill "o to the mountains next AeeE. Vei<Veti<Va<Vor mer"e la munte saptam0na viitoare. .n en"le$a britanica vorbita si %n en"le$a americana %n "eneral se #oloseste Aill si la persoana 2 sin"ular si plural #ara nici o schimbare de sens: 2 Aill "o the seaside tomorroA. Voi mer"e la mare m0ine. =e Aill "o the seaside tomorroA. Vom mer"e la mare m0ine. 1orma contrasa a viitorului este Fll U in#initiv la toate persoanele: 2Kll "o @eKll "o etc. 4ceasta #orma este %ntrebuintata cu precadere %n en"le$a vorbita mai ales c0nd subiectul este exprimat printr3un pronume personal. pag: 0-1.3.,. (ntrebuintare. 1) Viitorul simplu este un viitor pur indic0nd doar ca actiunea are loc %ntrun moment viitor mai apropiat sau adeseori mai %ndepartat de momentul vorbirii: @eKll come bacE tomorroA. 5e va %ntoarce m0ine. @eKll come bacE next ?ear. 5e va %ntoarce anul viitor. &) Viitorul simplu nu este de obicei %ntrebuintat %n propo$itiile subordonate #iind %nlocuit de pre$entul simplu: @e Aill come Ahen he has time. Va veni c0nd va avea timp.

-iitorul simplu apare oar 0n propo*itiile subor onate completive irecte sau prepo*itionale, upa verbele thin7 suppose expect believe doubt assume hope wonder be sure be afraid pentru a exprima opiniile sau presupuneriule vorbitorului despre o actiune viitoare: 2Km sure ?ouKll #eel better tomorroA. 5unt si"ur ca te vei simti mai bine m0ine. /) Viitorul simplu poate #i #olosit si cu valori modale (pct. /3,). Viitorul simplu repre$entat prin Aill U in#initiv de exemplu poate #i #olosit la persoana 2 sin"ular si plural pentru a exprima: a) neaccentuat o intentie nepremeditata spontana aparuta %n momentul vorbirii: 4: 2tKs hot in here. B: 2Kll open the AindoA. 4: E cald aici. B: 4m sa<9a duc sa deschid #ereastra. b) accentuat hotar0rea determinarea de a sav0rsi actiunea: 4: 'onKt sell that dictionar?. 2t is ver? "ood. B: 2 Aill sell it no matter Ahat ?ou are sa?in". 4: >u vinde dictionarul e #oarte bun. B: 4m sa3l v0nd<sunt hotar0t sa3l v0nd indi#erent ce spui. 7) =ill U in#initivul poate #i #olosit si cu valoare de pre$ent habitual (#recventativ): Ever? 5unda? the? Aill "o to the seaside. .n #iecare duminica obisnuiesc se duc la mare. obiceiul sa se duca la mare. 8hildren Aill be children. 8opiii tot copii. -) La #orma ne"ativa la persoana 2 si a 2223a sin"ular si plural AonKt U in#initiv exprima: a) neaccentuat re#u$ul: 2 AonKt "o there. >u vreau sa ma duc acolo. b) accentuat re#u$ul absolut: 2 AonKt "o there. >ici nu ma "0ndesc sa ma duc acolo. N) =ill U in#initiv este #olosit la #orma intero"ativa pentru a exprima: a) o %ntrebare despre o actiune viitoare: =ill the? open the exhibition tomorroA P Vor deschide expo$itia ei m0ine P b) o invitatie (la persoana a 223a): =ill ?ou come in pleaseP Vreti sa intrati va ro"P c) o ru"aminte (de asemenea la persoana a 223a): =ill ?ou help meP Te ro" sa ma a6uti. ,) La intero"ativ 5hall U in#initiv exprima: a) viitorul simplu: 5hall 2 #ind them at home i# 2 "o noAP 4m sa3i "asesc acasa daca ma duc acumP b) solicitarea unei opinii: 5hall 2 bu? this AatchP 5a cumpar acest ceasP

'atorita %n mare parte implicatiilor modale pe care le pre$inta viitorul simplu nu este #recvent #olosit %n vorbirea curenta #iind o #orma caracteristica limbii scrise (limba6ul 6urnalistic emisiuni de stiri anunturi o#iciale limba6ul literar etc.). .n vorbire se pre#era viitorul cu going to pentru exprimarea ideii de viitor apropiat sau viitorul continuu pentru redarea ideii de actiune neutra obisnuita %n des#asurarea normala a evenimentelor viitoare. pag: 0-. 8' 8e about to 9 infinitiv 1.3.4. Be about to U in#initiv exprima un viitor imediat: =e are about to leave. 5untem pe punctul de a pleca. C' 8e to 9 infinitiv 1.3.#. Be to U in#initiv exprima: 1) un aran6ament: 2 am to move house soon. Urmea$a sa ma mut %n cur0nd. &) un ordin: ;ou are to return be#ore ni"ht#all. Trebuie sa va %ntoarceti %nainte de caderea noptii. D' -iitorul cu going to &:oing to % future' 1.3.*. Viitorul cu "oin" to se #ormea$a cu a6utorul #ormei be "oin" to la pre$ent urmata de in#initivul scurt al verbului de con6u"at: 2 am "oin" to Arite letters tomorroA. Voi scrie scrisori m0ine. ;ou are "oin" to see a #ilm tomorroA. =e are "oin" to see a #ilm tomorroA. The? are "oin" to see a #ilm tomorroA. @e is "oin" to pla? tennis tomorroA. 5he is "oin" to pla? tennis tomorroA. 1.3./. (ntrebuintare. Viitorul cu "oin" to este %ntrebuintat pentru a exprima: 1) o activitate viitoare apropiata de momentul vorbirii (ve$i exemplele de mai sus). ;ota: Verbele "o si come nu pot #i precedate de "oin" to. )entru a reda ideea de viitor apropiat ele sunt %ntrebuintate la pre$entul continuu: =here are ?ou "oin" P Unde te duciP @e is comin" toni"ht. El vine diseara. &) o activitate viitoare ce va avea loc ca urmare a unei intentii pre$ente: =e are "oin" to spend our holida? in the mountains. (=eKve alread? booEed a room in )oiana Brasov). 4vem de "0nd<2ntentionam sa ne petrecem vacanta la munte. (4m re$ervat de6a o camera la )oiana Brasov). >ota: L intentie spontana nepremeditata se exprima cu a6utorul verbului auxiliar Aill U in#initiv: 4: 2Km thirst?. (mi3e sete). B: 2 Aill #etch ?ou a "lass o# Aater. (9a duc sati aduc un pahar cu apa). (ve$i *1.O./. pct./a.). /. o actiune viitoare care va avea loc ca re$ultat al unei cau$e pre$ente:

2tKs "oin" to rain. LooE at the clouds. 8red ca o sa ploua.<4re sa ploua. Uita3te la nori. 7) Viitorul cu "oin" to nu este #olosit de re"ula %n propo$itiile principale c0nd ele sunt urmate de o propo$itie subordonata conditionala sau temporala (se #oloseste in#initivul cu shall<Aill). Totusi aceasta #orma poate aparea %n propo$itii temporale c0nd vrem sa subliniem intentia vorbitorului: @e is "oin" to be a pilot Ahen "roAs up. 4re de "0nd<intentionea$a sa se #aca pilot c0nd va creste. <' $re!entul continuu &$resent "ense Continuous' 1.3.0. )re$entul continuu #ormat din verbul be la pre$ent si participiul pre$ent (#orma in 3in") a verbului de con6u"at este #olosit pentru a exprima o actiune viitoare care a #ost plani#icata sau proiectata %ntr3un moment pre$ent: =e are leavin" tomorroA. (This is our plan). )lecam m0ine. 4cesta este planul nostru). 1.3.3. )re$entul continuu exprim0nd o actiune viitoare este de obicei %nsotit de un adverb de timp viitor: =e are havin" a meetin" at / oKclocE<this a#ternoon<later. 4vem<Vom avea sedinta la ora /<dupa amia$a<mai t0r$iu. pag: 0-1 F' $re!entul simplu &Simple $resent' 1.3.1=. )re$entul simplu exprima: 1) o actiune viitoare de#inita care va avea loc ca parte a unui pro"ram o#icial orar stabilit etc. : The plane taEes o## at , p.m. 4vionul decolea$a la ora 1O.HH. Term starts in 5eptember. scoala %ncepe %n septembrie. &) o actiune viitoare %n propo$itii subordonate temporale si conditionale (ve$i *1.-.7. pct. 7b). 1.3.11. 4tentie. 4t0t pre$entul continuu c0t si cel simplu exprima o actiune viitoare con#orm unui plan sau aran6ament c0nd sunt #olosite cu verbe de miscare ca "o leave arrive come etc. 'eosebirea este urmatoarea: =ee are leavin" toni"ht. )lecam diseara. (4cesta este planul nostru personal). =e leave toni"ht. )lecam diseara. (4cesta este pro"ramul o#icial stabilit (al excursiei etc.). :' -iitorul perfect &Future $erfect Simple'

1.3.12. 'e#initie. Viitorul per#ect desemnea$a un eveniment anterior unui moment sau eveniment care este la r0ndul sau posterior momentului vorbirii. 1.3.1,. 1orma. Viitorul per#ect contine %n structura sa viitorul simplu al verbului have urmat de participiul trecut al verbului de con6u"at: 2 shalll<Aill have done m? homeAorE b? the time return. .mi voi #i #acut lectiile p0na te %ntorci tu. 1.3.14. .ntrebuintare. Viitorul per#ect este #olosit pentru a exprima: 1) o actiune viitoare care va avea loc %naintea unui moment viitor: @e Aill have #inished the booE b? 9onda?. El va #i terminat cartea p0na luni. &) o actiune viitoare care va avea loc %naintea unei alte actiuni viitoare: @e Aill have #inished the booE b? the time ?ou come bacE home. El va #i terminat cartea p0na c0nd te %ntorci tu acasa. /) o actiune viitoare care va avea loc %ntr3o perioada de timp anterioara unei actiuni viitoare dar a6un"0nd p0na la aceasta: @e Aill have AorEed in this #actor? #or #ort? ?ears Ahen he retires. Va #i lucrat %n aceasta #abrica timp de 7H de ani c0nd se va pensiona. >ota: Viitorul per#ect este o #orma verbala caracteristica limbii scrise #iind rar #olosit %n vorbirea curenta. 1.3.1#. 4ctiuni viitoare dintr3o perspectiva trecuta. Evenimentele viitoare sunt posterioare momentului vorbirii care este noA. 'ar evenimentele pot #i posterioare si unui moment trecut then care este amintit %n momentul vorbirii. 'e pe aceasta axa a trecutului posibilitatile de exprimare a ideii de viitor sunt urmatoarele: 1) Ahould U in#initiv. (8onstructie putin #recventa %n vorbirea curenta caracteristica stilului narativ literar): The times Aas not #ar o## Ahen he Aould reali$e his mistaEe. >u era departe momentul c0nd %si va da seama de "reseala. &) be "oin" to la )ast Tense U in#initiv adesea cu sensul de intentie nereali$ata: ;ou Aere "oin" to invite me to the cinema. (But ?ou didnKt). Urma<Trebuia sa ma inviti la cinema. ('ar n3ai #acut3o). /) )ast Tense aspectul continuu (actiune con#orm unui plan aran6ament): 2 Aas meetin" them in Tulcea the next da?. .i %nt0lneam<urma sa3i %nt0lnesc %n Tulcea a doua $i. 7) Be to la )ast Tense U in#initiv (construc ie #olosita %n en"le$a literara cu sensul de urma sa! Sera aran6atT): @e Aas to chan"e his mind later. The #estival Aas to be held at the end o# term. -) be about to la )ast tense U in#initiv (Sa #i pe punctul deT): 5he Aas about to cr?. pag: 0-2

1.1=. 4spectul &4spect' 1.1=.1. 'e#initie. .n limba en"le$a aspectul este cate"oria "ramaticala speci#ica verbului care se re#era la #elul %n care este repre$entata actiunea exprimata de verb: ca av0nd durata sau nu ca #iind terminata sau nu. 1.1=.2. Exista doua contraste %n limba en"le$a : durativ 3 non3durativ (denumit de obicei continuu 3 non3continuu) si per#ectiv 3 non3per#ectiv. .n primul opo$itia este %ntre o actiune care are o anumita durata este %n des#asurare %ntr3un anumit moment sau %ntr3o anumita perioada de timp si este raportata la momentul de re#erinta noA then etc. si %ntre o actiune pentru care o asemenea in#ormatie nu este importanta. 8omparati: Vohn is readin" an En"lish neAspaper (noA). Vohn citeste un $iar en"le$esc (acum) cu: Vohn reads En"lish neAspaper (ever? da?). Vohn citeste un $iar en"le$esc (%n #iecare $i). .n al doilea actiunea este %ntre actiuni va$ute ca terminate %n momentul vorbirii: 2 have read an interestin" article on pollution. 4m citit un articol interesant despre poluare. si %ntre actiuni despre care nu se da o asemenea in#ormatie: 2 have been readin" since 1H oKclocE. 1.1=.,. )entru a anali$a contrastul durativ 3 non3durativ si per#ectiv 3 non3per#ectiv %n limba en"le$a trebuie pornit de la sensul lexical al verbelor:: 4) Verbe care exprima activitati %n limba en"le$a (activit? verbs) sunt de doua #eluri: 3 verbe de activitate durativa (exprim0nd actiuni a caror sav0rsire necesita o anumita durata de timp): eat dress drinE read AalE etc. 3 verbe de activitate non3durativa care exprima actiuni momentane #ara durata #iind %ncheiate aproape %n acelasi timp cu e#ectuarea lor: catch hit EicE slam slap snap etc. >ota: 4deseori sensul non3durativ al unor verbe este semnalat de pre$enta unor particule adverbiale ca doAn out up care le deosebesc de verbele de activitate durativa. 8omparati: sit 3 sit doAn stand 3 stand up drinE 3 drinE up picE 3 picE up La r0ndul lor verbele de activitate durativa se %mpart %n: 3 verbe care nu implica nici un scop: rub run AalE etc. 3 verbe care implica atin"erea unui scop: iron a shirt maEe a dress read a booE Arite an essa?.

B) )e l0n"a verbele care de#inesc activitati (durative sau non3durative) exista si verbe care denumesc stari. 4cestea sunt durative deoarece exprima existenta unor #apte pe o perioada %ndelun"ata de timp: be clever be able EnoA hoA exist live. 4spect continuu &"he Continuous 4spect' 1.1=.4. 1orma. Timpurile aspectului continuu se #ormea$a dintr3un timp al verbului be si participiul pre$ent (#orma %n 3in") a verbului de con6u"at: )resent 8ontinuous : 2 am readin" )ast 8ontinuous: 2 Aas readin" )resent )er#ect 8ontinuous: 2 have been readin" )ast )er#ect 8ontinuous: 2 had been readin" 1uture 8ontinuous: 2 Aill be readin" 1uture )er#ect 8ontinuous: 2 Aill have been readin" pag: 0-/ 1.1H.-. Lrto"ra#ia participiului pre$ent depinde de #orma verbului la in#initiv: a) consoana #inala se dublea$a daca vocala care o precede e scurtasi accentuata: stop 3 stoppin"! re#er 3 re#errin". >ota: .n en"le$a britanica 3l #inal se dublea$a indi#erent de accent: control 3 controllin"! travel 3 travellin". .n en"le$a americana 3l #inal se dublea$a numai daca accentul cade pe ultima silaba: controllin"! dar: travelin". b) 3? #inal se pastrea$a indi#erent daca este precedat de consoana sau de vocala: stud? 3 stud?in"! pla? 3 pla?in" iar 3ie #inal se trans#orma %n 3?: lie 3 l?in"! die 3 d?in"! c) 3e #inal se omite: have 3 havin" Exceptii: a"ree 3 a"reein"! be 3 bein"! see 3 seein"! d?e 3 d?ein" (a vopsi). 1.1=.*. .ntrebuintarea aspectului continuu a) 1olosirea aspectului continuu cu verbele de activitate durativa #ara scop arata ca actiunile denumite de verbe sunt %n des#asurare pe axa pre$entului a trecutului sau a viitorului: The? are AalEin" %n the parE noA. @e Aas sAimmin" %n the laEe at this time ?esterda?. b) 8u verbele de activitate durativa care implica atin"erea unui scop #olosirea aspectului continuu arata ca scopul nu a #ost atins actiunea nu a #ost terminata: @e is readin" a booE noA. 8iteste o carte acum (>u a terminat3o). 5he Aas ironin" a shirt. Ea calca o camasa. c) Verbele de activitate non3durativa arata o actiune reperata atunci c0nd sunt #olosite la aspectul continuu: @e is EicEin". 'a din picioare.

d) Verbele care exprima o stare arata ca aceasta stare este limitata atunci c0nd sunt #olosite la aspectul continuu: 2 live in Brasov (thatKs Ahere m? house is). 2Km livin" in Bucharest this ?ear. 4nul acesta locuiesc %n Bucuresti. .ntrebuintarile aspectului continuu la diverse timpuri sunt cele enumerate la *1.1H.N. 'i#erentele de la un timp la altul constau %n momentul %n care are loc actiunea si %n momentul de re#erinta. 1.1=./. $re!entul continuu este utili$at pentru a exprima: 1) cu verbe de activitate durativa #ara scop: a) o actiune %n des#asurare %n momentul vorbirii: ListenJ @e is sin"in" in the bathroomJ 4scultaJ 80nta %n baieJ 4ceasta %ntrebuintare este marcata de obicei de adverbe de timp ca: noA (acum) ri"ht noA (chiar acum) at this moment (%n acest moment): 4: =hat ia 'an doin"P B: @e is shavin" ri"ht noA dar poate aparea si #ara ele momentul de #ata al actiunii reiesind din #orma continua a verbului: 4: =hat is 'an doin"P B: @e is shavin". 4: 8e #ace 'an (acum)P B: 5e barbiereste. b) o actiune obisnuita repetata pre$entata %n des#asurarea ei %n anumite circumstante: 2 alAa?s taEe m? umbrella Ahen it is rainin". Totdeauna %mi iau umbrella c0nd ploua. 2 never read Ahile 2 am AalEin" in the Botanical (ardens. .l %nt0lnesc ori de c0te ori ma plimb %n (radina botanica. &) cu verbele de activitate durativa implic0nd un scop o actiune care nu a #ost terminata la momentul vorbirii: @e is doin" his homeAorE. .si #ace temele. /) cu verbe de activitate non3durativa o actiune repetata %n momentul vorbirii: @e is EnocEin" on the door sau o actiune repetata %n mod #recvent care deran6ea$a sau imita pe vorbitor: 9? nei"hbour is alAa?s startin" his car Ahen 2 Aant to have a rest. Vecinul meu totdeauna %si porneste masina c0nd vreau sa ma odihnesc. pag: 0-7 4ceasta #olosire a pre$entului continuu este obli"atoriu %nsotita de adverbe de #recventa ca: alAa?s #orever (totdeauna) continuall? all the time (tot timpul). 4cestea se asea$a %ntre auxiliarul be si #orma %n 3in" cu exceptia lui all the time care ocupa po$itie #inala %n propo$itie: That little child is continuall? cr?in" dar: @e is cr?in" all the time. 7) cu verbe care denumesc o stare o actiune cu caracter temporar care are loc pentru o perioada limitata de timp (inclu$0nd si momentul vorbirii): 4nn is attendin" the )ol?. 4na urmea$a politehnica (studia$a politehnica). 8omplinirile adverbiale pentru aceasta %ntrebuintare a pre$entului continuu sunt: toda? (asta$i) this AeeE (saptam0na aceasta) these da?s ($ilele acestea) this month (luna aceasta) this ?ear (anul acesta) etc: 9? #ather usuall? teaches

