Guten Tag- Buna ziua!

guten – [ gu:tan] – bun, buna

Vocala silabei accentuata este notata cu litera groasa [ gu:tan].

In cuvantul [ gu:tan] vocala „ u“ se pronunta lung, ca in cuvantul romanesc “ bun”. Vocala “e”
aflata la sfarsitul cuvantului sau in prefix se pronunta ca vocala romaneasca “a” [ gu:tan].

Tag – zi.

In cuvantul [ta:k] vocala “a” se pronunta lung. Consoana “g” la sfarsitul cuvantului se pronunta
ca si consoana “c”, din cuvantul “care”. Consoana “c” este transcrisa prin “k” [ta:k].

Guten Morgen – Buna dimineata

In cuvantul [mo:rgan] vocala „o“ se pronunta lung. Vocala “e” se pronunta cu “a” [mo:rgan].

Wie getht es? -Ce mai faci?, Cum te simti?

In cuvanul [vi:] diftongul „ie“ se pronunta cu “i” lung ca in cuvantul romanesc “vie”, iar vocala
“e” nu se pronunta [vi].

Es geht- bine, multumesc.

In cuvantul [gEt] vocala “e” se pronunta lung. Acest “e” lung, il marcam cu majuscula “E” si o
pronuntam ca vocala “e” din cuvantul “Eva”, iar consoana “h”, nu se pronunta [gEt].

Frau Schmidt – doamna Schmidt

In cuvantul [frau] articulam diftingul “au” ca in cuvantul “sau” insa vocala “a” este mai
accentuata decat vocala “u” [frau].

“sch” –se pronunta cu “s” romanesc ca in cuvantul “si” [smit].

Fräulein Rohde – domnisoara Rohde

In cuvantul “Fräulein” [froilain] diftongul “äu” se pronunta ca diftongul romanesc “oi” din
cuvantul romanesc “noi”. Diftongul “ei” se pronunta “ai” ca in cuvantul romanesc “haina”.vocala “i”
scrisa cursiv, [i], se pronunta muiat ca in cuvantul “noi” :[froilain].

Exersati pronuntia cuvintelor! Cititi cu voce tare si clar:

Zi - Tag > [ta:k]

Buna - Guten > [gu:tan]

Dimineata - Morgen > [mo:rgan]

Cum - Wie > [vi:]

 Merge - Es geht > [es gEt]

Doamna - Frau > [frau]

Schmidt - Schmidt > [smit]

Domnisoara - Fräulein > [froilain]

Rohde - Rohde > [ro:da]

Guten Tag - [gu:tan ta:k]

Guten Morgen - [gu:tan mo:rgan]

Wie geht es? - [vi: es gEt]

Frau Schmidt - [frau smit]

Fräulein Rohde - [froilain ro:da]

In limba germana, accentul cade in general pe prima silaba. La cuvintele monosilabice marcam
accentual. In cuvintele plurisilabice, litera scrisa gros marcheaza silaba accentuate. In limba germana
substantivele se scriu intotdeauna cu majuscula. In fata substantivelor se afla articolul hotarat : “der”,
“die”, “das”, de exemplu: der Tag, die Frau, das Fräulein. Genul gramatical de multe ori nu coincide cu
genul natural (de ex.: das Fräulein – neutru), de aceea articolul hotarat trebuie invatat impreuna cu
substantivul.

Sa recapitulam substantivele cunoscute, impreuna cu articolul hotarat. Pronuntati-le cu voce tare.:

Die Frau > [di: frau]

Das Fräulein > [das froilain]

Der Morgen > [der mo:rgan]

Der Tag > [der ta:k]

Acestea sunt cuvintele lectiei de azi. Sa le recapitulam si sa incercam sa le pronuntam correct.

Der Abend > [der a:bant] - seara

Auch > [auH] - si

Consoana „h“ pronuntata mai adanc si mai tare o notam cu „H“. pronuntati acest “h” ca si numele
Ahmed.

