Sunteți pe pagina 1din 6

Limba engleza foloseste literele alfabetului latin, dar in unele cazuri acestea au alte valori si se reprezinta

cu ajutorul fonemelor.

De regula se accentueaza partile principale de vorbire si nu cele ajutotoare.

Prima silaba accentuata in propozitiile enuntiative se pronunta pe un ton mai inalt, acesta coborand
treptat spre ultima silaba neaccentuata.

A a [ei] N n [en]
B b [bi] O o [ou]
C c [si] P p [pi]
D d [di] Q q [kiu]
E e [i] R r [ar]
F f [ef] S s [es]
G g [gi] T t [ti]
H h [eici] U u [iu]
I i [ai] V v [vi]
J j [je] W w [dabl'vi]
K k [kei] X X [ecs]
L l [el] Y Y [i grek]
M m [em] Z z [zed]

Vocale

Limba engleza are 12 vocale, lungi (mai lungi decat in limba romana, pe care le indicam in transcrierea
fonemica prin doua puncte [:]), si scurte (mai scurte decat in limba romana):

a scurt, intre "a" anterior si "o", ex.:

                  nut [nat] nuca

a: mai lunga decat vocala romaneasca, urmata de obicei de "r" (care nu se pronunta, doar daca
urmatorul cuvant incape cu o vocala!), ex.:

arm [a:m] brat

car [ca:] masina

[a] a cu barcuta deasupra, e scurt, si intalnit in silabe neaccentuate, ex.:

                    a pen [  a pen] un stilou

at home [at haum] acasa

after [a:fta] dupa


England [ingland] Anglia

[a: ] a cu barcuta deasupra, prelungit si pronuntat printre dinti, intr-un zambet larg, ex.:

                    girl [ga:l] fata

                    learn [la:n] a invata

[ae] este un sunet intermediar intre "e" si "a", pronuntat cu gura foarte mult deschisa. Pentru vorbitorii de
limba maghiara este usor de pronuntat. Este comparat cu behaitul oilor, ex.:

                    Ann [aen] Ana

has [haez] (el, ea) are

e similar cu vocala romaneasca, ex.:

men [men] barbati

many [meni] multi, multe

i scurt, intre "i" si "e"

it [it] el, ea (pentru substantive ce denumesc obiecte, animale si notiuni abstracte)

                    big [big] mare

i: vocala lunga, intalnita in exclamatiile din limba romana, ex.: Dii!

                    be [bi:] a fi

                    see [si:] a vedea

o intermediara intre o si a, vorbitorii de limba maghiara sunt avantajati, din nou!

                    dog [dog] caine

                    not [not] nu (adverb)

o: lung, intre "u" si "o"

                    all [o:l] toti, toate

                    door [do:] usa

u scurt, intre "u" si "o"

                    good [gud] bun

u: lung
                    you [iu:] tu, voi

                   do [du:] a face

            Dupa cum ati observat deja, unul si acelasi sunet poate fi reprezentat prin litere diferite, ex.:

                  all [o:l]

                  door [do:]

Consoane

Unele consoane englezesti sunt deosebite de cele din limba romana:

a. urmate de aspiratie, de un "h" usor, cand sunt folosite la inceputul cuvintelor

k come [cham] a veni (de regula, "e"-ul din pozitie finala nu se citeste!)

p pen [phen] stilou

t ten [then] zece

b. alveolare; varful limbii se sprijina pe alveolele incisivilor superiori

d did [did] facut

t ten [ten] zece

n not [not] nu

c. interdentale, tine varful limbii intre dinti si rosteste "s" (consoana surda) sau "z" (consoana
sonora)

["s"] thank ["s"aenc] multumesc

["z"] then ["z"en] atunci

d. "l" velar, pozitie finala / "l" clar, apare inainte de vocale

tell [tel] a povesti like [laic] a place

e. "n" velar / "n" clar

sun [san] soare English [inglish] englez

f. "r" fricativ, nu se pronunta in pozitie finala, decat daca urmatorul cuvant incepe cu o vocala
Henry

g. "s"-ul dintre doua vocale, sau uneori cel aflat la sfarsitul cuvantului se pronunta "z"

please [pli:z] va rog (adu-ti aminte ca "e" final, dupa consoana, nu se citeste!)

his [hiz] al lui

h. "sh" are ca echivalent ""-ul romanesc: shogun

English [inglish] englez

i. "ts" indentic cu ""-ul romanesc

          nuts [nats] nuci

Cuvinte de baza

Da Yes [ies]

Nu No [nu]

Nu stiu I don't know [ai dunt nu]

Va rog Please [pli:z]

Multumesc Thank you ["s"aenc iu:]

Nu aveti pentru ce That's all right ["z"aets rait]

Buna dimineata Good morning [gud mo:ning]

Bun ziua Good afternoon [gud a:ft'nu:n]

Bun seara Good evening [gud i:vning]

Noapte buna Good night [gud nait]

La revedere Good bye [gud bai]

Pardon, va rog Excuse me [ics'chiu:z mi:]

Cît costa? How much does this cost? [hau matci daz "z"is cost]

Cum se zice asta în What do you call this in [uot du: iu: co:l "z"is in inglish]
englezeste?

English?

Vrei sa-mi scrieti asta? Could you write it down? [cud iu: rait it daun]

Vorbii englezeste? Do you speak Romanian? [du: iu: spi:c ru'meinin]

Un moment Just a moment [djast mumnt]

Înteleg I understand [ai and'staend]

Nu înteleg I don't understand [ai dunt and'staend]

Puteti sa ma ajutati? Can you help me? [caen iu: help mi:]

Va pot ajuta cu ceva? Can I help you? [caen ai help iu:]

Ce doriti? What would you like? [ut u:d iu: laic]

As dori I'd like [aid laic]

Am dori We'd like [ui:d laic]

Mic dejun englezesc English breakfast [inglish brecfst]

Prânz de duminica Sunday lunch [sandei lantci]

Cina rece Supper [sap]

Brânza Cheese [tci:z]

Desert Dessert [di:z:t]

Nota de plata The bill ["z" bil]

Mi-e foame I'm hungry [aim hangri]

Mi-e sete I'm thirsty [aim "s":sti]

Bere Beer [bi:]

Vin Wine [uain]

Sunt obosit(a) I'm tired [aim taid]

M-am ratacit I'm lost [aim lost]


E important It's important [its im'po:tnt]

E urgent It's urgent [its :gent]

Selfish shellfish.

[selfish shelfish]

(crustaceu egoist)

A noisy noise annoys an oyster.

[ noizi noiz noiz n oist]

(un zgomot zgomotos supara o stridie)

Which witch wished which wicked wish?

[w:ici witci wisht w:ici wict wish]

(care dintre vrajitoare a vrajit si care a fost cea mai vrajitoreasca vraja)