"eometr? but he is teachin" al"ebra this ?ear. Tatal meu preda "eometria de obicei dar anul acesta preda al"ebra. -) )re$entul continuu este de asemenea #olosit pentru a desemna o actiune viitoare plani#icata din pre$ent (ve$i * 1.O.+.): =e are leavin" tomorroA. )lecam m0ine. 1.1=.0. $ast "ense Continuous exprima: 1) cu verbe de activitate durativa #ara scop: a) o actiune %n des#asurare %ntr3un moment trecut amintita %n momentul vorbirii: 2 Aas AalEin" at tAo oKclocE ?esterda?. 2 Aas AalEin" at this last AeeE. >ota: 4ceasta #orma verbala este #recvent #olosita %n descrieri pentru redarea unor activitati durative %n des#asurare care contrastea$a cu activitati non3durative succesive si terminate pentru redarea carora se #oloseste )ast Tense simplu (#orma caracteristica naratiunilor): 2t Aas a cold Ainter evenin". Lutside the Aind Aas bloAin". 4 bi" #ire Aas burnin" in the #ireplace. The old Aoman came in and Aent near the #ire. 5he Aarmed her hands and sat doAn. b) o actiune durativa %n des#asurare %ntrerupta de o actiune non3durativa momentana: @e came in Ahen<Ahile 2 Aas eatin". 4 intrat c0nd<%n timp ce m0ncam. =hen he ran" up 2 Aas (6ust) "oin" out. 80nd a tele#onat (tocmai) ieseam. @e called me 6ust as 2 Aas leavin". 93a stri"at exact c0nd plecam. c) doua actiuni paralele %n des#asurare %n trecut: 5he Aas eatin" Ahile 2 Aas Aashin". Ea m0nca %n timp ce eu ma spalam. >ota: 'aca nu ne interesea$a aspectul de des#asurare de durata al actiunilor ci doar ca actiunile au avut loc %ntr3un moment din trecut putem spune: 5he ate Ahile 2 Aashed. sau: 5he ate Ahile 2 Aas Aashin". (ate 3 actiunea a #ost mai scurta terminata! Aas Aashin" actiune 3 mai de durata ne%ncheiata %n momentul %n care cealalta a #ost %ncheiata). &) cu verbe de activitate durativa care implica atin"erea unui scop: 3 o actiune trecuta dar ne%ncheiata: @e Aas readin" a booE last ni"ht. 8itea o carte aseara. (8omparati cu: @e read a booE last ni"ht. a citit o carte aseara. pag: 0-$ /) verbe de activitate non3durativa o actiune repetata %n trecut iritanta pentru ceilalti (UalAa?s #orever continuall? all the time): @e Aas alAa?s comin" late to the En"lish lesson. Totdeauna %nt0r$ia la ora de en"le$a.

7) cu verbe care exprima o stare o actiune trecuta cu caracter temporar: @e Aas livin" in Brasov Ahen 2 met him. -) )ast Tense aspectul continuu mai poate exprima si o actiune viitoare plani#icata %ntr3un moment trecut #iind sub%nteleasa ne%ndeplinirea ei (Ve$i *1.O.1-. pct./): =e Aere leavin" the next da?. 1.1=.3. -iitorul continuu &Future Continuous' 1) cu verbe de activitate durativa #ara scop viitorul continuu exprima: a) o actiune %n des#asurare %ntr3un moment viitor posterior momentului vorbirii: 2 shall be AalEin" at tAo oKclocE tomorroA. 2 Aill be AalEin" at this time next AeeE. 9a voi plimba m0ine la ora doua. 9a voi plimba saptam0na viitoare la ora asta. b) o actiune %n des#asurare %n viitor %ntrerupta de o actiune momentana. =hen he comes 2 Aill be eatin". 80nd va veni eu voi #i %n mi6locul mesei. c) o actiune %n des#asurare %n viitor %n paralel cu o alta actiune %n des#asurare de asemenea %n viitor: 5he Aill be AalEin" Ahile 2 am sleepin". Ea se va plimba %n timp ce eu voi dormi. 4tentieJ 4 doua actiune viitoare %n des#asurare nu poate #i pusa tot la viitorul continuu deaorece #ace parte dintr3o propo$itie subordonata temporala (%n care nu se #oloseste viitorul %n limba en"le$a). &) cu verbe de activitate durativa care implica atin"erea unui scop o actiune ne%ncheiata: 5he Aill be havin" her piano lesson Ahen ?ou come. /) Viitorul continuu exprima si ideea de actiune viitoare care va avea loc %n des#asurarea #ireasca a evenimentelor: 2Kll be seein" him tomorroA mornin" (This happens ever? mornin"). .l vad m0ine dimineata. (.l vad %n #iecare dimineata). 2Kll be passin" the "rocerKs on m? Aa? to school. Trec prin #ata bacaniei %n drum spre scoala. 1.1=.1=. Traducerea #ormelor aspectului continuu %n limba rom0na: Verbul rom0nesc nu are o cate"orie marcata #ormal pentru redarea contrastului aspectual continuu3noncontinuu. 2deea de des#asurare sau durata limitata a actiunii este redata %n limba rom0na cu a6utorul adverbelor de timp: @e is teachin" noA. )reda<4re ora acum. @e is teachin" arithmetic this ?ear. )reda aritmetica anul acesta. 5in"ura #orma verbala din limba rom0na care exprima ca si aspectul continuu din limba en"le$a o actiune neterminata la un moment dat sau de durata limitata este imper#ectul si acesta este #olosit de obicei pentru traducerea lui )ast Tense continuu %n limba rom0na: 5he Aas AorEin" in the "arden Ahen 2

arrived. 9uncea %n "radina c0nd am sosit. 9ai di#icila %nsa este traducerea imper#ectului %n limba en"le$a deoarece exista tendinta de a #olosi )ast Tense 8ontinuous si atunci c0nd imper#ectul rom0nesc are alta valoare cea de actiune repetata %n trecut pentru care limba en"le$a #oloseste )ast Tense 5imple: Rom0na: 9unceam %n "radina c0nd ma duceam la bunici. En"le$a: 2 AorEed the "arden Ahen 2 Aent to m? "randparents. pag: 0-+ 1.1=.11. Verbe care nu pot #i #olosite la aspectul continuu. Exista mai multe clase de verbe care datorita sensului lor lexical nu pot #i #olosite la aspectul continuu. 4cestea sunt: 4) verbe de activitate non3durativa care sunt considerate ca #iind %ncheiate %n momentul %n care au #ost initiate: @e EicEs slams ban"s the door. B) verbe care exprima actiuni des#asurate at0t de rapid sub ochii vorbitorului %nc0t pot #i considerate non3durative: score shoot place in the oven. 4ceasta se %nt0mpla de obicei %n comentarii sportive sau demonstratii practice (asa numitul pre$ent simplu instantaneu 3 ve$i *1.-.7. pct./). 8) verbe care exprima un adevar universal sau o caracteristica "enerala: 1ish sAim. 8oAs "ive milE. The 'anube #loAs into the BlacE sea. ') verbe care exprima o perceptie sen$oriala (Verbs o# inert perception): see hear smell #eel sound. The #loAer smells nice. 1loarea are un miros placut. 4tentieJ Verbele de perceptie se #olosesc cu verbul modal can pentru a reda o actiune unica concreta %n des#asurare: 2 can see him noA. .l vad acum. 2 see him ever? da?. .l vad %n #iecare $i. Verbele care redau perceptia sen$oriala pot #i #olosite la aspectul continuu daca ele indica o #olosire constienta a simturilor: a) prin #olosirea unor perechi sinonimice: listen to looE at Aatch: 4spectul simplu: 2 (can) hear music 2 (can) see him. 2 (can) see the TV set. 4spectul continuu: 2 am listenin" to music. 2 am looEin" at him. 2 am Aatchin" TV. b) prin #olosirea tran$itiva (ca activitati) a unor verbe care exprima o calitate permanenta (#olosite intran$itiv): The caEe tastes "ood. 2 am tastin" the caEe.

c) verbele de perceptie pot avea #orme ale aspectului continuu c0nd sunt #olosite cu alte sensuri: 2Kve been hearin" all about her exams. 4m au$it (9i s3a spus totul) despre examenele ei. (hear M a primi vesti). 2Km seein" him toni"ht. 9a %nt0lnesc cu el diseara. @e is seein" the si"hts. Vi$itea$a obiectivele turistice. (see M a %nt0lni a vi$ita locuri turistice). pag: 0-+ E) verbele care exprima o activitate mintala (Verbs o# co"nition): believe EnoA thinE ima"ine mean mind remember recollect recall suppose #or"et suspect "uess presuppose reali$e understand. 4ceste verbe sunt urmate de obicei de o propo$itie subordonata introdusa de that sau de un cuv0nt relativ %ncep0nd cu Ah3: 2 thinE (that) ?ou are ri"ht. 8red ca ai dreptate. 2 donKt remember Ahat he said. >u3mi amintesc ce3a spus. Unele din ele pot #i #olosite la aspectul continuu daca sunt #olosite ca verbe de activitate: 4: =hat is he doin"P B: @e is thinEin" o# his #uture. 4: 8e #ace elP B: 5e "0ndeste la viitor. 1) Verbe care exprima sentimente stari su#letesti: love liEe care #or adore hate disliEe detest re"ret pre#er Aish. 2 liEe m? 6ob. .mi place serviciul meu. 2 detest la$? people. 'etest oamenii lenesi dar si: @oA are ?ou liEin" the tripP 8um %ti place calatoria<8um te distre$iP pag: 0.0 () Verbe exprim0nd o relatie: appl? to be belon" to concern consist o# contain cost depend on deserve include involve lacE matter need oAe oAn possess have reGuire resemble seem: This booE belon"s to him. 4ceasta carte %i apartine lui. @e oAns this house. 4ceasta casa e proprietatea lui. @elen resembles her mother. Elena seamana cu ama ei. 4ceste verbe nu pot #i #olosite la aspectul continuu cu exceptia lui be si have c0nd ele nu exprima starea respectiv posesia: @e is Eind. El este amabil (%n "eneral). =h? he is bein" Eind toda?J Ei se poata cu amabilitate (este amabil asta$iJ) (este o situatie necaracteristica temporara). @e has a neA biEe. 4re o bicicleta noua. @e is havin" a ride noA. 5e plimba cu bicicleta acum. %n vorbirea curenta verbe ca resemble cost etc. sunt uneori %ntrebuintate la aspectul continuu daca exprima o intensi#icare

treptata a actiunii: )eter is resemblin" his #ather more and more. )etre seamana din ce %n ce mai mult cu tatal sau. (roceries in britain are costin" so much more these da?sJ .n 4n"lia pretul articolelor de bacanie a crescut asa de mult %n $ilele noastreJ @) Verbe care exprima o sen$atie #i$ica. (Verbs o# bod? sensation). 4ceste verbe pot #i #olosite la aspectul continuu sau simplu cu mici di#erente de sens: @oA do ?ou #eel toda?P @oA are ?ou #eelin" toda?P 8um te simti asta$iP 4spectul perfectiv &"he $erfective 4spect' 1.1=.12. Definitie. 4spectul per#ectiv arata ca un eveniment (o actiune sau stare) este repre$entat ca %ncheiat de catre vorbitor %n momentul %n care este discutat. 1.1=.1,. (ntrebuintare. .n #unctie de sensul lexical al verbelor si adverbele care le %nsotesc aspectul per#ectiv are traditional mai multe valori: 1) aspectul per#ectiv re$ultativ (Resultative )er#ect) apare cu verbe de activitate durativa care implica un scop si arata ca acest scop a #ost atins: a) 2 have broEen the vase. 4m spart va$a. b) @e had read the booE. (El) citise cartea. .n consecinta vorbitorul simte e#ectul sau re$ultatul unei actiuni anterioare: a) The vase is broEen noA. Va$a este sparta acum. b) @e EneA Ahat the booE Aas about. stia despre ce este vorba %n carte. &) aspectul per#ectiv continuativ (8ontinuative )er#ect) este #olosit cu verbe care exprima o stare si sunt %nsotite de adverbe de durata pentru a exprima o actiune %nceputa %nainte si care continuasi %n momentul pre$ent amintit sau anticipat: =e have lieved in Bucharest #or ten ?ears. Locuim %n Bucuresti de $ece ani. London has stood on the Thames #or thousands o# ?ears. Londra este situata pe Tamisa de mii de ani. /) aspectul per#ectiv al experientei (The )er#ect o# Experience) arata ca actiunea a avut loc o data sau de mai multe ori %n experienta vorbitorului. The? had lived in several toAns in Romania. Locuisera %n mai multe orase din Rom0nia. =henever 2 have asEed m? #ather a Guestion 2 have received a strai"ht#orAard anAer. Lri de c0te ori i3am pus tatalui meu o %ntrebare am primit un raspuns #ara ocolisuri. pag: 0., 1.1=.14. 4spectul per#ectiv si aspectul continuu sunt combinate %n urmatoarele #orme verbale: per#ectul pre$ent continuu mai3mult3ca3per#ectul continuu si viitorul per#ect continuu.

)er#ectul pre$ent continuu ()resent )er#ect 8ontinuous) este alcatuit din #orma de )resent )er#ect a verbului be urmata de participiul pre$ent (%n 3in") al verbului de con6u"at: 2 have been readin" #or three hours. 8itesc de trei ore. 2Kve been readin" #or three hours. @e has been readin" #or three hours. @eKs been readin" #or three hours. 8iteste de trei ore. 4ceasta #orma verbala exprima: 1)o actiune %nceputa %ntr3un moment trecut care continua %n pre$ent si poate si %n viitor: The? have been pla?in" tennis #or hal# an hour. Voaca tenis de 6umatate de ora. (M The? be"an pla?in" tennis hal# an hour a"o. The? are stil pla?in" tennis an the? ma? continue doin" so.) 4ceasta %ntrebuintare a lui )resent )er#ect continuu poate #i redata si cu a6utorul lui )resent )er#ect simplu %n ca$ul unor verbe ca live sta? AorE stud? etc. 1olosirea aspectului continuu prin contract cu acea a aspectului simplu scoate %n evident continuitatea in Bucharest #or ten ?ears. Un alt contrast poate #i cel de actiune tocmai %ncheiata 3 actiune ne%ncheiata: 2Kve AorEed on this composition since #ive oKclocE. (2Kve 6ust #inished it). 2Kve been AorEin" on this composition since #ive oKclocE. (and 2Km still AorEin"). &) o actiune repetata #recvent %ntr3o perioada de timp care se %ntinde dint trecut p0na %n pre$ent: 2Kve been ridin" a bic?cle #or three ?ears. 9er" cu biciclete de trei ani. @e has been Aritin" poems since he Aas a child. 5crie poe$ii de c0nd era copil. .n aceasta situatie (&) se #oloseste )resent )er#ect simplu (si nu continuu) daca se speci#ica de c0te ori a #ost sav0rsita actiunea repetata: 2Kve ridden m? bic?cle hundreds o# times. 4m mers cu bicicleta de sute de ori. @e has Aritten #i#t? poems. 4 scris cinci$eci de poe$ii. .ntrebuintarile 1 si & ale lui )resent )er#ect sunt marcate de compliniri adverbiale incid0nd: a) lun"imea perioadei de timp: #or a"es (de multa vreme) #or a #eA minutes (de c0teva minute) #or three hours (de trei ore) etc. b) %nceputul perioadei de timp: since 'ecember &-th (de la &- decembrie) since last ?ear (de anul trecut) since 9onda? (de luni) etc. /) o actiune trecuta %ncheiata recent care este cau$a unui e#ect simtit %n pre$ent: 4: =h? are ?our hands dirt?P B: 2Kve been repairin" m? biEe. 4: 'e ce ai m0inile murdareP B: 9i3am reparat bicicleta. 1.1=.1#. 1ai%mult%ca%perfectul continuu &$ast $erfect Continuous' se #ormea$a din verbul be la mai3mult3ca3per#ect si din participiul %n 3in" al verbului de

con6u"at. El are aceleasi valori ca si )resent )er#ect continuu momentul de re#erinta #iind %nsa axa trecutului. pag: 0.4cesta #orma verbala exprima: 1) o actiune trecuta %nceputa %naintea unei alte actiuni trecute si continu0nd p0na la ea: 2 had been Aaitin" #or m? #riend since tAo oKclocE Ahen he #inall?. 2 had been Aaitin" #or m? #riend #or hal# an hour arrived. .l asteptam pe prietenul meu de la ora doua c0nd %n s#0rsit a sosit. .l asteptam pe prietenul meu de 6umatate de ora c0nd %n s#0rsit a sosit. &) o actiune trecuta %nceputa %naintea unui moment sau a unei actiuni trecute continu0nd p0na %n acel moment sau p0na la acea actiune si poate si dupa aceea: The bo?s Ahere still pla?in" #ootball at noon. The? had been pla?in" #ootball all mornin". The? had been plain" #ootball since ten oKclocE. Baietii mei 6ucau #otbal la ora pr0n$ului. Ei 6ucasera #otbal toata dimineata.< Ei 6ucau #otbal de la ora $ece. /) o actiune repetata #recvent %ntr3o perioada de timp trecuta anterioara unui moment sau unei actiuni de asemenea trecute: @e had been Aritin" poems #or tAo ?ears Ahen 2 met him. 5cria poe$ii de doi ani c0nd l3am cunoscut. 4tentieJ 'aca se #ace o preci$are numerica se #oloseste )ast )er#ect simplu: @e had Aritten #i#t? poems Ahen 2 met him. 5crisese cinci$eci de poe$ii c0nd l3am cunoscut. 7) o actiune anterioara unei alte actiuni de asemenea trecuta terminata cu putin %naintea ei si #iind cau$a acesteia: @e Aas carr?in" a hammer and nails because he had been mendin" the #ence. 4vea %n m0na un ciocan si cuie pentru ca reparase "ardul. -) )resent )er#ect si )ast Tense continuu devin mai3mult3ca3per#ect continuu %n vorbirea indirecta dupa un verb trecut %n propo$itia principala: S2Kve been readin" #or three hours.T 5he said she had been readin" #or three hours. 4tentieJ Timpul )ast Tense continuu devine )ast )er#ect continuu numai daca se re#era la o actiune %ncheiata.(ve$i * &N./.O.): S2 Aas thinEin" o# "oin" aAa? but 2 have chan"ed m? mind.T @e said he had been thinEin" o# "oin" aAa? but he had chan"ed his mind. 4ltminteri )ast Tense aspectul continuu ram0ne neschimbat %n vorbirea indirecta mai ales daca el apare %ntr3o propro$itie subordonata temporala (ve$i *&N./.+. pct.#): S=hen 2 Aas attendin" the secondar? school in 8raiova 2 o#ten met 'an.T @e said that Ahen he Aas attendin" the secondar? school in 8raiova he (had) o#ten met 'an.