Danke > [danka] - multumesc

 Dir > [di:r] - tie

Gut > [gu:t] - bun, buna

Der Herr > [der her] - domnul

Ihnen > [i:nan] - pentru dumneavoastra

Sehr > [zer] - foarte

Und > [unt] - si

Acuma exersati cuvintele in alta ordine. Aveti grija la pronuntie:

Der Herr > [der her] - donmul

Der Abend > [der a:bant] - seara

Ihnen > [i:nan] - pentru dumneavoastra

Auch > [auH] - si

Dir > [di:r] - tie

Gut > [gu:t] - bun, buna

Sehr > [zer] - foarte

Danke > [danka] -multumesc

Und > [unt] - si

Es Geht > [es gEt] - merge

Dupa atata recapitulare precis stiti deja cuvintele pe dinafara. Traduceti in limba germana:

Seara > der Abend > [ der a:bant]

Pentru Dumneavoastra > Ihnen > [i:nan]

Domnul > der Herr > [der her]

Doamna, Femeia > die Frau > [di: frau]

Pentru Dumneavoastra > Ihnen > [i:nan]

Tie > dir > [di:r]

 Si > auch > [auH]

Multumesc > danke > [danka]

Dimineata > der Morgen > [mo:rgan]

Ziua > der Tag > [der ta:k]

Domnisoara > das Fräulein > [ das froilain]

Bine, bun, buna > gut > [gu:t]

Guten Morgen! - Buna dimineata > [gu:tan mo:rgan]

Guten Tag! - Buna ziua > [gu:tan ta:k]

Guten Abend! - Buna seara > [gu:tan a:bant]

Acum sa legam formele de salut invatate, cu persoanele din manualul nostru:

Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k frau smit] - Buna ziua domna Schmidt!

Guten Abend, Fräulein Rohde! > [gu:tan a:bant froilain ro:da] - Buna seara
domnisoara Rohde!

Guten Morgen, Herr Rohde! > [gu:tan mo:rgan her ro:da] - Buna dimineata
domnule Rohde!

Explicatie:

In limba germana folosim numele sau prenumele de familie atunci cand ne adresam direct persoanei
respective, de exemplu:

Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k frau smit] - Buna ziua domna Schmidt!

Sa vedem cateva propoziti simple. Urmariti pronuntia germana!

Ce mai faci? > Wie geht es Dir? > [vi: es gEt di:r]

Multumesc, bine. > Danke, gut. > [danka gu:t]

Si tu? > Und Dir? > [unt di:r]

Foarte bine. > Sehr gut. > [zer gu:t]

A, doamna Schmidt! > Ach, frau Schmidt! > [aH frau smit]

Ce mai faceti? > Wie geht es Ihnen? > [vi: es gEt i:nan]

La fel, bine. > Auch gut. > [auH gu:t]

Atentie!

Intrebarea „Wie geht es Ihnen?“ – Ce mai faceti? – nu se refera numai la sanatate, ci este si o forma de
salut. Cuvantul „ Ihnen“ se scrie cu majuscula, pentru ca este o forma de politete: Dumneavoastra.

Repetati propozitiile! Aveti grija la intonatie! Repetati propozitiile cu voce tare si clar! Aveti grija la
pronuntarea corecta!

Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k, Frau smit] - Buna ziua,
doamna Schmidt!

Wie geht es Ihnen? > [vi: es gEt i:nan] - Ce mai faceti?

Guten Morgen! > [gu:tan mo:rgan] - Buna dimineata!

Guten Abend! > [gu:tan a:bant] - Buna seara!

Wie geht es Dir? > [vi: es gEt di:r] - Ce mai faci?

Danke, Gut. Und Ihnen? > [danka, gu:t unt i:nan ] - Bine, multumesc.
Si Dumneavoastra?

Danke, sehr Gut! > [danka zer gu:t] - Foarte bine, multumesc!

Guten Abend. Fräulein Rohde! > [gu:tan a:bant froilain ro:da] - Buna seara
donmisoara Rohde!

Guten Tag Herr Rohde! > [gu:tan ta:k her ro:da] - Buna ziua
domnule Rohde!

uvintele cunoscute le legam acuma cu conjunctia “und” –“si”. Sa pronuntam cu voce tare.

Der Herr und die Frau. > [der Her unt di: Frau] - domnul si doamna

Die Frau und das Fräulein. > [di: Frau unt das froilain] - doamna si domnisoara

Der Tag und der Abend. > [der ta:k unt der a:bant] - ziua si seara

Der Morgen und der Abend. > [der mo:rgan unt der a:bant] - dimineata si seara
Gut und sehr Gut. > [gu:t unt zer gu:t] - bine si foarte bine

Herr Rohde und frau Schmidt. > [her ro:da und frau Schmidt] - domnul Rohde si
doamna Schmidt

Herr und Fräulein Rohde. > [her unt froilain ro:da] - domnul si
domnisoara Rohde

Herr und Frau Schmidt. > [her unt frau Schmidt] - domnul si
doamna Schmidt

Danke ihnen und dir. > [danka i:nan unt di:r] - Va multumesc Dumneavoastra si tie.

Sa folosim cele invatate! Spuneti cu voce tare textul corespunzator in limba germana! Daca
gresiti, corectati-va!