1.1=.1*. -iitorul perfect continuu &Future $erfect Continuous' se #ormea$a din viitorul per#ect al verbului be si din participiul %n 3in" al verbului de con6u"at. Viitorul per#ect continuu exprima o actiune %n des#asurare %n viitor %nainte si p0na la o alta actiune viitoare (si poate si dupa aceea) : =hen the bell rin"s Ae shall < Aill have been Aritin" #or #i#t? minutes. 80nd va suna clopotelul noi vom #i ocupati cu scrisul < >oi vom #i scris de cinci$eci de minute. pag: 0.. 4tentieJ 4ctiunea sav0rsita %n aceasta perioada de timp viitoare anterioara unui moment sau unei actiuni de asemenea viitoare este la viitorul per#ect continuu daca se speci#ica lun"imea perioadei de timp sau %nceputul ei: B? six oKclocE p.m. si Aill have been sellin" blouses #or ei"ht hours. )0na la ora 1+ ea va #i v0ndut blu$e timp de opt ore! si la viitorul per#ect simplu daca este pre$enta o preci$are numerica %n le"atura cu actiunea: B? six oKclocE p.m. si Aill have sold ei"ht? blouses. )0na la ora 1+ ea va #i v0ndut +H de blu$e. >ota: Viitorul per#ect continuu este rar #olosit %n vorbire #iind o #orma caracteristica limbii scrise. 1.11. Diate!a &-oice' 1.11.1. Definitie. 'iate$a este cate"oria "ramaticala speci#ica verbului care exprima raportul dintre verbului predicat pe de o parte si subiectul si obiectul. (complementul direct sau de a"ent) al verbului predicat pe de alta parte. .n limba en"le$a exista doua diate$e marcate #ormal: diate$a activa diate$a pasiva. 1.11.2. Diate!a activa &4ctive -oice'. Verbul este la diate$a activa c0nd subiectul "ramatical sav0rseste actiunea care la verbele tran$itive se ras#r0n"e asupra obiectului: Luc? (subiect) has Aritten (predicat) a letter (obiect). Lucia a scris o scrisoare. >ota: )entru clasi#icarea verbelor din punct de vedere al tran$itivitatii ve$i *17.-. 3 17.+. 1.11.,. Diate!a pasiva &$assive -oice'. Verbul este la diate$a pasiva c0nd subiectul "rammatical su#era actiunea sav0rsita de obiect: This letter (subiect) has been Aritten (predicat) b? Luc? (obiect). 4ceasta scrisoare a #ost scrisa de Lucia. 1.11.4. 8e 9 participiul trecut. 2ndicii #ormali ai diate$ei pasive sunt: a) verbul be sau uneori "et b) complementul de a"ent introdus de prepo$itia b?. a) Verbul be marchea$a cate"oriile de mod timp persoana si numar la diate$a pasiva. El este urmat de un verb notional la participiul trecut: 5he Aas met at the station b? m? brother. Ea a #ost asteptata la "ara de #ratele meu.

(=as 3 modul indicativ )ast Tense persoana a 2223a sin"ular). 1.11.-. 8on6u"area unui verb la diate$a pasiva modul indicativ este: 4spectul simplu )resent: 2 am seen. @e is seen. =e are seen. )ast: 2 Aas seen. =e Aere seen. )resent )er#ect: 2 have been seen. @e has been seen. )ast )er#ect: 2 had been seen. 1uture: 2 shall be seen. @e Aill be seen. 1uture )er#ect: 2 shall have been seen. @e Aill have been seen. 4spectul continuu este #olosit la diate$a pasiva doar la )resent si )ast Tense. 1orma continua de la diate$a pasiva are %n structura sa verbul be la aspectul continuu (timpul )resent sau )ast) si participiul trecut al verbului de con6u"at: The classrooms are bein" cleaned noA. 5e #ace curatenie %n clase acum. The school Aas bein" cleaned Ahen Ae Aented to visit it. 5e #acea curatenie %n scoala c0nd am vrut s3o vi$itam. pag: 0.1 1.11.*. :et5become 9 participiul trecut. .n a#ara de verbul be se mai poate #olosi si verbul "et pentru #ormarea diate$ei pasive. Verbul "et U participiul trecut este utili$at mai ales %n vorbirea curenta pentru a indica trecerea dintr3o stare %n alta: @er sEirt "ot cau"ht in the door. 2 s3a prin #usta %n usa. 4ll our "lasses "ot broEen Ahen Ae moved. 53au spart toate paharele c0nd ne3am mutat. Un sinonim al verbului "et cu sensul de schimbare treptata este verbul become %nsitit deseori de more and more increasin"l?: The production o# this #actor? is becomin" increasin"l? speciali$ed. )roductia acestei #abrici devine din ce %n ce mai speciali$ata. 1.11./. Complementul de agent. 8omplementul de a"ent introdus de prepo$itia b? indica cine a sav0rsit actiunea su#erita de subiectul "ramatical al propo$itiei: The poem Aas recited b? 9ar?. (not b? Luc? or 4nn). )oe$ia a #ost recitata de 9aria (nu de Lucia sau 4na). >ota: 8omplementul de a"ent este considerat subiectul lo"ic sau real al propo$itiei deoarece el sav0rseste actiunea. 8omplementul de a"ent nu este mentionat %n ma6oritatea propro$itiilor pasive. El se omite c0nd: a) nu se cunoaste subiectul real cel care a sav0rsit actiunea: 4ll villa"es in Romania are supplied AeKve electricit?. Toate satele din Rom0nia sunt alimentate cu curent electric. 4 doctor has been send #or. 4u < s3a trimis dupa doctor.

b) Vorbitorul nu doreste sa mentione$e subiectul real al actiunii: This sub6ect Aill be. Treated #ull? in the next charter. 4ceasta problema va #i tratata pe lar" %n urmatorul capitol. c) subiectul real al actiunii se poate deduce din context: @e Aas elected )resident o# the Teacher 3 )arent 3 4ssociation. 4 #ost ales presedinte al comitetului de parinti. .n aceste ca$uri subiectul verbului la diate$a activa este de obicei exprimat printr3 un pronume personal cu valoare "enerica: ;ou the? one printr3un pronume nehotar0t: ever?bod? somebod? all sau printr3un substantiv ca people: 4ctiv: The? speaE En"lish over the Aorld. )eople speaE En"lish all over the Aorld. )asiv: En"lish is spoEen all over the Aorld. 4tentieJ 8omplementul de a"ent se omite si c0nd #orma pasiva este "et U participiul trecut: The little bo? "ot hurt on his Aa? to school. Baietelul s3a lovit %n drum spre scoala. 1.11.0. (ntrebuintarea diate!ei pasive. .n limba en"le$a ca si %n limba rom0na se #olosesc contructii pasive si nu active c0nd intentia vorbitorului este de a se sublinia actiunea si nu pe cel care a sav0rsit3o. 4ctiv: 9illions o# people have seen this #ilm. (4ccentul cade pe subiect: 9ilioane de oameni au va$ut acest #ilm). )asiv: This #ilm has been seen b? millions o# people. (4ccentul cade pe verb: 4cest #ilm a #ost va$ut de milioane de oameni). 8onstructiile pasive sunt %ntrebuintate mai #recvent %n limba6ul stiinti#ic si %n cel 6urnalistic caracteri$ate printr3o exprimare impersonala obiectiva. pag: 0.2 'iate$a pasiva se #oloseste cu ma6oritatea verbelor tran$itive si cu unele verbe intran$itive cu prepo$itie obli"atorie %n care verbul #ormea$a o unitate semantica cu prepo$itia devenind practice echivalent cu un verb tran$itiv. Verbele cel mai #recvent #olosite din aceasta cate"orie sunt: care #or<looE a#ter M tend come to M reach deal Aith M anal?se lau"h at M ridicule listen to M hear looE upon M re"ard rel? on M trust send #or M call talE o# M discuss thinE o# M consider. This metter Aill be dealt Aith at once. >e von ocupa %ndata de aceasta problema. 4n alternative Aas not tou"ht o#. La o alternativa nu s3au "0ndit. )e plan sintactic trecerea unei propo$itii de la diate$a activa la cea pasiva aduce cu sine mai multe schimbari: 'iate$a activa: Lur #orm teacher has lent me this booE. 'iate$a pasiva: a) subiectul activ al actiunii devine complement de a"ent pasiv (care poate #i omis %n ca$urile de la *1.11.,.): This booE has been lent to me b? our #orm teacher.

b) obiectul activ (complementul direct sau indirect) devine subiectul verbului pasiv: This booE has been lent to me b? our #orm teache sau: 2 have been lent this booE b? our #orm teacher. c) prepo$itia b? este introdusa %naintea a"entului: 2 have been lent this booE B; our #orm teacher. >ota: )entru descrierea trans#ormarilor pasive ve$i para"ra#ul 17.+. 1.11.3. "raducerea constructiilor pasive )n limba rom>na. Un verb en"le$esc la diate$a pasiva se traduce de obicei tot printr3o constructie pasiva: The car Aas repaired ?erterda?. 9asina a #ost reparata ieri. .n ca$ul verbelor urmate de un complement direct si unul indirect se pot #olosi si constructii re#lexive cu valoare pasiva c0nd complementul indirect al persoanei devine indirect: The teacher Aas o##ered #loAers b? her pupils. )ro#esoarei i s3au o#erit #lori de catre elevi. Verbele intran$itive cu prepo$itie obli"atorie se traduc prin diate$a pasiva diate$a activa sau prin #orme re#lexiv3pasive de la ca$ la ca$: The children Aere Aell looEed a#ter. 8opiii au #ost bine %n"ri6iti. 4 doctor has been sent #or. 4u trimis < 53a trimis dupa un doctor. >ota: .n limba en"le$a exista o cate"orie aparte de verbe intran$itive #olosite la diate$a activa cu valoare pasiva si care se traduc %n limba rom0na #ie prin constructii re#lexive pasive #ie prin verbe la diate$a pasiva: The booE has sold ver? Aell. 8artea s3a v0ndul #oarte bine. The caEe cuts easl?. )ra6itura se taie usor. The clause reads both Aai?s. 8lau$a poate #i interpretata %n doua #eluri. 1.12. $ersoana si numarul &$erson and ;umber' 5pre deosebire de verbul rom0nesc verbul en"le$ are putini indici #ormali care sa marche$e persoana si numarul. 5in"ura desinenta speci#ica este 3s pentru persoana a 2223a sin"ular indicativul pre$ent adau"ate la #orma de in#initiv a verbelor notionale. (Verbele modate nu primesc 3s): @e pla?s the piano. El c0nta la pian. 'atorita absentei #ormelor #lexionare persoana si numarul %n limba en"le$a sunt identi#icate de obicei cu a6utorul subiectului mai ales c0nd aceasta este exprimat printr3un pronume personal. pag: 0./ .n consecinta subiectul este de re"ula exprimat %n limba en"le$a mai ales c0nd este un pronume personal spre deosebire de limba rom0na: 2 AorE ver? hard. (Eu) muncesc #oarte mult. =e AorE ver? hard. (>oi) muncim #oarte mult. 1.1,. 1odul &1ood'

1.1/.1. 'e#initie. 9odul este cate"oria "ramaticala speci#ica verbului care arata #elul %n care vorbitorul considera actiunea din punctul de vedere al posibilitatii de %ndeplinire a ei %n realitate. )entru redarea acestui raport al actiunii cu realitatea limba en"le$a dispune de doua moduri marcate #ormal: indicativul (actiune reala) si sub6onctivul (actiune posibila sau presupusa). >ota: Unele "ramatici mentionea$a si modurile conditional si imperativ. .n aceasta lucrare #ormele de conditional (pre$ent si trecut) sunt tratate %n cadrul modului sub6onctiv (ve$i *1.1/.1H si *1.1/.1&). datorita #ormei identice cu unele #orme ale sun6onctivului analitic si #unctiei similare (actiune posibila sau presupusa %n acest ca$ conditionata de %ndeplinirea unei altei actiuni) iar #olosirea conditionalului este tratata %n cadrul 5intaxei #ra$ei: * &-.17.7. 1ormele #olosite pentru exprimarea unei actiuni poruncite (asa3numitul mod imperativ) sunt anali$ate %n cadrul capitolului 1elurile propo$itiilor )ropo$itia imperativa *&/.7. 'upa cate"oria "ramaticala a persoanei si a posibilitatii de a #orma predicatul unei propo$itii #ormele verbale %n limba en"le$a se %mpart %n personale (indicativul si sub6onctivul) si nepersonale (in#initivul participiul si (erund3ul). F?@1<A< $<@S?;4A< 4A< -<@8BAB. &"he Finite Forms of the -erb' 1.1,.2. 1odul .ndicativ &"he .ndicative 1ood' 9odul indicativ pre$inta actiunea starea etc. exprimata de verb ca reala %ndeplinita chiar. 9odul indicativ are urmatoarele timpuri %n %nvecinarea lor cronolo"ica: )e axa trecutului: )ast )ast )er#ect 1uture in the )ast )e axa pre$entului: )resent )resent )er#ect 1uture )e axa viitorului: 1uture 1uture )er#ect D @e returned the booE to the librar? a#ter he had read it. 4 inapoiat cartea la biblioteca dupa ce a citit3o. 2 can return the booE to the librar? noA. 2 have read it. )ot sa %napoie$ cartea la biblioteca (acum). 4m citit3o. @e Aill return the booE to

the librar? next 9onda?. @e Aill have read it b? then. Va %napoia cartea la biblioteca lunea viitoare. L va #i citit p0na atunci. >ota: )entru anali$a #olosirii timpurilor ve$i * 1.-. 3 *1.O. 1.1,.,. 1odul sub2onctiv &"he Sub2onctive 1ood'. 9odul sub6onctiv pre$inta actiunea ca posibila c0nd actiunea este proiectata %n viitor sau ca virtuala nereali$ata deci ireala c0nd actiunea trebuia sa aiba loc %n trecut. 9odul sub6onctiv %n limba en"le$a are #orme sintetice si analitice. 1.1,.4. Sub2onctivul sintetic &"he Synthetical Sub2onctive'. 5ub6onctivul sintetic are #orme de pre$ent si trecut. pag: 0.7 1.1,.#. Sub2onctivul pre!ent &"he $resent Sub2onctive' este identic ca #orma cu in#initival scurt al verbului: 2t is necessar? that he be here. 2t is necessar? that he come in time. Este necesar ca el sa #ie aici. Este necesar ca el sa vina la timp. 5ub6onctivul pre$ent exprima o actiune considerata posibila deci nu contrara realitatii. 5ub6onctivul pre$ent este putin #olosit %n en"le$a contemporana #iind de obicei %nlocuit de altecontructii: sub6onctivul analitic in#initivul. .ntrebuintarile lui sunt limitate la: 1) propo$itii principale contin0nd: a) urari: Lon" live peaceJ Traiasca paceaJ b) anumite expresii %n constructii #ixe (1ormulaic 5ub6onctive): 5o be it thenJ 4sa sa #ieJ 5u##ice it to sau? that... Este de a6uns sa spun ca... 1. )o save the 3ueen4 9eanin": 2 Aish that (od Aill save the Wueen. e.".(the national anthem o# the U.X) &. 56ay! Heaven forbi , )o forbi 9eanin": 2 do not Aant somethin" to happen. e.". @eaven #orbid she Aill tell him.

/. if nee be 9eanin": 2# itKs necessar? e.". 2# need be AeYll rent a car. 7. be that as it may 9eanin": 'espite that nevertheless e.". 2 accept that heKs not #riendl? be that as it ma? heKs a smart mana"er. -. far be it from me 9eanin": 2 donKt Aant to..< intend to.. e.". 1ar be it #rom me to complain but itKs hot here. N. so be it 9eanin": Let it be (that Aa?) e.". =ill the compan? lose mone? b? doin" thisP 5o be it then. e.". 5o be it Vedi. 35tar Aars Z =atch video e.". 2# 8ivil =ar 5o Be 2t. 3Time 1O,/ ,. suffice it to say that 9eanin": 2t is enou"h to sa? and no more e.". 5u##ice it to sa? that a#terAards Ae never met a"ain. e.". 5u##ice to sa? itYs the number one investi"ation at the moment.

&) propo$itii subordonate introduse de that c0nd propo$itia principala exprima o recomandare deci$ie ru"aminte speranta sau intentie pentru viitor ori un sentiment de surprindere (9andative 5ub6onctive). 4st#el sub6onctivul sintetic este #olosit %n urmatoarele tipuri de propo$itii subordonate: a) %n propo$itii subiective: 2t is necessar? that the chairman in#orm the committee o# the decision. Este necesar ca presedintele sa in#orme$e comitetul asupra deci$iei. b) %n propo$itii atributive apropo$itionale: There Aas a proposal that he be elected peace chairman. Exista o propunere ca el sa #ie ales presedinte. c) %n propo$itii completive directe: The? su""ested that steps be taEen to consolidate peace and securit? in Europe. 53a propus luarea de masuri pentru consolidarea pacii si securitatii %n Europa. d) %n propo$itii conditionale sau concesive introduse de o con6unctie: 2# this rumour be true Ae cannot sta? here. 'aca acest $von e cumva adevarat nu putem ram0ne aici. Thou"h ever?one desert ?ou 2 Aill not. 8hiar daca lumea te va parasi eu nu o voi #ace. 1olosirea sub6onctivului pre$ent este caracteristica stilului o#icial #iind %nt0lnita %n tratate re$olutii re"ulamente sau %n stilul tehnico3stiinti#ic. 5ub6onctivul pre$ent este mai #recvent #olosit %n en"le$a americana (literara si vorbita). En"le$a britanica curenta pre#era constructii cu: a) in#initivul: 2t is necessar? #or him to come in time. b) should U in#initivul: The? su""est that steps should be taEen. 1.1,.*. Sub2onctivul trecut &"he $ast Sub2onctive'. 5ub6onctivul trecut coincide ca #orma cu )ast Tense simplu modul indicativ: 2 Aish he told the truth. 4s dori sa spun adevarul. Verbul be are o #orma unica pentru toate persoanele: Aere: 2 Aish he<the? Aere here. .n vorbirea curenta %nsa exista tendinta de a3l %nlocui pe Aere cu Aas la persoana 2 si a 2223a sin"ular: 2# he Aere<Aas ill 2 Aould send #or the doctor. 'aca ar #i bolnav as trimite dupa doctor. 1orma de sub6onctiv trecut poate #i #olosita si la aspectul continuu. Ea contine %n structura sa #orma Aere urmata de participiul %n 3in" al verbului de con6u"at: 2 Aish he Aere revisin" #or his exam noA. 4s dori sa repete pentru examen acum. pag: 0.$ 5ub6onctivul trecut este #olosit %n propo$itii subordonate pentru a exprima o actiune contrara realitatii: a) %n propo$itii subiective dupa itKs (hi"h) time: 2tKs time ?ou Aent to bed. E de mult timpul sa

Va duceti la culcare (Este #oarte t0r$iu). >ota: 8omparati cu: 2tKs time U in#initiv: 2tKs time #or ?ou to "o bed. E timpul sa va duceti la culcare. (E ora de culcare). b) %n completive directe dupa verbul Aish: 2 Aish ?ou Aere tellin" the truth. 4s dori sa spui adevarul. c) %n propo$itii conditionale: 2# 2 saA him 2 Aould "ive him ?our messa"e. 'aca l3 as vedea i3as transmite mesa6ul tau. d) %n circumstantiale de mod comparative: 5he talEed as i# she Aere ill. Vorbea de parca era bolnava. e) %n propo$itii concesive: Even thou"h he Aere ill he Aould not miss school. 8hiar daca ar #i bolnav n3ar lipsi de la scoala. 5ub6onctivul trecut este utili$at at0t %n stilul literar c0t si %n limba vorbita. El este con#undat de obicei cu )ast Tense cu care este identic ca #orma. >ota: .n capitolele de sintaxa a #ra$ei s3a #olosit termenul de )ast Tense si nu de sub6onctiv trecut %n discutia propo$itiilor subordonate %n care apare aceasta #orma pentru simpli#icare si usurarea memorarii. 1.1,./. Sub2onctivul .. trecut. 1orma de mai3mult3ca3per#ect a indicativului are si valoare de sub6onctiv per#ect c0nd exprima o actiune contrara unei realitati trecute deci ireala %n unele propo$itii subordonate: a) %n propo$itii completive directe dupa verbul Aish: 2 Aish 2 had been there too. (but 2 AasnKt). 4s #i dorit sa #iu si eu acolo. b) %n circumstantiale de mod comparative: @e talEs as i# he had seen her. Vorbea de parca ar #i va$ut3o. c) %n propo$itii conditionale: 2# he had read the booE he Aould have Aritten a better term paper. 'aca ar #i citit cartea ar #i scris o te$a mai buna. 1.1,.0. Sub2onctivul analitic &"he 4nalytical Sub2onctive'. .n limba en"le$a contemporana exista tendinta de a #olosi sub6onctivul analitic mai #recvent dec0t sub6onctivul sintetic pentru a exprima #apte sau actiuni ipotetice sub #orma unor presupuneri %ndoieli urari conditii concesii sau a unui scop. 1ormele sub6onctivului analitic contin %n structura lor verbe modale urmate de verbe notionale la in#initiv. (pre$ent sau per#ect). Exista mai multe posibilitati de exprimare a sub6onctivului analitic (cu o #orma unica pentru toate persoanele): should U in#initiv : should leave should U in#initivul per#ect : should have le#t

Aould U in#initiv : Aould leave Aould U in#initivul per#ect : Aould have le#t ma? U in#initiv : ma? leave ma? U in#initivul per#ect : ma? have le#t mi"ht U in#initiv : mi"ht leave mi"ht U in#initivul per#ect : mi"ht have le#t could U in#initiv : could leave could U in#initivul per#ect : could have le#t pag: 010 1ormele de sub6onctiv alcatuite din verbe modale urmate de in#initivul pre$ent se re#era la o actiune simultana sau posterioara actiunii din propo$itia principala pe c0nd cele urmate de in#initival per#ect redau o actiune anterioara actiunii din propo$itia principala. 4tentieJ 'esi contin verbe modale #ormele sub6onctivului analitic si3au pierdut %n multe ca$uri %ntelesul modal verbele modale devenind simple verbe auxiliare: @e le#t earl? so that he mi"ht arrive intime. 4 plecat devreme ca sa a6un"a la timp. 1.1,.3. (ntrebuintarea sub2onctivului analitic. 1ormele de sub6onctiv analitic sunt #olosite at0t %n propo$itiile principale c0t si %n propo$itiile subordonate. 1olosirea acestor #orme %n propo$itiile principale este limitata de obicei la exprimarea unor urari %n expresii #ixe sau pentru exprimarea ideii de conditional: 9a? he live lon"J 2 should liEe to "o noA. 1ormele sub6onctivului analitic (mai ales should U in#initiv) sunt mai #recvente %n propo$itiile subordonate (%n special cele introduse de that) pentru a exprima o actiune posibila presupusa pentru a sublinia ideea de actiune si nu actiunea propriu3$isa sau %ndeplinirea ei care sunt redate prin indicativ. 8omparati: The idea is that sport #acilities should be improved. 2deea este sa se %mbunatateasca ba$a materiala pentru sport. (4ceasta se poate %nt0mpla sau nu). The #act is that sport #acilities Aill be improved. 1aptul este ca ba$a materiala pentru sport va #i %mbunatatita. (4ceasta se va %nt0mpla). 1.1,.1=. Should 9 infinitivul. 5hould U in#initivul este #olosit: 1) %n propo$itii principale %n alcatuirea #ormelor de conditional pre$ent si trecut: a) 5hould U in#initivul pre$ent este utili$at pentru a reda conditionalul pre$ent %n limba en"le$a la persoana 2 sin"ular si plural: 2<Ae should liEe to see him. 4s<4m dori sa3l vedem. >ota: .n vorbirea curenta exista tendinta de a #olosi Aould %n loc de should: 2<=e Aould liEe to see him.

b) 5hould U in#initivul per#ect este #olosit cu #unctie de conditional trecut la persoana 2 sin"ular si plural: 2<=e should have liEed to see him. si aici este pre$enta tendinta de a %nlocui should cu Aould: 2<=e Aould have liEed to see him. c) Tot %n propo$itii principale should U in#initivul este #olosit pentru exprimarea unei atitudini emotionale %n %ntrebari %ncep0nd cu Ah? sau hoA: =h? should Ae Guarrel about such a tri#leP 'e ce sa ne certam pentru un asemenea #leac P &) %n propo$itii subordonate: a) %n propo$itii subiective introduse it is<Aas necessar? strn"e unusual important impossible natural (un)#ortunate remarEable suprisin" etc.: 2t is necessar? that the chairman should in#orm the committee o# the decision taEen. Este necesar ca presedintele sa in#orme$e comitetul despre deci$ia luata. pag: 010 b) %n propo$itii subiective introduse de it<Aas a pit? shame surprise Aonder: 2t is Aonder that the? should come so earl?. E o minune ca ei sa vina asa devreme. c) %n propo$itiile atributive apo$itionale dupa substantivele reason supposition thou"h idea hint: This is no reason Ah? he should be late. 4ceasta nu este un motiv pentru care sa %nt0r$ie. d) %n propo$itiile completive directe dupa verbe care exprima un ordin o su"estie o hotar0re: order command demand reGuest insist su""est propose o##er arran"e a"ree settle: The? demanded that the meetin" should be held Aithout dela?. 4u cerut ca sedinta sa #ie tinuta #ara %nt0r$iere. e) %n propo$itii completive prepo$itionale dupa ad6ective ca: 2 am "lad pleased anxious sorr? etc. care redau sentimentele vorbitorului: 5he Aas anxious that the? should see her dancin". Era nerabdatoare ca ei sa o vada dans0nd. #) %n propo$itii conditionale pentru exprimarea unei conditii putin probabile: 2# he should come tell him to Aait in the room. 'aca vine cumva<se %nt0mpla sa vina spune3i sa astepte %n camera de $i. ") %n propo$itii circumstantiale de scoip ne"ative introduse de lest #or #ear (that) in case (that) urmate de un verb la #orma a#irmativa: @e hurried #or #ear he should be late. 5e "rabea de #rica sa nu %nt0r$ie. h) %n propo$itii concesive introduse de thou"h althou"h Ahatever pentru a exprima o actiune ipotetica: =hatever he should do he is not liEel? to succeed. Lrice ar #ace nu are sanse sa reuseasca. i) %n propo$itii subordonate temporale (rar): @e Aas advised to Eeep a diet till he should #eel better. 4 #ost s#atuit sa tina re"im p0na se va simti mai bine.

pag: 010 1.1/.11. 9a?<mi"ht U 2n#initivul. 5ub6onctivul analitic exprimat prin ma?<mi"ht U in#initivul pre$ent sau per#ect este #olosit: 1) %n propo$itii principale pentru a exprima o urare dorinta: 9a? ?ou live lon" J 5a traiesti multi ani J Lh that he mi"ht recover soon J L de s3ar %nsanatosi repede J &) %n propo$itii subordonate. 4tentieJ 'aca verbul din propo$itia principala este la un timp pre$ent %n propo$itia subordonata se poate #olosi ma? sau mi"ht U in#initiv (per#ect). Utili$area lui mi"ht U in#initiv indica o nesi"uranta mai mare dec0t ma?: 2t is possible that he ma? come later. Este posibil < 5e poate sa vina mai t0r$iu. 2t is possible that he mi"ht come later. 53ar putea sa vina mai t0r$iu. 9i"ht U in#initivul este %ntrebuintat %ntotdeauna dupa un verb trecut %n propo$itia principala: @e spoEe loudl? so that ever?bod? mi"ht hear him. 4 vorbit tare ca sa3l auda toata lumea. 9a?<mi"ht U in#initivul (pre$ent sau per#ect) este #olosit %n urmatoarele tipuri de propo$itii subordonate: pag: 01, a) %n propo$itii subiective introduse de it is<Aas possible probable liEel? la #orma a#irmativa: 2t Aas possible that the? mi"ht have visited the Exhibition the da? be#ore. Era posibil ca ei sa #i vi$itat expo$itia cu o $i %nainte. >ota: La #orma intero"ativa sau ne"ativa aceste constructii sunt urmate de should U in#initiv: =as is possible that should have visited the Exhibition alread P Era po$ibil ca ei sa #i vi$itat de6a expo$itia P b) %n propo$itii completive prepo$itionale dupa be a#raid: : @e Aas a#raid 2 mi"ht turn doAn his o##er. 5e temea sa nu3i respin" o#erta. c) %n propo$itii circumstantiale de scop introduse de con6unctiile that so that in order that: 5he repeated the explanation so that de pupils mi"ht understand the lesson better. 4 repetat explicatia ca elevii sa %ntelea"a mai bine lectia. d) %n propo$itii concesive introduse de thou"h althou"h Ahatever hoAever no matter etc. pentru a reda o actiune nesi"ura presupusa: @oAever tiredhe mi"ht be he must come doAn and talE to us. Lric0t de obosit ar #i trebuie sa coboare sa vorbeasca cu noi. 1.1,.12. 6ould 9 infinitivul. 5ub6onctivul analitic exprimat prin Aould U in#initivul pre$ent sau per#ect este utili$at:

1) %n propo$itii principale pentru construirea #ormelor de conditional: a) conditionalul pre$ent la toate persoanele este #ormat din Aould U in#initivul pre$ent: The? Aould liEe to come noA. Ei ar dori sa vina acum. b) Aould U in#initivul per#ect este %ntrebuintat pentru #ormarea conditionalului trecut la toate persoanele: The? Aould have liEed to come noA. Ei ar dori sa vina acum. &) %n propo$itii subordonate: a) %n propo$itii completive directe dupa verbul Aish pentru a exprima o actiune dorita dar av0nd putine sanse de reali$are %n viitor: 2 Aish he Aould lend me his booE. (but 2 donKt thinE he Aill). 4s dori sa3mi %mprumute cartea (dar nu cred ca o va #ace).b) %n propo$itii circumstantiale de scop intr-oduse de so that: 5he Eept the #ood in the oven so that the? Aould eat it hot. 4 tinut m0ncarea %n cuptor ca s3o an0nce calda. 1.1,.1,. Could 9 infinitivul. 8ould U in#initivul este #olosit de obicei %n 8ould U in#initivul. circumstantiale de scop ca o alternativa a lui ma?<mi"ht U in#initivul. 'eosebirea dintre cele doua constructii este urmatoarea: ma?<mi"ht este mai #ormal si indica un "rad mai mare de nesi"uranta! could este utili$at %n vorbire si indica un "rad mai mare de nesi"uranta! could este utili$at %n vorbire si indica de obicei o actiune reala: 5he sent him mone? so that he could bu? the dictionar?. 23a trimis bani ca sa poata cumpara < sa cumpere dictionarul. 1.1/.17. 5ub6onctivul sau indicativul. .n unele din situatiile de mai sus %n care se %ntrebuintea$a sub6onctivul analitic se poate #olosi si indicativul. 4cesta este utili$at de obicei c0nd actiunea este mentionata ca un #aptreal si nu ca o presupunere! 2tKs a pit? ?ou have missed such an opportunit?. E acat ca ai pierdut o asemenea oca$ie. (5e sublinias$a ideea de a pierde o asemenea oca$ie). >ota: )entru anali$a mai detaliata a #olosirii modurilor si timpurilor %n propo$itiile subordonate ve$i 5intaxa #ra$ei * &-.7. 3 *&-.1,. pag: 01-

1.14. Formele nepersonale ale verbului &"he ;on%Finite Forms of the -erb' 1.17.1. 1ormele nepersonale ale verbului %n limba en"le$a sunt in#initivul participiul %n 3in" #orma (erund ("erun$iul) si participiul trecut. 1ormele nepersonale ale verbului nu au cate"oriile "ramaticale de mod persoana si numar si nu pot %ndeplini %n propo$itie #unctia de predicat. .n unele situatii %nsa ele pot #orma constructii cu character predicativ %n care #orma verbala se a#la %ntr3un raport predicativ implicit #ata de elementul nominal: 1ather comin" home earl? Ae Aent #or a AalE. Tata venind devreme acasa ne3am dus la plimbare. The preparations #or the exam completed the candidates Aere alloAed to enter the examination room. )re"atirile pentru examen (#iind) terminate li s3a permis candidatilor sa intre %n sala de examen. 1ormele nepersonale ale verbului cu at0t caracteristici verbale c0t si caracteristici nominale. 1.14.2. Caracteristicile verbale comune cu cele ale #ormelor nepersonale sunt: a) 1ormele nepersonale ale verbului au traditional cate"oria de timp diate$a iar in#initivul are si cate"oria de aspect. b) pe plan sintactic pot avea subiect (#orm0nd constructii predicative implicite) complement direct (dupa verbe tran$itive) sau complemente circumstantiale ca si #orme personale: 2 can ima"ine them Aorr?in" about it. .mi ima"ine$ casi #ac probleme despre acest lucru. @avin" read the booE she returned it to the librar?. 'upa ce a citit cartea a %napoiat3o la biblioteca. =e noticed some pupils runnin" in the pla?"round. 4m observat c0tiva elevi aler"0nd %n curtea scolii. 1.14.,. )e l0n"a aceste caracteristici verbale in#initivul si (erund3ul au si caracteristici substantivale datorita carora ele pot %ndeplini %n propo$itie si #unctii speci#ice substantivului iar participiul are si caracteristici ad6ectivale datorita carora se poate comporta ca un ad6ectiv %n propo$itie: To see her a"ain Aas his onl? desire. 53o vada din nou era sin"ura lui dorinta. Runnin" is "ood #or ?ou. 8rosul %ti #ace bine. @e Aould add stamp a#ter stamp to his "roAin" collection o# old Romanian stamps. 4dau"a timbru dupa timbru la colectia lui %n crestere de vechi marci postale rom0nesti. There is the Lost )ropert? L##ice. 4colo este Biroul de obiecte "asite. 1.1#. .nfinitivul &"he .nfinitive' 1.1#.1. Formele infinitivului. 2n#initivul are doua #orme: in#initivul lun" (The Lon" 2n#initive) marcat de particula to si in#initivul scurt (The 5hort 2n#initive) #ara particula to. >ota: 2n#initivul cu adverb intercalat (The 5plit 2n#initive). (ramaticile mai mentionea$asi in#initivul cu adverb intercalat o constructie destul de #recventa %n en"le$a contemporana alcatuita dintr3un in#initiv lun" si un adverb de mod ase$at %ntre verbul principal. 'e exemplu:

to clearl? understand M a %ntele"e clar to #ull? appreciate M a aprecia cum trebuie to #lat? re#use M a re#u$a cate"oric etc The? came to #ull? reali$e the importance o# the event. 4u a6uns sasi dea seama pe deplin de importanta evenimentului. 1.1#.2. Caracteristicile verbele ale infinitivului. a) 2n#initivul are cate"oriile "ramaticale de timp (pre$ent si per#ect) aspect (simplu si continuu) diate$a (activasi pasiva). 2n#initivul (timp aspect diate$a) Timpul 4spectul continuu 4spectul continuu 'iate$a activa 'iate$a pasiva 'iate$a activa )re$ent )er#ect Aash a spala have Aashed a #i spalat be Aashed a #i spalat have been Aashed a #i #ost spalat be Aashin" a spala have been Aashin" a #i spalat 1.1#.,. Caracteristicile substantivale ale infinitivului .n propro$itie in#initivul %ndeplineste de re"ula #unctiile unui substantiv. 2n#initivul este #olosit: 1) la %nceputul propo$itiei: a) cu #unctie de subiect: To err is human. 4 "resi este omenesc. >ota: %n vorbirea curenta subiectul exprimat printr3un in#initiv este anticipat de pronumele it: 2t is Guite eas? to learn En"lish. Este destul de usor sa %nveti en"le$este. b) ca element independent %n propo$itie %n constructii parentetice: to be sure to put it mildl? to speaE #ranEl? to tell the truth etc.: To tell the truth 2 donKt liEe him. &) dupa substantive %ndeplinind #unctia de atribut: @e is not the man to do it. El nu este omul (care) sa #aca acest lucru. >eA blocEs o# #lats Aill be built in this area in

the ?ears to come. .n anii ce vor veni se vor construi noi blocuri de locuinte %n aceasta $ona. >ota: Unele dintre aceste substantive provin din verbele de la 1.1-./. pct.N: attempt decision intention Aish etc.: @e announced his decision to resi"n. si3a anuntat hotar0rea de a demisiona. /) dupa verbe modale ca parte a predicatului: a) in#initivul lun" dupa: ou"ht (to) have (to) be (to) used (to) si uneori dupa dare si need (ve$i 1.&H.-. si 1.&H.11.) ca parte a predicatului: =e have to "et up earl? ever? da?. Trebuie sa ne sculam devreme %n #iecare $i. b) in#initivul scurt dupa can ma? must need dare shall<should Aill<Aould: ;ou should see a doctor. 4r trebui sa mer"i la doctor. 7) dupa verbe copulative (%n special be) %ndeplinind #unctia de nume predicativ: To see her is to liEe her. 4 o vedea %nseamna a o placea. -) ca o complinire a unor ad6ective care exprima stari su#letesti #olosite predicativ: a#raid certain content ea"er "lad pleased sorr? sure Aron" etc.: @e is ea"er to help ?ou. Este dornic sa te a6ute. 2Km ver? "lad to have seen them. 5unt #oarte bucurod ca i3am va$ut. N) dupa verbe tran$itive: arran"e attempt decide learn o##er promise re#use Aant Aish etc. %ndeplinind #unctia de complement direct. a) sin"ure: The? have decided to repeat the experiment. 4u hotar0t sa repete experienta. b) %n constructia 4cu$ativ cu in#initiv dupa verbe exprim0nd o activitate mintala (believe consider thinE etc.) permisiunea (alloA permit) un ordin sau o ru"aminte (order command reGuest be" asE etc.): =e reGuested them to complete the surve?. Le3am cerut sa termine ancheta. pag: 011 c) 4tentieJ 'upa verbele de perceptie: hear see Aatch notice observe perceive si dupa have let si maEe %n constructia 4cu$ativ cu in#initiv (ve$i 1+./.1.) se #oloseste in#initivul scurt: 2 heard them come. 23am au$it venind. 2 made her AorE harder. 4m #acut3o sa munceasca mai mult. >ota: 1. Verbul notice poate #i urmat si de in#initivul cu to: 2 noticed them (to) come. 23am observat venind. &. Verbele de la pct.N c)sunt urmate de in#initivul cu to %n trans#ormarea pasiva a constructiei 4cu$ativ cu in#initiv 3 >ominativ cu in#initiv: The? Aere heard to come. 5he Aas made to AorE harder. ,) %n constructia 2n#initivul cu #or 3 to: The? Aere anxious #or her to be"in her son". Erau nerabdatori ca ea sa3si %nceapa c0ntecul.