A, domnul Rohde! > Ach, Herr Rohde! > [aH Her ro:da]

Ce mai faceti? > Wie geht es ihnen? > [vi: gEt es i:nan]

Multumesc, bine. > Danke, Gut. > [danka gu:t]

Si tu ce mai faci? > Und wie geht es Dir? > [unt vi: gEt es di:r ]

Foarte bine. > Sehr Gut! > [zer gu:t]

Ziua si seara. > Der Tag und Der Abend. > [der ta:k unt der a:bant]

Doamna Schmidt si > Frau Schmid Und > [frau Schmidt unt froilain

domnisoara Rohde. Fräulein Rohde. ro:da.]

Domnul si doma > Herr und Frau > [Her unt Frau Schmidt]

Schmidt. Schmidt.

Buna seara! > Guten Abend! > [gu:tan a:bant]

La sfarsitul lectiei sa recapitulam pronuntia catorva cuvinete. Cititi cu voice tare si accentuati!

[a:] Tag, Abend,

[o:] Morgen, Rohde,

[i:] wie, ihnen, dir.

 Lectia 1. – Partea a Doua

Ich heiβe > [iH haisa] - ma numesc

In cuvantul „ich“ [iH] consoana „h“ se pronunta tare, ca in cuvantul romanesc “haina”.

In cuvantul “heiβe“ intalnim o litera noua „ β“ asa numitul “estet”.

Pronuntarea lui corespunde cu pronuntarea consoanei romanesti “s”, din suvantul “sunt”
[haisa].

Ich verstehe > [iH ferstEa] - inteleg

Consoana “h”-ul dintre cele doua vocale nu se pronunta, litera “v” la inceputul cuvantului se
pronunta “f” [iH ferstEa].

Ich heiβe Kurz >[iH haisa Kurt ] - ma numesc Kurz.

Consoana „z“, numita in limba germana „tet” se npronunta “t”; Kurz [Kurt].

Repetati propozitiile invatate! Pronuntatile cu voce tare si clar!

Inteleg. > Ich verstehe > [iH ferstEa]

Ma numesc Kurz. > Ich heiβe Kurz > [iH haisa Kurt ]

Intelg doamna Schmidt. > Ich verstehe, Frau Schmidt > [iH ferstEa Frau smit]

Urmeaza cuvintele noi ale lectiei. Pronuntati cu voce tare si clar cuvintele:

Heiβe > [haisa] > a se numi

Ich > [iH] > eu

Ja > [ia] > da

Mich > [miH] > pe mine

 Nein > [nain] > nu

Nicht > [niHt] > nu

Sie > [zi:] > dumneavoastra

sie > [zi:] > ea, ei, ele

verstehen > [ferstEa] > a inteleg

Acuma sa recapitulam cuvintele lectiei de astazi in alta ordine. Aveti grija la pronuntie!

Ich > [iH] > eu

Mich > [miH] > pe mine

sie > [zi:] > ea, ei, ele

nicht > [niHt] > nu

Sie > [zi:] > dvs.

Heiβe > [haisa] > a se numi

Verstehen > [ferstEa] > a intelege

Ja > [ia] > da

Nein > [nain] > nu

Formati propozitii cu verbul „heiβe“ – a se numi! Atentie la pronuntarea verbului „heiβe“ si a

pronumelul „ich“.

Ich heiβe Schmidt. > [iH haisa smit] - ma numesc Schmidt

Ich heiβe Eva Schmidt. > [iH haisa Efa smit] - ma numesc Eva Schmidt

Sie heiβen Rohde. > [zi: haisa ro:da] - va numiti Rohde.

Sie heiβen Max Rohde. > [zi: haisa maks ro:da] - va numiti Max
Rohde.

Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:] - cum va numiti?

Rudy? > [ru:dy] - Rudy?

Nein, ich heiβe nicht Rudy. > [nain iH haisa niHt ru:dy] - nu, nu ma numesc Rudy.

Ich heiβe Rohde. > [iH haisa ro:da] - ma numesc Rohde.

Explicatie:

In propozitia afirmativa verbul sta intotdeauna pe locul al doilea. Subiectul poate stat ata inaintea
verbullui conjugat cat si in urma lui.Ordinea: subiect – verb conjugat se numeste ordine directa, de
exemplu:

Ich heiβe Max Rohde – ma numesc Max Rohde.

1 2 3

Daca pe primul loc in propozitie este o alta parte de propozitie decat subiectul, vorbim de ordine inverse,
de ex:

Max Rohde heiβe Ich - Max Rohde ma numesc.