+) %n constructia >ominativ cu in#initiv: The? Aere reGuested to complete the surve?. Li s3a cerut sa termine ancheta. O) dupa verbe tran$itive sau intran$itive %ndeplinind #unctia de complement circumstantial de scop: 2 came to talE to ?ou. 4m venit (ca) sa stau de vorba cu tine. >ota: 2n#initivul cu #unctie de complement circumstantial de scop poate #i precedat de in order to so as to: @e repetead the neA Aords ever?da? Oin order) not to #or"et them. Repeta cuvintele noi %n #iecare $i ca sa nu le uite. 1H) pentru a %nlocui o propo$itie subordonata precedat de un pronume<adverb intero"ativ sau de o con6unctie: 5hoA me Ahere to "o (M Ahere 2 must "o). @e has told me Ahat to bu? (M Ahat 2 must bu?). hoA to do it. (M hoA 2 should do it). >ota:1. Verbul EnoA cu sensul de Sa sti cum sa ...T este urmat de hoAUin#initiv: 5he EnoAs hoA to captivate her audience. stie cum sasi captive$e auditoriul. &. 1or"et learn si teach sunt #olosite %n mod similar: 5he tau"ht me hoA to catch butter#lies. 93a %nvatat cum sa prind #luturi. 11) )articula to poate #i #olosita pentru a %nlocui un verb care a #ost de6a mentionat: 4: LetKs "o. B: 2 donKt Aant to. 4: @ai sa mer"em. B: >u vreau (sa mer"em). 5he bou"ht the booE althou"h 2 had told her not to. Ea a cumparat cartea desi i3am spus sa n3o cumpere. 1.1#.4. "raducere. 2n#initivul se traduce de obicei %n limba rom0na printr3o propo$itie subordonata: 2 Aant to see her. Vreau s3o vad. @e could come. 4 putut sa vina. 1.1*. Forma )n %ing &"he %ing Form' 1.1*.1. 1orma %n 3in" repre$inta doua #orme verbale distincte: participiul %n 3in" si (erund3ul. 4cestea au #orma identica put0nd #i di#erentiate numai dupa #unctiile pe care le %ndeplinesc %n propo$itie pe ba$a determinarilor pe care le au. 1orma %n 3in" se construieste din in#initivul verbului de con6u"at la care se adau"a terminatia 3in": read U 3in" M readin"! AritA U 3in" M Aritin"! cr? M 3in" M cr?in"! lie U 3in" Ml?in"! sit U 3in" M sittin". ()entru orto"ra#ierea acestei #orme verbale ve$i 1.1H.-.). pag: 012 1unctiile %ndeplinite de cele doua #orme verbale deriva din caracteristicile lor: participiul %n 3in" are caracteristici verbale si ad6ectivale: @e is sleepin". El doarme. The sleepin" child. 8opilul care doarme. iar (erund3ul caracteristici verbale si substantivale: =e had the adavanta"e o# AorEin" in a #actor? near our school. 4m avut avanta6ul sa lucram %ntr3o #abrica

l0n"a scoala noastra. =orEin" in a #actor? is use#ul #or our #uture careers. 9unca %n #abrica este #olositoare pentru viitoarea noastra pro#esiune. 1.1N.&. )articipiul %n 3in" sau participiul pre$ent (the 3in" )artciple the )resent )articiple) exprima o actiune %n des#asurare sau o stare nele"ate de un a"ent prin cate"oriile de persoana sau numar. 1.1N./. 8aracteristicile verbale ale participiului %n 3in". a) )articipiul %n 3in" are cate"oriile "ramaticale de timp si diate$a: $articipiul )n %ing &timp si diate!a' Timp 'iate$a activa pasiva Present participle )articipiul )re$ent Present Participle )articipiul )er#ect rea ing citind having rea citind being rea #iind citit heaving been rea #iind citit )articipiul pre$ent exprima o actiune simultana cu verbul la mod personal din propo$itie: Runnin" across the parE he heard somebod? call his name. .n timp ce traversa parcul %n #u"a a au$it pe cineva stri"0ndu3l pe nume. )articipiul per#ect/ se #ormea$a din participiul pre$ent al verbului have din participiul trecut al verbului de con6u"at. El exprima o actiune anterioara verbului predicativ din propo$itie: @avin" run across the parE he #elt tired. 'upa ce a traversat parcul %n #u"a s3a simtit obosit. / )articipiul per#ect ()er#ect )articiple) si participiul trecut ()ast )articiple) nu sunt una si aceeasi #orma verbala. )articipiul per#ect repre$inta #orma per#ecta a participiului %n 3in" indic0nd o actiune sav0rsita anterior actiunii exprimate de verbul predicativ: @avin" #inished the booE he Aent to bed. 'eoarece < 'upa ce a terminat cartea s3a dus la culcare. b) )articipiul %n 3in" este #olosit pentru #ormarea aspectului continuu al verbelor: The? are "oin" home. 5e duc acasa. 2 Aas pla?in" ches Ahen the telephone ran". Vucam sah c0nd a sunat tele#onul.

c) )e plan sintactic participiul %n 3in" poate avea subiect complement direct (dupa verbe tran$itive) si complemente circumstantiale ca si #ormele personale: 2 saA him readin" an En"lish booE in the librar?. L3am va$ut citind o carte en"le$easca la biblioteca. 1.1*.4. Caracteristicile ad2ectivale ale participiului )n %ing. )arcicipiul %n 3in" poate #i #olosit si ca ad6ectiv. El se asea$a %naintea substantivului daca se accentuea$a latura sa ad6ectival si dupa substantiv daca latura verbala este mai evidenta: 4ll sleepin" children are beauti#ul (sleepin" M not aAaEe). Toti copii adormiti sunt #rumosi. The child sleepin" in the next room is m? bab? brother (sleepin" M Aho is sleepin"). 8opilul care doarme %n camera alaturata este #ratiorul meu. pag: 01/ 1.1*.#. Functiile sintactice ale participiului )n %ing. )articipiul %n 3in" este #olosit (sin"ur sau precedat de con6uctii %n special Ahen sau Ahile): 1) %n expresii parentetice: "enerall? speaEin" M %n "eneral 6ud"in" b? appearances M 6udec0nd dupa aparente! be"innin" Aith 5eptember 1- M %ncep0nd cu 1septembrie considerin" the circumstances M lu0nd %n considerare conditiile. Vud"in" b? appearances nobod? is to blame. Vudec0nd dupa aparente nimeni nu este vinovat. &) ca nume predicativ dupa verbele stand sit lie: 5he 5TLL' "a$in" at the bri"htl? lit shop AindoAs. 5e uita cu admiratie la vitrinele viu luminate. /) ca %nlocuitor al unor propo$itii subordonate %ndeplinind %n propo$itie #unctia de: a) atribut: 5he looEed at the children pla?in" in the "arden (M Aho Aere pla?in"): 5e uita la copii care se 6ucau %n "radina. b) parte dintr3un complement direct complex (4cu$ativ cu participiu %n 3in"): 5he heard somebod? EnocEin" at the door. (M that somebod? Aas EnocEin"). 4 au$it pe cineva bat0nd la usa. c) complement circumstantial mai ales de: 3 timp: 4rrivin" at the station he started looEin" #or his #riend (M Ahen he arrived...) 5osind la "ara a %nceput sasi caute prietenul. 3 cau$a: @avin" read the booE he Aas able to comment on ir. (M 4s he had read the booE...) 'eaorece citise cartea a putut sa o comente$e. 3 %mpre6urari %nsotitoare: 5he came out o# the room Aearin" a lon" evenin" dress. (5he came out... 5he Aas Aearin"...) 4 iesit din camera purt0nd o rochie lun"a de seara.

>ota: Exprimarea complementului circumstantial printr3un participiu %n 3in" este o trasatura caracteristica en"le$ei literare. .n vorbire se re#era propo$itiile subordonate (Ve$i parante$ele). 1.1N.N. Traducere. )articipiul %n 3in" se traduce %n limba rom0na printr3un "erun$iu sau printr3o propo$itie subordonata: )assin" the shop he saA his mother inside. Trec0nd < .n timp ce trecea prin #ata ma"a$inului o va$u pe mama sa %nauntru. 1.1/. Forma %ing ca :erund &"he :erund' )articipiul trecut repre$inta alta #orma verbala lipsita de cate"oria de timp si care denumeste actiunea ca re$ultat: The #urniture made in Romania is exported to man? countries. 9obila #abricata %n Rom0nia este exportata %n mute tari. )articipiul trecut intra %n structura #ormei din participiu per#ect: @avin" made a use#ul su""estion he had our support. 'eoarece a #acut o propunere utila (el) s3a bucurat de spri6inul nostru. 1.1/.1. Caracteristicile verbale ale formei :erund. (erund are la #el ca si participiul %n 3in" caracteristici verbale: a) are cate"oriile "ramaticale de timp si diate$a: 'iate$a activa: (erund: 2 en6o? learnin" En"lish. .mi place sa %nvat en"le$a. )er#ect (erund: @e denies havin" taEen the booEs. >ea"a ca a luat cartile. pag: 017 'iate$a pasiva: (erund: @e canKt stand bein" interrupted. >u poate su#eri sa #ie %ntrerupt. )er#ect (erund: @e denies havin" been invited to the part?. >ea"a ca a #ost invitat la petrecere. (erund denumeste de re"ula o actiune simultana cu actiunea verbului predicativ (cu exceptia situatiilor %n care (erund3ul este precedat de prepo$itia be#ore sau a#ter). The teacher en6o?ed taEin" the children to the museum last 5unda?. )ro#esorului i3 a #acut placere sa32 duca pe copii la mu$eu duminica trecuta. 1orma per#ecta ()er#ect (erund) denumeste o actiune anterioara verbului predicativ. 4ceasta #orma este mai rar #olosita dec0t (erund si ea apare mai ales dupa verbul den?: @e 'E>2E5 havin" seen her. >ea"a ca a va$ut3o. .n ca$ul altor verbe mai ales remember excuse #or"ive thanE si dupa prepo$itiile on a#ter Aithout raportul de anterioritate poate #i exprimat si de (erund.

2 canKt remember doin" this exercise be#ore. 2 canKt remember havin" done this exercise be#ore. >u 3mi amintesc sa mai #i #acut acest exercitiu. 2 thanEed him #or helpin" me. 2 thanEed him #or havin" helped. 23am multumit ca m3a a6utat. >ota: 5ensul pasiv al (erund3ului este redat de obicei prin #orma pasiva: The children en6oied bein" taEen to the museum. 8opiilor le3a #acut placere sa #ie du3si la mu$eu. 'upa verbele Aant need reGuire deserve si dupa ad6ectivul Aorth se #oloseste %nsa (erund3ul activ pentru redarea sensului pasiv: ;our shoes >EE' mendin". Trebuie sati repari panto#ii < )anto#ii tai trebuie reparati. =hat is =LRT@ doin" is =LRT@ doin" Aell. 8e merita #acut merita #acut bine. b) )e plan sintactic (erund poate avea subienct complement direct %n ca$ul verbelor tran$itive complemente circumstantiale: 2 canKt ima"ine him drivin" a car in this Aeather. >u mi3l ima"ine$ conduc0nd masina pe o asemenea vreme. 1.1,.&. 8aracteristicile substantivale ale #ormei (erund. 5pre deosebire de participiul %n 3in" care are si caracteristici ad6ectivale (erund are si caracteristici substantivale: a) poate #i determinat de articole ad6ective substantive la ca$ul "enitiv sintetic: The sound o# a loud EnocEin" on the door interrupted their discussion. The sound o# her comin" in interrupted their discussion. The sound o# a bab?Ks cr?in" interrupted their discussion. >ota: 'aca un verb tran$itiv U complementul sau direct este #olosit la (erund precedat de un articol complementul direct se trans#orma %ntr3un atribut prepo$itional cu o#. 8omparati: The stran"henin" o# peace and securit? in Europe is an essential prereGuisite #or stren"thenin" peace and securit? throu"hout the Aorld. .ntarirea pacii si securatatii %n Europa este o conditie esentiala pentru %ntarirea pacii si securitatii %n %ntrea"a lume. pag: 01$ The Arittin" o# booEs taEes a "reat deal o# time. =rittin" booEs taEes a "reat deal o# time. 5crierea cartilor ia #oarte mult timp. b) este %ntrebuintat dupa prepo$itii: 41TER AalEin" #or an hour Ae Aent to the cinema. 'upa ce ne3am plimbat o ora ne3am dus la cinema. @e is in the habit L1 "oin" #ishin" ever? AeeE. 4re obiceiul < Lbisnuieste sa mear"a la pescuit %n #iecare saptam0na. c) pe plan sintactic (erund3ul %ndeplineste #unctii proprii substantivului

1) subiect: 8ampin" is the ideal Aa? to spend a holida?. >ota: 5ubiectul exprimat prin (erund este adeseori introdus de un it anticipativ: 2tKs no "ood Aorrin". 2tKs hopeless tr?in" to "et this car "oin". &) parte dintr3un predicat verbal dupa verbele indic0nd %nceputul be"in start! continuarea: continue "o on Eeep (on) si s#0nsitul actiunii: stop end #inish cease: @e BE(4> searchin" #or the document. @e =E>T L> searchin" #or the document. @e 12>258@E' searchin" #or the document. /) nume predicativ (rar): 5eein" is document. 7) complement direct: 1anc? meetin" ?ou here J -) parte dintr3un complement prepo$itional: @e Aas succeeded in collectin" all the material. N) parte dintr3un complement complex: 2 can ima"ine her "ettin" upset. 2 can ima"ine 9ar?Ks "ettin" upset. ,) parte dintr3un complement circumstantial (precedat de o prepo$itie care indica si #elul complementului: 3 de timp: 4#ter c?clin" douAn the avenue he turned ri"ht. 3 de mod: @e Aon the competition b? Guessin" all the ansAers. +) parte dintr3un atribut prepo$itional: 2 had the pleasure o# travellin" Aith them. 1.1,./. .ntrebuintarea #ormei (erund 1) 1orma (erund este #olosita: a) dupa prepo$itii ca a#ter be#ore b? #or #rom on etc. care indica relatii temporale cau$ale de mod de scop etc.: L> AaEin" up he #ound himsel# in a hospital Aard. 80nd s3a tre$it s3 a va$ut %ntr3un salon de spital. Read ?our paper a"ain BE1LRE handin" it in. 8iteste %nca o data lucrarea %nainte sa o predai. ;ouKll "et a ticEet 1LR parEin" here. 4i sa primesti amenda pentru ca ai parcat aici. 5he Eeeps health? B; Eeepin" a strict diet. .si mentine sanatatea tin0nd un re"im strict. b) dupa parti de vorbire urmate %n mod obli"atoriu de anumite prepo$itii: 3 substantive cu prepo$itie obli"atorie: 3 doubt U about! 3 cause reason U #or! 3 belie# con#idence deli"ht di##icult? experience #aith interest lucE pride U in! 3 char"e #avour habit hope intention opportunit? point U o#! 3 contribution ob6ection opposition U to! etc. @e has a lot o# E[)ER2E>8E 2> #orei"n lan"ua"e teachin". 4re multa experienta %n predarea limbii straine.

pag: 01+ 3 ad6ective si participii trecute cu prepo$itie obli"atorie: 3 an"r? anxious certain enthusiastic happ? optimistic pleased sure Aorried U about! 3 an"r? astonished bad clever deli"hted expert "ood pleased sEi#ul surprised U at! 3 excellent #amous responsible sorr? suitable use#ul U #or! 3 consistent correct dili"ent experienced expert #ortunate help#ul interested late prompt GuicE conscious convinced #ond "uilt? proud tired U o#! 3 based dependent intent Eeen U on! 3 accustomed eGual eGuivalent opposed used U to! 3 anno?ed bored content deli"hted #urious disappointed happ? pleased satis#ied sicE upset U Aith. 2 am 'EL2(@TE' 4T her Ainnin" the #irst pri$e. 5unt %nc0ntat ca a c0sti"at premiul %nt0i. 2 am U5E' TL "ettin" up earl?. 5unt obisnuit sa ma scol devreme. 3 verbe cu prepo$itie obli"atorie: 3 complain dream learn Aorr? U about! 3 aim hesitate U to! 3 #i"ht stru""le U a"ainst! 3 be"in conclude end U b?! 3 apolo"i$e care U #or! 3 prevent recover. re#rain retire U #rom! 3 believe consist deli"ht participate succeed U in! 3 accuse approve boast complain consit hear thinE U o#! 3 a"ree concentrate con"ratulate count decide #ocus insist live rel? U on! 3 a"ree contribute looE #orAard ob6ect resort U to! 3 a"ree U Aith. 2 donKt 4(REE TL ?our leavin" earlier than the others. 2 LBVE8T TL ?our leavin" earlier than the others. >u sunt de acord sa pleci mai devreme dec0t ceilalti. 2 AonKt @E4R L1 bu?in" a neA TV set. >u vreau sa aud sa cumparam un televi$or nou. 2Km LLLX2>( 1LR=4R' TL seein" ?ou a"ain. 4stept cu nerabdare sa te vad din nou. These measures 8L>TR2BUTE TL stren"thenin" peace and securit?. 4ceste masuri contribuie la %ntarirea pacii si securitatii. &) (erund este %ntrebuintat dupa substantivul use %n contructia it is no use sau there is no use si dupa ad6ectivul Aorth: This booE is =LRT@ readin". 4ceasta carte merita citita. 2TK5 >L U5E tr?in" to mend the vacuum3cleaner. 'e"eaba %ncerci sa repari aspiratorul. /) dupa verbe tran$itive: admit avoid consider den? detest disliEe escape #anc? #inish "ive up cannot help Eeep (on) donKt mind miss postpone practise put o## resent resist risE cannot stand stop su""est etc. ;ou must 4VL2' bein" late in #uture. Trebuie sa eviti sa %nt0r$ii %n viitor. @e @45 (2VE> U) smoEin". 53 a lasat de #umat. 2 84>>LT @EL) lau"hin" at his 6oEes. >u pot sa nu r0d la "lumele lui. 2 84>>LT 5T4>' bein" interrupted in m? AorE. >u pot su#eri sa #iu %ntrerupt din lucru. 7) dupa verbe exprim0nd o activitate mintala: #or"et remember understand etc sau o stare su#leteasca: cannot bear dread hate liEe love ne"lect pre#er re"ret etc.

%n alternanta cu in#initivul: 2 remember bein" disappointed. .mi amintesc ca am #ost de$ama"it. 2 @4TE their arrivin" late. >u3mi place ca %nt0r$ie. -) dupa verbe indic0nd un proces: plan tr? undertaEe! %nceputul: be"in start! continuarea: continue sau s#0rsitul actiunii: cease %n alternanta cu in#initivul. The? 5T4RTE' comparin" notes. The? 8L>T2>UE' comparin" notes. The? 8E45E' comparin" notes. pag: 020 1.1/.4. "raducere. 1orma (erund nu are corespondent per#ect %n limba rom0na. Ea se traduce de obicei %n #unctie de context prin: a) un "erun$iu: @e ented his speech b? thanEin" ever?bod? #or their attention. si3a %ncheiat cuv0ntarea multumind tuturor pentru atentie. b) un substantiv: 5Aimmin" Eeeps ?ou #it. .notul te mentine %n #orma. c) o propo$itie subordonata: @e is #ond o# readin" aloud. .i place sa citeasca cu "las tare. 1.1/.#. .nfinitivul cu to si forma :erund. 2n#initivul cu to si #orma (erund au unele caracteristici substastantivale si verale comune datorita carora: a) pot avea: 3 subiect: 2 Aant ?ou to "o #irst. 2 canKt stand Tom interruptin" me all the time! 3 complement direct: 2 intend to read this tomorroA. 2 remember spendin" a holida? Aith them. 3 complement circumstantial: =e Aanted to "o to the theatre. @e had the bene#it o# stud?in" at a Romanian universit?. b) pot %ndeplini acelelasi #unctii %n propo$itie: 3 subiect nume predicativ: To see her is to liEe her. 5eein" is believin". 3 complement direct: 2 love to sAim in the sea. 2 love sAimmin". 3 atribut prepo$itional: @e has no desire to "o. @e has no intention o# "oin" etc. .n alte ca$uri %nsa numai una din cele doua #orme este posibila. Vom anali$a deci ca$urile: 1) c0nd se #oloseste numai in#initivul! &) c0nd se #oloseste numai #orma (erund! /) c0nd se poate #olosi sau in#initivul sau (erund3ul si care sunt di#erentele de sens. 1.1,.N. 1olosirea in#initivului cu to este obli"atorie: a) dupa verbele enumerate la *1.1-./. pct. N: aran"e asE attempt choose decide demand etc. U a"ree

aim consent determine hope mana"e etc.: The? 'E82'E' to maEe another attempt. The? 4(REE' to maEe another attempt. The? 8L>5E>TE' to maEe another attempt. b) dupa verbe substantive sau ad6ective pentru a exprima scopul: =e hurried to explored the cave. =e had no time explored the cave. =e #ound it excitin" explored the cave. c) %n constructia 4cu$ativ cu in#initiv dupa verbe care exprima un ordin sau o ru"aminte: @e LR'ERE' us to leave immediatel?. @e REWUE5TE' us to leave immediatel?. @e 45XE' us to leave immediatel?. 1.1/./. Folosirea formei :erund este obligatorieC a) dupa verbele enumerate la * 1.1,./. pct. /: @e 4VL2'5 mentionin" the sub6ect. =h? do ?ou )UT L11 tellin" her the truth P 2 'L>FT 92>' doin" it a"ain. b) dupa prepo$itii: BE1LRE "oin" out sAitch o## the li"hts please. @e is Eeen L> readin" poetr?. c) dupa ad6ectivele Aorth liEe si dupa there is no: 2tKs =LRT@ listenin" to him. T@ERE 25 >L accountin" #or tastes. pag: 02, 1.1/.0. .n alte situatii se poate #olosi #ie 2n#initivul cu to si #orma (erund. 'eosebirile principale %ntre cele doua #orme %n anumite situatii sunt urmatoarele: a) (erund indica %n "eneral in#initivul 3 sav0rsirea actiunii %n anumite circumstante: 2tKs no use to den? that 2 Aas #ri"htened at #irst. >u are rost sa ne" ca miMa #ost teama la %nceput. 2tKs no use cr?in" over spilt milE. b) (erund indica o actiune anterioara verbului la mod personal in#initivul 3 o actiune viitoare: 2 remember "ivin" her the parcel. .mi amintesc ca i3am dat pachetul. 2 must remember to "ive her the parcel. Trebuie sa nu uit sa3i dau pachetul. c) (erund indica o actiune anterioara in#initivul 3 scopul actiunii exprimate de verbul predicativ: @e stopped readin". 53a oprit din citit. @e stopped to read the advertisement. 53a oprit sa citeasca reclama. d) (erund3ul se re#era la o actiune deliberata in#initivul la o actiune involuntara: 5he be"an speaEin". 4 %nceput sa vorbeasca. 5he be"an to Aeep. 4 %nceput sa pl0n"a etc. 'eoasebirile de %ntrebuintare dintre in#initiv si #orma (erund detaliate pe verbe sunt urmatoarele: 1.1/.0. Deosebirile de )ntrebuintare dintre infinitiv si :erund Verb U 2n#initiv U (erund

5ubstantiv 4d6ectiv 5ens Exemplu 5ens Exemplu hate liEe disliEe pre#er 3 cu re#erire la o anumita oca$ie: 2 hate to "et up earlu? on 9onda?s. 2 liEe to "o to concerts 3 actiune va$uta %n "eneral: 2 hate "ettin" up earl?. 2 liEe "oin" to concents. conducted b? 2on Voicu. remember #or"et 3 actiune posterioara: 2 must remeber to post the letter. 2 #or"ot to phone her last ni"ht. 3 actiune anterioara: 2 remember postin" the letter. 2Kll never #or"et seein" her dance. re"ret 3 actiune simultana cu

re"retul: 2 re"ret to sa? it AasnKt true. 3 actiune anterioara: 2 re"ret sa?in" it AasnKt true. be"in cease 3 actiune involuntara 2t be"an to rain Ahile the? Aere AalEin". @e be"an to reali$e his mistaEe. 3 actiune deliberata: @e be"an Aritin" Ahen he Aas #i#t?. stop 3 scopul actiunii: @e stopped to talE to her. (M in order to talE) 3 %ncetarea actiunii: @e stopped talEin". (@e became silent). continue dread #ear intend ne"lect 3 #recvent %n vorbire si %n exprimarea scrisa #amiliara: 2 intend to

spend the holida?s at the seaside. 3 %n limba scrisa literara: 2 intend spendin" m? holida?s at the seaside. deserve need reGuire Aant U in#initiv pasiv: @is statement needs to be checEed. 3 constructia cu (erund mai #recventa dec0t cu in#initivul pasiv: ;our shoes need mendin". tr? 3 a %ncerca a #ace un e#ort: Tr? to Arite Aith ?our le#t hand.(?our ri"ht hand is in plaster) 3 a trece prin a experimenta: 2 tried Arittin" Aith m? le#t hand Ahen 2 Aas a child. mean 3 a intentiona: 2 meant to tell ?ou but 2 #or"ot. 3 a %nsemna: @is comin" tomorroA means motherKs

AorEin" extra hard toda?. alloA permit U complement indirect al persoanei: @e doesnKt alloA < permit pupils to talE durin" tests. 3 #ara complement indirect: @e doesnKt alloA < permit talEin" durin" tests. opportunit? U verbul be M un moment convenabil oca$ie: Th6is Aill be a "ood opportunit? (#or ?ou) to meet 3 posibilitate: 2 had the opportunit? o# meetin" him. him. a#raid 3 %ntr3o anumita situatie: 2Km a#raid to disturb him at this late hour. 3 %n "eneral: 2 canKt pla? records here as 2Km a#raid o# disturbin" him. pag: 021.1,.O.Existasi situatii %n care #olosirea in#initivului cu to sau a (erund3ului nu implica di#erente mari de sens: a) Unele substantive ca ambition chan"e char"e honour intention possibilit? pot #i urmate #ie de in#initiv #ir de o# U (erund: =e had the @L>LUR L1 meetin" the "reat sinb"er. 4m avut onorea de a

#i pre$entati marei c0ntarete. 2 do not have the @L>LUR to belon" to this association. >u am onoarea de a #i membru al acestei asociatii. 5he had no 2>TE>T2L> L1 "oin" on the trip. >u avea nici o intentie sa mear"a %n excursie. 5he le#t at ei"ht Aith the 2>TE>T2L> to "o to bed earl?. 4 plecat la + cu intentia sa se culce devreme. b) Unele substantive ad6ective sau verbe pot #i #olosite uneori #ara prepo$itie si atunci sunt urmate de un in#initiv iar alteori cu prepo$itie si atunci sunt urmate de un (erund: 5he 4(REE' to come. 4 #ost de acord sa vina: 2 4(REE TL her comin". 5unt de acord sa vina. =e 'E82'E' to visit the exhibition. 4m hotar0t sa vi$itam expo$itia. =e 'E82'E' L> visitin" the exhibition. ;ou Aere Guite R2(@T to re#use his o##er. 4i avut dreptate sa3i re#u$i o#erta. 5he Aas R2(@T 2> re#usin" him. (Ea) a acut bine ca l3a re#u$at. 4tentie la urmatoarele situatii care pre$inta deseori di#icultati pentru elevii rom0ni: a) mana"e U in#initiv! succeed U in U (erund! @e 94>4(E' to set ever?thin" ri"ht dar: @e 5U88EE'E' 2> settin" ever?thin" ri"ht. b) aim U in#initiv! aim U at U (erund: This booE 4295 to "ive description o# the structure o# present 3 da? En"lish. This booE 4295 4T "ivin" description o# the structure o# present 3 da? En"lish. c) occasion U in#initiv! opportunit? U o# U (erund: 2 hope 2 AonKt have L88452L> (M reason #or < need to) to punish ?ou. 5per ca nu voi avea motive sa te pedepsesc. 2# 2 have L88452L> to meet him 2Kll "ive him ?our messa"e. 'aca am motiv sa3l %nt0lnesc am sa3i transmit mesa6ul tau. 2# 2 have an L))LRTU>2T; L1 meetin" him 2Kll him ?our messa"e. 'aca se iveste vreo oca$ie < 'aca am po$ibilitatea sa3l %nt0lnesc am sa3i transmit mesa6ul tau. d) (un)able U in#intiv! (un)capable U o# U (erund: @e Aas (U>)4BLE to do it. @e Aas (U>)84)4BLE L1 doin" it. pag: 02. 1.10. $articipiul trecut &"he $ast $articiple' 1.10.1. )articipiul trecut este #orma nepersonala a verbului care denumeste actiunea ca re$ultat.

)articipiul trecut al verbelor re"ulate se #ormea$a de la in#initiv la care se adau"a terminatia 3ed: listen 3 listened move 3 moved carr? 3 carried stop 3 stopped etc. ()entru particilaritatile #onetice si orto"ra#ice ale #ormei %n 3ed ve$i *1.N./.) )entru #orma de participiu trecut a verbelor nere"ulate ve$i lista principalelor verbe nere"ulate pp.1& 3 1N. 1.10.2. Caracteristicile verbale ale participiului trecutC a) )articipiul trecut este #olosit la #ormarea diate$ei pasive %mpreuna cu verbul be: 1resh #ruit and ve"etables are sold here. 4ici se v0nd #ructe si le"ume proaspete. b) )articipiul trecut este %ntrebuintat la #ormarea timpurilor per#ecte ale verbelor %mpreuna cu verbul auxiliar have: )resent )er#ect: @e has read the booE. El a citit cartea. )ast )er#ect: @e had read the booE. El citise cartea. 1uture )er#ect: @e Aill have read the booE. El va #i citit cartea. )ast 8onditional: @e Aould have read the booE. El ar #i citit cartea. >ota: Verbul "o si mai rar come pot reda idea de per#ect pre$ent si respectiv de mai3mult3ca3per#ect cu a6utorul verbului be la pre$ent sau )ast Tense (%n loc de auxiliarul have): The plumber is come. 4 sosit instalatorul. The Guest Aere "one. 9usa#irii plecasera. 1.10.,. Caracteristicile ad2ectivale ale participiului trecut. )articipiul trecut are si caracteristici ad6ectivale put0nd #unctiona ca un ad6ectiv %n propo$itie. 5ublinierea #ie a naturii verbale a participiului trecut #ie a celei ad6ectivale reiese din po$itia acestuia. 80nd se accentuea$a caracterul verbal participiul urmea$a substantivul #unction0nd ca un %nlocuitor al unei propo$itii relative: The thin"s not Aanted Aere "iven aAa? (M Ahich Aere not Aanted). 80nd este accentuat aspectul ad6ectival al participiului el se asea$a %naintea substantivului: These are portraits o# Aanted persons. 1.10.4. 4tentie D Unele verbe au #orme speciale pentru participiile trecute #olosite ad6ectival: a) participiul unor verbe re"ulate (a"ed beloved learned cursed blessed) %si schimba pronuntia adau"0nd un BidC silabic:

pag: 021 )articipiul trecut 4d6ectiv din participiu: @e Aas a"ed.PPPP @e Aas beloved PPPP b? his students. @e has learned PPPP this lesson. @e is an a"ed PPPP man. Lur beloved PPPP countr?. @e is a learned PPPP man. b) Unele verbe nere"ulate au #orme la participiul trecut: una #olosita ca participiu cealalta ca ad6ectiv (care poate aparea #ie sin"ur #ie %n anumite combinatii): )articipiu trecut: 4d6ectiv din participiu: The little child Aas beaten b? the bi""er bo?s. =e have drunE too much co##ee. The steel has melted. @e Aas dead3beat (mort de oboseala) a#ter the da?Ks AorE. 4 drunEen man is unpleasant to looE at. (#olosirea atributiva a ad6ectivului) dar si: @e Aas hal# 3 drunE. (#olosirea predicativa a ad6ectivului) The tree Aas strucE b? li"htnin". The laAn Aas moAn<moAed ?esterda?. 5he has seAn<seAed a dress. @e has 6ust shaved. The? have shourn<sheared the sheep. The shirt has shrunE. The ship has sunE. @e has soAn<soAed the #ield. @e has spilt<spilled the milE. The? have spoilt<spoiled the child. The? have AorEed here. 9olten steel."old<lava (atributiv) pentru metale dar: melted butter<snoA. @e Aas "rie# stricEen (#olosit predicativ). @e Aas panic stricEen (#olosit predicativ). @e Aas terror stricEen (#olosit predicativ). @e Aas stricEen Aith #ever. 9oAn "rass<ha? (doar atributiv)

4 handseAn dress. 4 cleanshaven man. 4 shorn lamb. 5hrunEen clothes. 5unEen e?es. 5oAn seeds. 5pilt milE. 4 spoilt child. =rou"ht iron! Arou"ht3up nerves. 1.10.#. Functiile sintactice ale participiului trecut. )articipiul trecut %ndeplineste #unctiile sintactice de: a) atribut: There is the Lost )ropert? L##ice. 4colo este biroul de obiecte "asite. b) nume predicativ: @e Aas impressed b? her Eindness. 4 #ost impresionat de bunatatea ei. c) parte dintr3un complement direct complex (4cu$ativ cu participiu trecut): 2 Aant it done immediatel?. Vreau ca aceasta sa #ie #acuta imediat. d) parte dintr3un complement circumstantial (de timp cau$a conditie comparatie) deseori precedat de con6unctiile Ahen i# as i#<as thou"h etc.: 5trucE Aith the emotion in his tone she turned and looEed at him.2mpresionata de emotia care se simtea %n vocea lui (ea) se %ntoarse si3l privi. 5he Eept silent 45 21 pu$$led b? m? Aords. Tacea ca si c0nd cuvintele mele i3ar #i st0rnit nedumerirea. 1.1+.N. Traducere. )articipiul trecut se traduce de obicei %n limba rom0na printr3un participiu sau printro propo$itie subordonata: @e looEed at the clerE bent over the papers. )rivi la #unctionarul aplecat peste h0rtii. The preparations #or the birthda? part? completed 2 Aent out to bu? a birthda? cooE. 'upa ce am terminat pre"atirile pentru aniversare am iesit sa cumpar un tort. pag: 022 1.10./. Con2ugarea verbului call Timpul 'iate$a activa 'iate$a pasiva 4spectul simplu 4spectul continuu 4spectul simplu 4spectul continuu 2ndicativul

pre$ent 2 call 2 am callin" 2 am called 2 am bein" called )er#ectul pre$ent 2 have called 2 have been callin" 2 have been called 3 )ast Tense 2 called 2 Aas callin" 2 Aas called 2 Aas bein" called 9ai mult ca per#ect 2 had called 2 had been callin" 2 had been called 3 Viitorul apropiat 2 am "oin" to call 2 am "oin" to be callin" 2 am "oin" to be called 3 Viitorul simplu 2 shall<Aill call 2 shall< Aill be callin" 2 shall<Aill be called 3 Viitorul per#ect 2 shall< Aill have called 2 shall<Aill have been callin" 2 shall<Aill have been called 3

5ub6onctivul 2 call 2 should call etc. 2 be callin" 2 should be callin" etc. 2 be called 2 should be called etc. 3 8onditionalul pre$ent 2 should< Aould call 2 should<Aould be callin" 2 should<Aould be called. 3 8onditionalul trecut 2 should< Aould have called 2 should<Aould have been callin" 2 should<Aould have been called 3 2mperativul Let me call J 8all J Let me bbe callin" J Be callin" J Let me be called J Be called J 3

2n#initivul pre$ent call be callin" be called 3 2n#initivul per#ect have called have been callin" have been called 3 )articipiul pre$ent si (erund callin" 3 bein" called 3 )articipiul si (erund3ul per#ect havin" called 3 havin" been called 3 )articipiul trecut called 3 called 3 pag: 02/ 1.13. -erbele auxiliare &4uxiliary -erbs' 1.13.1. Verbele auxiliare au urmatoarele caracterisitici: 1) sunt "olite de sens lexical: 2 shall leave a#ter he comes. Voi pleca dupa ce vine el. >ota: Unele verbe auxiliare (Aill<Aould shall<should ma?<mi"ht) pot #i #olosite si ca verbe modale: ;ou should see this #ilm. Trebuie sa ve$i #ilmul acesta. 4lte verbe auxiliare pot #i #olosite si ca verbe notionale av0nd un sens lexical propriu %n anumite contexte: 2 have a booE. 4m o carte. 'o this translation please Aill ?ou. 1a te ro" aceasta traducere. &) %ndeplinesc #unctia de marca a cate"oriilor "ramaticale de diate$a mod timp persoana si numar la verbele pe care le %nsotesc: 5he Aas o##ered #loAers. 2 s3au o#erit #lori.