1 2 3

Cititi cu voce tare in limba germana. Daca gresiti, corectati-va:

Cum va numiti? - Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:]

Ma numesc Max Rohde. - Ich heiβe Max Rohde. > [iH haisa maks
ro:da]

Va numiti Rudy? - Wie heiβen Rudy? > [haisan zi: ru:dy ru:dy]

Nu, nu ma numesc Rudy. - Ich heiβe nicht Rudy. > [iH haisa niHt ru:dy]

Va numiti Eva? - Sie heiβen Eva? > [zi: haisa Efa]

Va numiti Schmidt? - Heiβen Sie Schmidt? > [haisan zi: smit]

ititi propozitiile urmatoare cu verbul „verstehen“ – a intelege. Urmariti pronuntia germana:

Ich verstehe Sie. > [iH ferstEa zi:] - va inteleg.

Ich verstehe Sie Sehr gut > [iH ferstEa zi: zer gu:t] - va inteleg foarte bine.

Ich verstehe Frau Schmidt nicht. > [iH ferstEa frau smit niHt] - N-o inteleg pe doamna
Schmidt.

Sie verstehen mich. > [zi: ferstEan miH] - ma intelegeti.

 Sie verstehen mich auch. > [zi: ferstEan miH auH] - si dumneavoastra ma intelegeti.

Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH] - ma intelegeti?

Verstehen Sie Fräulein Rohde? > [ferstEan zi: froilain ro:da] - o intelegeti pe domnisoara
Rohde?

Nein, ich verstehe Sie nicht. > [nain iH ferstEa zi: niHt] - nu, nu va inteleg.

Und ich verstehe Sie gut. > [unt iH ferstEa zi: gu:t] - si eu va inteleg.

Verstehen Sie Eva? > [ferstEan zi: Efa] - o intelegeti pe Eva?

Ja, ich verstehe sie. > [ia iH ferstEa zi:] - da o inteleg.

Wie verstehen Sie mich? > [vi: ferstEan zi: miH] - cum ma intelegeti?

Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: zer gu:t] - va inteleg foarte bine.

Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: zer gu:t]

Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:]

Verstehen Sie Fräulein Rohde? > [ferstEan zi: froilain ro:da]

Heiβen Sie Kurz? > [haisan zi: Kurt ]

Wie verstehen Sie mich?. > [vi: ferstEa zi: miH]

Ich Verstehen Sie nicht? > [iH ferstEan zi: niHt]

Cititi de mai multe ori urmatoarele propozitii! Acestea sunt deja cunoscute! Cititi-le cursive si
clar:

Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:] - cum va nuiti?

Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH] - ma intelegeti?

Wie geht es ihnen? > [vi: gEt es i:nan] - ce mai faceti?

Es geht gut. > [es gEt gu:t] - bine.

Heiβen Sie Kurz? > [haisan zi: Kurt ] - va numiti Kurz?

Wie verstehen Sie Eva? > [vi: ferstEan zi: Efa] - cum o intelegeti pe
Eva?

Danke, sehr Gut! > [danka zer gu:t] - multumesc, foarte

bine!
 Guten Abend, Frau Schmidt! > [gu:tan a:bant, Frau smit] - buna seara doamna Schmidt!

Guten Tag Herr Rohde! > [gu:tan ta:k her ro:da] - buna ziua domnule Rohde!

Guten Morgen, Fräulein Eva! > [gu:tan mo:rgan froilain Efa] - buna dimineata domnisoara Eva!

Exersati si in alta ordine aceste cuvinte! Pronuntati-le cu voce tare! Atentie la pronuntia corecta:

Ce mai faceti? Ce mai faci? > [vi: gEt es] > Wie geht es?

Nu inteleg > [iH ferstEa niHt] > Ich verstehe nicht

Si eu > [unt auH] > ich auch

Multumesc > [danka] > danke

Tie > [di:r] > dir

Nu ma numesc > [iH haisa niHt] > ich heiβe nicht

Va inteleg > [iH ferstEa zi:] > ich verstehe Sie

Va numiti? > [ haisa zi:] > heiβen sie?

Si pentru dumneavoastra > [unt i:nan] > und ihnen

O inteleg > [iH ferstEa zi:] > ich verstehe Sie

Buna seara, domnule Rohde! > [gu:tan a:bant her ro:da] > guten abend, He Rohde!

Ah, domnisoara Rohde! > [aH froilain ro:da] > ach, Fräulein Rhode!

Foarte bine. > [zer gu:t] > sehr gut.