/) %nlocuiesc verbele notionale %n raspunsurile scurte si %ntrebarile dis6unctive (la #el ca si verbele modale): 4: 'o ?ou liEe this booE P B: ;es 2 do. @e has Aritten a "ood composition hasnKt he P 7) din punct de vedere al pronuntarii si orto"ra#iei verbele auxiliare apar adesea sub #orme reduse contrase ele #iind de obicei neaccentuate %n vorbire. 1olosirea #ormelor contrase este caracteristica vorbirii curente si exprimarii #amiliare %n scris. >ota: Unele #orme contrase sunt caracteristice exprimarii dialectale sau vorbirii necultivate. @e ainKt no #ool (M @e is no #ool) El nu e prost deloc. Ele apar ca #orme incorecte din punct de vedre "ramatical %n raport cu limba standard. 1.13.2. Forme contrase constau %n scrutarea berbelor auxiliare la #orma a#irmativasi a ne"atiei not la #orma ne"ativa: 2Kve "ot a booE. 2 havenKt "ot a booE. L #orma contrasa poate avea mai multe valori: @eKs come M @e has come. @eKs here M @e is here. 1ormele contrase ale verbelor auxiliare si modale (la a#irmativ si la ne"ativ cu adverbul not contras) sunt urmatoarele: 1.13.2. Forme verbale contrase 1orma contrasa .n loc de 1orma contrasa .n loc de Fve (iKve ?ouKve etc.) Fs (heKs etc.) Fd Fm (2Km) Fre (?ouKre etc.) Fll (2Kll ?ouKll etc.) donKt doesnKt didnKt canKt couldnKt mustnKt have 1) has &) is 1) had

&) should /) Aould am are 1) shall &) Aill do not does not did not cannot could not must not havenKt hadnKt isnKt arenKt AasnKt AerenKt shanKt shouldnKt AonKt AouldnKt darenKt neednKt letKs SlemmeT SainKtT have not had not is not are not Aas not Aere not shall not should not Aill not Aould not dare not need not let us

let me 1) am not &) is not pag: 027 4tentie J 1ormele contrase ale verbelor auxiliare la a#irmativ nu pot #i #olosite: a) %n raspunsurile scurte: @as he "ot a neA bic?cle P ;es he has. b) %n propo$itii intero"ative: 5hall Ae "o to cinema P =here did he "o P c) %n partea #inala a %ntrebarilor dis6unctivale: @e AasnKt there Aas he P d) c0nd sunt accentuate pentru subliniere: @e Aas at the con#erence. 2 did see him there. 1.13.,. 8e was5were been &a fi'. Verbul be )ast Tense: Aas Aere participiul trecut been apare %n structura: a) aspectului continuu (be U participiul pre$ent): 'iate$a activa 'iate$a pasiva 2n#initive: be readin" )resent: @e is readin". )ast: @e Aas readin". 1uture: @e Aill be readin". 8onditional: @e Aould be readin". 2n#initive )er#ect: @ave been readin". )resent )er#ect: @e had been readin". 1uture )er#ect: @e Aill have been readin". 8onditional )er#ect: @e Aould have been readin". 2 is bein" read. 2t Aas bein" read. 333333 b) a diate$ei pasive (be U participiul trecut): 2n#initive: be read. )er#ect 2n#initive: have been read (erund: bein" read. )er#ect (erund: havin" been read. )resent: 2t is read. )resent per#ect: 2t has been read. )ast: 2t Aas read. )ast )er#ect: 2t had been read. 1uture: 2t Aill be read. 1uture )er#ect: 2t Aill have been read. 8onditional: 2t Aould be read. 8onditional )er#ect: 2t Aould have been read. 1.13.4. Eave had had &a avea'. Verbul have )ast Tense: had participiul trecut: had apare at0t la diate$a activa c0t si la cea pasiva %n structura #ormelor per#ecte: 'iate$a activa 'iate$a pasiva )er#ect 2n#initive: have read

)er#ect (erund: havin" read. )resent )er#ect: @e has read. )ast )er#ect: @e had read. 1uture )er#ect: @e Aill have read. 8onditional )er#ect: =e Aould have read. have been read havin" been read 2t has been read 2t had been read 2t Aill have been read 2t Aould have been read 1.13.#. Shall should Shall Should apare: a) la ambele diate$e %n structura timpurilor viitoare modul indicativ si ale timpurilor modului conditional la persoana 2 sin"ular si plural: 'iate$a activa 'iate$a pasiva 1uture: 2 shall "ive 1uture )er#ect: 2 shall have "iven. 8onditional:2 should "ive 2 shall be "iven 2 shall have been "iven 2 should be "iven 8onditional )er#ect: 2 should have "iven 2 should have been "iven >ota: 5hould U in#initiv este #olosit si ca viitor3%n3trecut (1uture in the )ast): 2 said 2 should do it. 4m spus ca am s3o #ac. b) la toate persoanele pentru #ormarea sub6onctivului analitic: 2tKs stran"e that the? should be here noA. 2tKs stran"e that the? should have been here. 1.13.*. 6ill would intra %n componenta acelorasi #orme verbale ca si shall should (viitor si conditional) la persoanele a 223a si a 2223a sin"ular si plural iar %n vorbire si la persoana 2 sin"ular si plural: 'iate$a activa: 'iate$a pasiva: 1uture: @e Aill "ive. 1uture )er#ect: @e Aill have "iven. 8onditional: @e Aill "ive. 8onditional )er#ect: @e Aould have "iven. @e Aill be "iven.

@e Aill have been "iven. @e Aould be "iven. @e Aould have been "iven. >ota: =ould U in#initiv este #olosit si ca viitor3%n3trecut: @e said be Aould do it. 4 spus ca o s3o #aca. 1.13./. 9a? mi"ht apare %n structura sub6onctivului analitic #olosit mai ales %n propo$itiile circumstantiale de scop: @urr? up so that Ae ma? arrive in time. (rabeste3te ca sa a6un"em la timp. The? hurried so that the? mi"ht arrive in time. 53au "rabit ca sa a6un"a la timp. 1.13.0. Aet apare %n structura imperativului persoana 2 si a 2223a sin"ular si plural: Let me thinE J Let us thinE J Let him thinE J Let them thinE J 1.13.3. a) Do does #orma de )ast Tense did intra %n alcatuirea #ormei intero"ative si ne"ative a verbelor notionale la timpul )resent 5imple respectiv )ast Tense 5imple: 'o ?ou live in this toAn P Locuiesti %n acest oras P 'oes he AorE here P Lucrea$a aici P 'id he attend this school P 4 urmat aceastascoala P 2 donKt liEe it. @e doesnKt understand. The? didnKt "o. >ota: 1. Verbul auxiliar be primeste auxiliarul do la imperativul ne"ativ: 'onKt be sill? J >u #i prost(ut) J &. Verbul have #ormea$a intero"ativul si ne"ativul cu a6utorul lui do %n en"le$a vorbita si %n varianta americana a limbii en"le$e: 2 donKt have enou"h time to do this. >3am destul timp ca sa #ac asta. b) 'o apare %n structura #ormei ne"ative a modului imperativ: 'onKt listen to that nonsense. 'onKt letKs listen to that nonsense. c) 'o este %ntrebuintat pentru sublinierea predicatului la #orma a#irmativa a indicativului timpurile pre$ent si )ast Tense si a imperativului %n care situatie este accentuat: 5he does maEe all her dresses hersel#. .ntr3adevar %si #ace toate rochiile sin"ura. 'o read this letter to me. 8iteste3 mi te ro" scrisoarea. pag: 02+ 1.2=. -erbele modale &1odal -erbs'

1.2=.1. Verbele modale exprima atitudinea vorbitorului #ata de enunt actiunea din cadrul acestuia #iind Va$uta ca posibila probabila necesara obli"atorie de dorit etc.: 2t mi"ht rain later. 53a putea sa ploua mai t0r$iu. ;ou must meet him at the station. Trebuie sa3l astepti la "ara. 'in punct de vedere al caracteristicilor #ormale verbele modale en"le$esti se %mpart %n: 1) verbe notionale exprim0nd modalitatea (Aant Aish order obli"e advise intend mean pre#er etc.) care se comporta ca celelalte verbe notionale: @e Aants to see the pla?. Vrea sa vada piesa. 'onKt obli"e him to do this. >u3l obli"a sa #aca asta. &) verbe modale de#ective ('e#ective 9odal Verbs) (can<could ma?<mi"ht must have to shall<should Aill<Aould ou"ht to be to used to need dare) care exprima de asemenea modalitatea dar care din punct de vedere #ormal pre$inta anumite caracteristici. >ota: Termenul de verbe modale #olosit pe parcursul lucrarii se re#era la verbele modale de#ective. 1.2=.2. Caracteristicile verbelor modale. Verbele modale au urmatoarele caracterisitici: a) sunt de#ective adica le lipsesc anumite #orme verbale. .n consecinta nu pot #i con6u"ate la toate modurile si timpurile. 1ormele pe care le au verbele modale pot #i #olosite pentru redarea mai multor timpuri si moduri. 8an ma? must need si dare de exemplu exprima indicativul pre$ent: 2 can help ?ou. 'aca ele sunt %nsa urmate de un adverb de timp viitor actiunea exprimata de verbul la in#initiv se re#era la un moment viitor: 2 can onl? help ?ou next AeeE. 4m sa te pot a6uta abia saptam0na viitoare. 1ormele aparent trecute ale verbelor modale au valori: 3 de )ast Tense conditional si sub6onctiv (could Aould mi"ht): 2 could sEate Ahen 2 Aas a child. stiam sa patine$ c0nd eram copil. 2 could help ?ou i# ?ou Aanted me to. 4s putea sa te a6ut daca ai dori. 5he lent him the camera so that he could taEe photos on the trip. 23am %mprumutat aparatul de #oto"ra#iat ca sa #aca #oto"ra#ii %n excursie.

>ota: 9i"ht poate #i #olosit cu valoare de )ast Tense doar %n vorbirea indirecta: 5he said ?ou mi"ht "o. 3 de conditional si sub6onctiv (should): 2 should liEe to come tomorroA i# ?ou donKt mind. 4s dori sa vin m0ine daca nu te deran6ea$a. @e demanded Ae should come the next da?. 4 cerut sa venim a doua $i. 3 la unele #orme care le lipsesc verbele modale sunt %nlocuite de peri#ra$e modale de anumite constructii cu sens modal (9odal EGuivalents): can 3 be able to! must 3 have to! ma? 3 be alloAed to<permitted to: )resent: ;ou ma? "o noA. )oti < 4i voie sa pleci acum. )ast Tense: @e Aas alloAed "o to. 2 s3a permis < dat voie sa plece. )ast )er#ect: @e had been alloAed to "o out and pla? be#ore the? le#t. 2 se permisese sa iasa a#ara sa se 6oace %nainte ca ei sa plece. b) nu primesc s la persoana a 2223a sin"ular (cu exceptia lui be to si have to): @e must see this pla?. Trebuie sa vada aceasta piesa. c) #ormea$a intero"ativul si ne"ativul #ara a6utorul auxiliarului do<did (cu exceptia lui have to): 9ust ?ou do this P Trebuie sa #aci asta P 5he cannot sAim. >u stie sa %noate dar: 'o ?ou have to t?pe that report P Trebuie sa dactilo"ra#ie$i raportul P pag: 0/0 d) sunt urmate de in#initivul scurt al verbelor notionale (cu exceptia lui be to have to ou"ht to): 5he can cooE. stie sa "ateasca dar: @e has to "et up earl? ever? da?. Trebuie sa se scoale devreme %n #iecare $i. 80nd sunt urmate de in#initivul pre$ent verbele modaGle se re#era la o actiune pre$enta sau viitoare: @e mi"ht be there noA. 53ar putea ca el sa #ie acolo acum. 5he mi"ht come later. Ea s3 ar putea sa vina mai t0r$iu. 80nd sunt urmate de in#initivul pre$ent verbele modale se re#era la o ac#tiune pre$enta sau viitoare: @e mi"ht be there noA. 53ar putea ca el sa #ie acolo acum. 5he mi"ht come later. ea s3 ar putea sa vina mai t0r$iu.

80nd sunt urmate de in#initivul per#ect actiunea exprimata de verbul notional are un caracter trecut de anterioritate: @e mi"ht have been here be#ore Ae arrived. 53ar putea sa #i #ost aici %nainte sa sosim noi. e) pe plan sintactic verbele modale de#ective alcatuiesc un predicat verbal compus %mpreuna cu un alt verb la in#initiv: ;ou can bu? a TV3set in instalments. )oti sa cumperi un televi$or %n rate. .n cadrul predicatului verbal compus verbele modale %ndeplinesc o #unctie dubla: 3 #unctia "ramaticala de marca a timpului: @e can sEate noA. stie sa patine$e acum. @e could sEate Ahen he Aas a child. stia sa patine$e c0nd era copil. 3 #unctia lexicala de exprimare a modalitatii: 5he can t?pe. stie sa bata la masina. ;ou neednKt t?pe this. >u este nevoie sa bati asta la masina. 1.2=.,. C4; 5 C?BAD. 8an este #olosit pentru toate persoanele la indicativ pre$ent. 8ould este #olosit pentru toate persoanele la )ast Tense si sub6onctiv3conditional. 8an<could poate exprima: 1) capacitatea (#i$ica sau intelectuala) de e#ectuare a unei actiuni: Tom can speaE three #orei"n lan"ua"es. Tom stie trei limbi straine. 2 could run #aster than ?ou last ?ear. )uteam sa aler" mai repede dec0t tine anul trecut. >ota: 8an urmat de un verb de perceptie sen$oriala (see hear etc ) corespunde aspectului continuu al verbului respectiv: 2 can see the car noA. 2 can hear #ootsteps. 8an exprim0nd capacitatea #i$ica sau intelectuala (abilit?) este %nlocuit de be able to<be capable o#<EnoA hoA to: )re$ent: 2 can sEi noA<2 am able to sEi noA. (mai putin #recvent) )ast Tense: 2 could sEate Ahen 2 Aas a child. stiam sa patine$ c0nd eram copil. (capacitatea de a patina %n "eneral). 4lthou"h it Aas ver? cold ?esterda? Ae Aere able to sEate #or an hour. 'esi a #ost #oarte #ri" ieri am reusit sa patinam o ora. (capacitatea de a patina 3 mani#estata %n anumite conditii %n special ne#avorabile). Viitor: 2Kll be able to sEate next ?ear. 8onditional: =ould ?ou be able to mana"e b? ?oursel# i# it Aas necessar? P

8ould ?ou mana"e b? ?oursel# i# it Aas necessar? P Te3ai putea descurca sin"ur daca ar #i nevoie P 4tentie J 'i#erenta de sens %ntre could si Aas<Aere able to se pierde la ne"ativ sau cu verbe de perceptie: 2 couldnKt sEi ?esterda? as the Aeather Aas ver? bad. 2 AasnKt able to sEi ?esterda? as the Aeather Aas ver? bad. 2 couldnKt see him in the darE. 2 AasnKt able to see him in the darE. pag: 0/, &) 8an este #olosit pentru a exprima permisiunea ca o alternativa a lui man? %n exprimarea #amiliara: 4: 8an 2 borroA ?our umbrella P B: L# course ?ou can. )ot sa iau umbrela ta P 'esi"ur. 8ould este #olosit pentru a exprima permisiunea %n trecut: Ln 5unda?s Ae could sta? in bed until ten oKclocE. 'uminica aveam voie sa stam %n pat p0na la ora 1H. .n acest sens can<could poate #i %nlocuit de be alloAed to be permitted to: Ln 5unda?s Ae Aere alloAed to sta? in bed until ten oKclocE. /) )osibilitatea datorita circumstantelor se exprima ast#el: )re$ent: ;ou can sEi at )redeal noA. There is enou"h snoA. )ast Tense: =e could sEi at )redeal last ?ear. There Aas enou"h snoA. Viitor: 2t Aill be possible #or ?ou to sEi at )redeal there Aill be plent? o# snoA in 'ecember. ;ou Aill be able to sEi at )redeal there Aill be plent? o# snoA in 'ecember. 1orme de conditional: 2tKs #o""?. The airport could be closed. 2# he had enou"h mone? he could bu? a bic?cle. 7) 8an<could sunt #olosite pentru a exprima: o cerere ru"aminte politicoasa: 8an ?ou Aait a #eA moments P 8ould este mai politicos dec0t can. -) 8ould U in#initivul per#ect este #olosit pentru a exprima capacitatea nereali$ata de e#ectuare a unei actiuni %n trecut: 5he could have helped me. (But she didnKt). 4r #i putut sa ma a6ute. N) 8anKt<couldnKt U in#initivul pre$ent al verbului be exprima o deductie ne"ativa despre un eveniment pre$ent: 4: 2Km hun"r?. B: ;ou canKt be hun"r?. ;ouKve 6ust had ?our dinner.

8anKt<8ouldnKt U in#initivul per#ect exprima o deductie ne"ativa despre un eveniment trecut: 4: 'id 4nn t?pe the report P B: 5he canKt<couldnKt have t?ped it. 5he hasnKt learned to t?pe ?et. 1.2=.4. 14F51.:E". 9a? este #olosit la toate persoanele cu valoare de indicativ pre$ent si viitor. 9i"ht este #olosit pentru toate persoanele cu valoare de conditional si sub6onctiv. 9i"ht este %ntrebuintat cu valoare de )ast Tense doar %n vorbirea indirecta. S2t ma? rain laterT. he said. @e said it mi"ht rain later. 9a? este #olosit: 1) pentru a cere (a) sau a acorda (b) permisiunea (mai o#icial dec0t can): a) 9a? 2 "o P )ot sa plec P b) ;ou ma? "o. )oti sa pleci. 1orma ne"ativa de neacordare a permisiunii de ma? not rar ma?nKt: 4: 9a? 2 "o out P B: >o ?ou ma? not. 9ust not (musnKt) este #olosit pentru a exprima interdictia mai ales %n re"ulamente instructiuni: ;ou mustnKt AalE on the "rass. >u calcati pe iarba. Echivalentul modal pentru exprimarea permisiunii este be alloAed to < be permitted to: @e Aas alloAed to "o. 2 s3a permis<2 s3a dat voie sa plece. @e Aas permitted to "o. 2 s3a permis<2 s3a dat voie sa plece. pag: 0/&) 9a?<mi"ht poate exprima o cerere o ru"aminte politicoasa (ma? este mai politicos si o#icial dec0t can<could): 9a? 2 use ?our phone P .mi dati voie sa dau tele#on P 1olosirea lui mi"ht %n acest sens indica un "rad de nesi"uranta mai mare dec0t ma? (cu privire la raspuns): 9i"ht 2 use ?our phone P 4s putea sa dau un tele#on P /) 9a?<mi"ht U in#initivul pre$ent exprima o posibilitate pre$enta sau viitoare (%n sau dupa momentul vorbirii): @e ma? come toda?. 5e poate sa vina a$i. @e mi"ht come tomorroA. 53ar putea sa vina m0ine. 9i"ht este #olosit: a) pentru a exprima o posibilitate mai %ndepartata (s3ar putea...) b) dupa un verb trecut %n vorbirea indirecta: @e said he mi"ht come.

c) %n #ra$e contin0nd subordonate conditionale: 2# ?ou shouted he mi"ht hear ?ou. 'aca ai stri"a s3ar putea sa te auda. La #orma intero"ativasi ne"ativa ma? exprim0nd posibilitatea este %nlocuit de constructiile do ?ou thinE U pre$ent < viitor sau be liEel? U in#initiv: 'o ?ou thinE heKll come toda? P 8re$i ca o sa vina asta$i P 2s he liEel? to come toda? P 8re$i ca o sa vina asta$i P 9a?<mi"ht U in#initivul per#ect este #olosit pentru a exprima o speculatie despre o actiune trecuta: @e ma? have arrived. 5e poate sa #i sosit. @e mi"ht have arrived. 53ar putea sa #i sosit. 7) 9i"ht mai este #olosit: a) %n cereri insistente sau atunci c0nd vorbitorul este iritat de ne%ndeplinirea unei actiuni (mi"ht U in#initivul pre$ent): ;ou mi"ht "ive me a cop? o# that paper. ()lease "ive me a cop?. 2Km anno?ed that ?ou havenKt "iven me one.) b) pentru a exprima iritarea reprosul %n le"atura cu nee#ectuarea unei actiuni trecute (mi"ht U in#initivul per#ect): ;ou mi"ht have told me Ahat had happened. 4i #i putut sa3mi spui ce s3a %nt0mplat. 1.2=.#. 1BS" 5 E4-< "? 5 ;<<D. 9ust este #olsit la toate persoanele la indicativul pre$ent si viitor. @ave to este #olosit ca %nlocuitor a lui must exprim0nd obli"atia iar need este #olosit cu valoare de pre$ent si viitor mai ales %n propo$itii ne"ative si intero"ative. 9ust se #oloseste pentru a exprima: 1) obli"atia: The? must stop because the tra##ic li"ht is red noA. 9ust exprim0nd obli"atia poate #i %nlocuit de have to sau Fve "ot to. @4VE TL. .ntre must si have to exista urmatoarele di#erente de sens: a) 9ust exprima o obli"atie impusa de catre vorbitor pe c0nd have to exprima o obli"atie impusa din exterior: 2 must "o. (2tKs m? decision). =e have to "o. (The shop is closin"). b) 9ust exprima o obli"atie importanta ur"enta: 2 must be at the hospotal at tAo. 2tKs most important. @ave to exprima o obli"atie obisnuita repetata (habitual obli"ation): 2 have to be at the hospital at seven oKclocE ever? mornin". 2 be"in AorE ar seven.

)re$ent: ;ou must sta? in bed #or a #eA da?s. ;ouKve "ot #lu. ;ou have to sta? in bed Ahen ?ou have #lu. pag: 0/. )ast Tense: @e had to sta? in bed last AeeE. @e Aas Guite ill. Viitor: ;ou must sta? in bed tomorroA i# ?ou donKt #eel better. ;ouKll have to sta? in bed Ahen ?ou #eel #everish a"ain. @4VE (LT TL .n vorbirea #amiliara se adau"a "ot la have to iar have se contra"e obtin0ndu3se 2Kve "ot<2 havenKt "ot to phone her. 4ceasta #orma exprima de obicei obli"atia %mplinirii unei sin"ure actiuni. 1orma must not (mustnKt) exprima interdictia sau un s#at la pre$ent sau viitor: ;ou must not move. ;ou mustnKt AalE on the "rass. ;ou mustnKt miss that #ilm it is ver? "ood. Lipsa obli"ativitatii se exprima cu a6utorul lui neednKt sau not have to<not need to: ;ou neednKt come earl?. ;ou donKt have to come earl?. 1orma ne"ativa a lui have to exprima o obli"atie externa sau repetata habituala: =e donKt have to "et up earl? 5unda?s. (=e donKt "o to schoool on 5unda?s). =e AonKt have to "et up earl? 5unda?s. (=e donKt "o to schoool on 5unda?s). >eed poate #i #olosit la mai multe timpuri (ca si not have to): )re$ent: 4: >eed 2 "o there noA P B: >o ?ou neednKt. 4: 'o 2 need to come ever? da? P B: ;ou donKt need to. )ast Tense: 'id ?ou need to "o there ?esterda? P 2 didnKt need to "o. Viitor: ;ou neednKt<AonKt need to "o there tomorroA. >ota: .n propo$itiile intero"ative #olosirea lui need %n locul lui must arata va vorbitorul se asteapta la un raspuns ne"ativ: 4: >eed 2 Aash the dishes P (2 hope not.) 4tentie J >eed si neednKt sunt urmate de in#initivul scurt. 8elelalte #orme sunt urmate de in#initivul lun": ;ou neednKt have bou"ht tAo loaves o# bread. 2Kve bou"ht a loa# m?sel#. >ota: >eed poate #i #olosit si ca verb principal %nsemn0nd: @e needs help. 4re nevoie de a6utor. 'id she need the dictionar? P 4 avut nevoie de dictionar P &) 9ust poate exprima si deductia lo"ica: 5he must be at home. 5he le#t an hour a"o.

'eductia ne"ativa se exprima cu a6utorul lui cannot<canKt U in#initivul pre$ent al verbului to be: 5he le#t ten minutes a"o she canKt be at home noA. 9ust U in#initivul per#ect exprima o deductie lo"ica (%n pre$ent) despre o actiune trecuta: 5heKs "ot a ten in her term paper. 5he must have AorEed ver? hard. 'eductie lo"ica ne"ativa se exprima cu a6utorul lui canKt<couldnKt U in#initivul per#ect: 5he canKt have baEed this pie. 5he canKt cooE. 5he couldnKt have baEed this pie. 5he canKt cooE. .n vorbirea indirecta se #oloseste must sau have to dupa ca$ dupa un verb declarativ la un timp trecut: 5he said she Aould have to leave earl? in the mornin" (obli"atie). =e thou"ht she must be ill. 4m cre$ut ca este bolnava (deductie lo"ica). pag: 0/1 1.2=.*. SE4AA5SE?BAD. 5hall este #olosit: 1) pentru a exprima obli"atie %n stil o#icial 3 acte re"ulamente etc. la persoana a 223a si a 2223a: The seller shall suppl? the spare parts in due time. V0n$atorul va #urni$a piesele de schimb %n timp util. V0n$atorul este obli"at sa #urni$e$e piesele de schimb %n timp util. &) 5hall este #olosit %n propo$itii intero"ative la persoana 2 sin"ular sau plural: a) pentru a cere un s#at o su"estie un ordin: =here shall Ae put the #loAers P Unde sa punem #lorile P 5hall Ae "o to the cinema toni"ht P (8e spui) mer"em la cinema diseara P =hat shall 2 do P 8e trebuie sa #ac P b) pentru a #ace o o#erta: 5hall 2 help ?ou P 5a te a6ut P 5hould este #olosit pentru a exprima: 1) obli"atia necesitatea lo"ica de %n#aptuire a unei actiuni de obicei sub #orma de s#at de catre vorbitor: The booE is ver? interestin". ;ou should read it. 8artea e #oarte interesanta. 4r trebui s3o citesti. @e shouldnKt tell lies. >3ar trebui sa minta. &) o presupunere (indic0nd un "rad de nesi"uranta mai mare dec0t Aill): @e should be there b? noA. 4r trebui sa #i a6uns acolo de6a. @e should have le#t b? noA. 4r trebui sa #i plecat de6a. /) 5hould este #recvent #olosit %n propo$itiile subordonate (ve$i cap. &-): a) %n propo$itii subiective: 2tKs stran"e that he should behave liEe that.

b) %n propo$itii completive directe: 2 su""est Ae should leave at once. c) %n propo$itii conditionate pentru a exprima o conditie mai putin probabila: 2# she should come tell her to Aait #or me. 'aca se %nt0mpla sa vina spune3i sa ma astepte. d) %n propo$itii de scop %n paralel cu Aould: 5he put on her sun "lasses so that ne one should<Aould see her tears. .si puse ochelarii de soare ca sa nu3i vada nimeni lacrimile. e) %n propo$itii de scop ne"ative dupa lest si uneori dupa in case: 5he Aas a#raid in case she should slip on the ic? road. .i era teama sa nu alunece pe drumul %n"hetat. 5hould U in#initivul per#ect exprima ne%ndeplinirea unei obli"atii sau a unei actiuni %n trecut:;ou should have sent her a tele"ram. =h? didnKt ?ou P 4r #i trebuit sa3i trimiti o tele"rama. 'e ce n3ai #acut3o P 1.2=./. ?B:E" "?. Lu"ht to indica obli"atia sau datoria de obicei sub #orma de s#at dat de catre vorbitor (la #el ca should): 4: ;ou ou"ht to #inish the booE be#ore "oin" on holida?. 4: 4r trebui sa termini cartea %nainte sa pleci %n vacanta. B: 2 EnoA 2 should. B: stiu c3ar trebui. Exprimarea unui s#at a unei recomandari su"estii prin ou"ht to<should este mai putin puternica dec0t prin must: 8omparati: ;ou should see a doctor. 4r trebui sa te duci la doctor. ;ou ou"ht to see a doctor. 4r trebui sa te duci la doctor. ;ou must see a doctor. Trebuie sa te duci la doctor. Lu"ht to U in#initivul per#ect exprima o datorie ne%ndeplinita o actiune care ar #i trebuit e#ectuata (la #el ca should): ;ou ou"ht to have crossed Ahen the li"hts Aere "reen. ;ou should have crossed Ahen the li"hts Aere "reen. 4r #i trebuit sa traverse$i c0nd lumina sema#orului era verde. pag: 0/2 ;ou ou"htnKt to have crossed Ahen the li"hts Aere red. ;ou shouldnKt have crossed Ahen the li"hts Aere red. >3ar #i trebuit sa traverse$i pe lumina rosie a sema#orului. Lu"ht to<should ram0ne neschimbat %n vorbirea indirecta dupa un verb la un timp trecut.: @e told me ?ou ou"ht to attent the con#erence.

@e told me ?ou should attent the con#erence. 9i3a spus ca ar trebui sa vii la con#erinta. 1.2=.0. 6.AA56?BAD. =ill este #olosit pentru a exprima: 1) o comanda impersonala (similar cu must be to): ;ou Aill come here at once. Vino %ncoace imediat. &) insistenta hotar0rea de a e#ectua o actiune: @e Aill stud? chemistr? Ahatever his #ather sa?s. Va studia < este decis sa studie$e chimia indi#erent de parerea tatalui sau. /) o actiune repetata un obicei al unei persoane (Aill S#recventativT): @e Aill sit on the bench #or hours and "a$e at the stars. Lbisnuieste sa stea ore3n sir pe banca si sa se uite la stele. 7) o invitatie %n propo$itii intero"ative la persoana a 223a: =ill ?ou have another sanAich P 9ai vrei < ia te ro" un sandvis. -) o cerere sau ru"aminte (pe un ton politicos dar mai autoritar dec0t Aould): =ill ?ou si"n the re"ister P Va ro" sa semnati %n re"istru. N) o intentie spontana nepremeditata %n momentul vorbirii la persoana 2 (de obicei contras %n Fll): 4: 2Km thirst?. B: 2Kll #etch ?ou a "lass o# Aater. 4: 9i3e sete. B: 5a3ti aduc un pahar cu apa. =ill devine Aould sau in#initiv %n vorbirea indirecta %n #unctie se sens: =ould este #olosit: 1) pentru a exprima o cerere o ru"aminte politicoasa: =ould ?ou do me #avour P Vreti sa3mi #aceti un serviciu P =ould ?ou do me a #avour P Va ro" sa3mi #aceti un serviciu P >ota: =ould liEe este de obicei #olosit %n locul lui Aant #iind o #orma de exprimare mai politicoasa: 2 Aould liEe to talE to the mana"er. 2 Aant to talE to the mana"er. 4s dori sa vorbesc cu directorul. =ould ?ou liEe to talE to him noA P 'oriti cu el acum P &) 8a #orma de )ast Tense a lui Aill Aoud este #olosit pentru a exprima: a) intentia (%n vorbire indirecta): 2 said S2 Aill help herT. 2 said 2 Aould help her. b) intentia ne"ativa (re#u$ul): )resent: @e AonKt help me. >u vrea sa ma a6ute. )ast tense: @e AouldnKt help me. >u voia sa ma a6ute. pag: 0// c) insistenta hotar0rea de a e#ectua o actiune %n trecut: @e Aould Eeep silent #or hours no metter Ahat

ar"uments 2 used. d) o activitate repetata un obicei %n trecut (Aould S#recventativT): 5he Aould Aait #or me in #ront o# the school "ates. /) =ould este #olosit si pentru a exprima probabilitatea: That Aould be their car. )robabil ca aceea este masina lor. (4c eeaG trebuie sa #ie masina lor). 4tentie J =ould U rather<sooner U in#initivul scurt este #olosit pentru a exprima pre#erinta: 2 Aould rather listen to the concert than see the #ilm. 2 Fd sooner listen to the concert than see the #ilm. 4s pre#era sa ascult concertul dec0t sa vad #ilmul. 1.2=.3. BS<D "?. Used to este #olosit doar la )ast Tense pentru a exprima: 1) o actiune repetata un obicei trecut care nu mai este practicat %n pre$ent: 2 used to sAim in the Llt river Ahen 2 Aas a child but 2 donKt do this an? lon"er. Lbisnuiam sa %not %n Llt c0nd eram copil dar acum nu mai %not. &) o actiune repetata un obicei trecut care mai este practicat si %n pre$ent: The? used to spend their holida?s in the mountains. (2tKs ver? liEel? the? still do it.). 4tentie J 1. Used to poate #i %nlocuit de Aould la sensul &). =ould este #recvent: The? Aould spend their holida?s in the mountains. 2si petreceau vacantele la munte. Lbisnuiau sa3si petreaca vacantele la munte. 4tentie J Used to nu are #orma la pre$ent. )entru a exprima un obicei pre$ent #olositi pre$entul simplu: 2 (usuall?) spend m? holida?s in the mountains. 'e obicei %mi petrec vacantele la munte. Lbisnuiesc sa3mi petrec vacantele la munte. 1.2=.1=. 8< "?. Be to este #olosit pentru a exprima: 1) o comanda sau instructiuni %ntr3un mod impersonal (de obicei la persoana a 2223 a): @e is to sta? here till Ae return. Trebuie Va sta sa stea aici p0na ne %ntoarcem. Urmea$a Va sta sa stea aici p0na ne %ntoarcem. &) o actiune plani#icata (constructie des #olosita %n limba6ul 6urnalistic): The competition is to start in a AeeEKs time.

/) un ordin sau comanda %n vorbirea indirecta: @e sa?s S=ait here till 2 comeT. @e sa?s that 2 am to Aait here till he comes. La )ast Tense be poate #i urmat: a) de un in#initiv pre$ent: @e Aas to "o. Urma sa plece. propo$itie din care nu a#lam daca actiunea plani#icata a #ost %ndeplinita sau nu! b) de un in#initiv per#ect pentru a exprima o actiune planuita dar ne%ndeplinita: @e Aas to have "one (but he didnKt). pag: 0/7 1.2=.11. D4@<. 'are se #oloseste cu saensul de a %ndra$ni a avea cura6ul %n special %n propo$itii intero"ative si ne"ative: @oA dare ?ou contradict me P 8um %ndra$nesti sa ma contra$ici P The bo? dared not tell his #ather Ahat he had done. Baiatul n3a %ndra$nit sa3i spuna tatalui sau ce a #acut. La a#irmativ dare se con6u"a ca un verb principal: )re$ent: dare dares! )ast Tense: dared. La ne"ativ si intero"ativ dare poate #i con6u"at ca un verb n tional sau ca un verb modal: 'are he speaE P .ndra$neste sa vorbeasca P 'oes he dare (to) speaE P 'are ca verb modal este urmat: a) de in#initivul #ara to dupa #orma invariabila dare (persoana a 2223a sin"ular sau )ast Tense): 2 Aonder Ahether he '4RE come. 9a %ntreb daca va %ndra$ni sa vina. @e #elt that he '4RE>KT tr?. si3a dat seama ca n3are cura6ul sa %ncerce. b) de in#initivul cu to dupa participiul pre$ent sau dupa persoana a 2223a sin"ular: >oA he dares to attacE me J 4cum %ndra$neste sa ma atace J c) de in#initivul cu sau #ara to dupa #orma de in#initiv a verbului #orma de )ast Tense dared si participiul trecut: @e AouldnKt dare (to) tell me this. >3ar %ndra$ni sa3mi spuna acest lucru. @e dared (to) Arite upon the sub6ect. 4 avut cura6ul sa scrie despre acea problema. @e had never dared (to) asE me. >u %ndra$nise niciodata sa ma %ntrebe. 4tentie J Verbul dare este urmat de in#initivul cu to c0nd este #olosit ca verb principal: @e dared me to compete Aith him. 93a provocat la %ntrecere.