In incheierea propozitiei de astazi repetati toate propozitiile! Cititi cu voce tare propozitiile in
limba germana! Urmariti accentul corect:

Ma intelegeti? > Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH]

Nu ma numesc Rudy. > Ich heiβe nicht Rudy > [iH haisa niHt ru:dy ]

Ce mai faceti? > Wie geht es Ihnen? > [vi: es gEt i:nan]

Multumesc foarte bine. > Danke, sehr Gut! > [danka zer gu:t]

Nu va inteleg. > Ich verstehe Sie nicht. > [iH ferstEa zi: niHt]

Cum va numiti? > Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:]

Va inteleg bine. > Ich verstehe Sie gut. > [iH ferstEa zi: gu:t]
In cuvintele urmatoare se repeta aceleasi sunete.cititi cu voce tare:

[E] Eva, verstehen, geht;

[H] auch, ich, mich, nicht;

[a] danke, Morgen, Rohde;

[e] Herr, Abend, sehr;

Zonele casei în Germană

In Română în Germană Pronunţia / Se citeşte:

baia das Badezimmer das bade-ţima
balconul der Balkon dea balcon
bucătăria die Küche di chiuhe
camera das Zimmer das ţimăr
dormitorul das Schlafzimmer das şlaf-ţimăr
grădina der Garten dea gartăn
garajul die Garage di garaje
gazonul der Rasen dea razăn
holul der Flur dea flur
parter das Erdgeschoss das erd-ghe-şos
peretele die Wand di vand
podeaua der Boden dea bodăn
primul etaj der erste Stock dea erste ştoc
scările die Treppen di trepăn
subsol der Keller / das Untergeschoss dea kelăr / das untăr-gheşos
sufrageria das Wohnzimmer das von-ţimăr
tavanul das Dach das dah
toaleta die Toilette di toilete

Mobilier şi Decoraţiuni în Germană:

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea purta conversaţii despre mobilier şi
decoraţiuni, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire
la aceste subiecte.

în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte:

biblioteca das Bücherregal das biuhe-regal
biroul der Schreibtisch dea şraib-tiş
cada die Badewanne di bade-vane
canapeaua das Sofa das sofa
chiuveta din baie das Waschbecken das vaş-becăn
chiuveta din
das Spülbecken das şpiul-becăn
bucătărie
coşul de gunoi der Papierkorb dea papir-corb
covorul der Teppich dea tepih
dulapul der Schrank dea şranc
duşul die Dusche di duşe
fereastra das Fenster das fenstăr
fotoliul der Sessel dea zesăl
der Türknauf / der dea tiur-knauf / dea tiur-
mânerul de la uşa
Türgriff grif
masa der Tisch dea tiş
mobila die Möbel di miobăl
oglinda der Spiegel dea şpigăl
patul das Bett das bet
pătura die Decke di deche
perdeaua der Vorhang dea for-hang
perna das Kopfkissen das cof-chisăn
poza das Bild das bild
prosopul das Handtuch das hand-tuh
robinetul der Wasserhahn dea vasăr-han
scaunul der Stuhl dea ştul
das Regal / die
sertarul das regal / di şub-lade
Schublade
uşa die Tür di tiur
vesela das Geschirr das gheşir
vaza die Vase di vaze

Aparate în Germană - Aparatură electrică în Germană:

Tabelul următor conţine traducerea din Română în Germană, a unora dintre cele mai des
întâlnite aparate electrice de uz casnic:

în Română în Germană Pronunţia / Se citeşte:

aerul condiţionat die Klimaanlage di clima-anlaghe
aparatele die Geräte di gherete
aspiratorul der Staubsauger dea ştaub-zaugăr
ceasul die Uhr di ur
ceasul deşteptător der Wecker dea vecăr
congelatorul der Gefrierschrank dea ghefrir-şranc
cratiţa der Topf dea tof
cuptorul der Backofen dea bac-ofăn
cuptorul cu
die Mikrowelle di micro-vele
microunde
deschizătorul de
der Dosenöffner dea dozăn-eofnăr
conserve
das Bügeleisen / das das biugăl-aizan / das
fierul de călcat
Eisen aizan
fierul de călcat cu
das Dampfbügeleisen das damf-biugăl-aizan
aburi
frigiderul der Kühlschrank dea chiul-şranc
lampa die Lampe di lampe
maşina de spălat rufe die Waschmaschine di vaş-maşine
die
maşina de spălat vase di gheşir-şpiul-maşine
Geschirrspülmaschine
mixerul der Standmixer dea ştand-mixăr
radioul das Radio das radio
telecomanda die Fernbedienung di fern-bedinung
telefonul das Telefon das telefon
televizorul der Fernseher dea fen-ţe
uscătorul de păr der Haartrockner dea har-trocnăr