Sunteți pe pagina 1din 17

https://www.youtube.com/watch?

v=urQYFFMIVJs&list=PL6AB67B348FBE5C2C
http://www.waialo.com/2013/03/germana.html
Lecia 20 de German - Pri ale Corpului
Corpul uman (Vocabular) - Menschlicher Krper (Wortschatz):
brbia - Kinn (pronunia : chin)
burta - Bauch (pronunia : bau)
cap - Kopf (pronunia : cof)
cot - Ellbogen (pronunia : elbogn)
deget de la mn - Finger (pronunia : fingr)
deget de la picior - Zeh (pronunia : e)

dini - Zhne (pronunia : ene)


faa - Gesicht (pronunia : gheziht)
ficat - Leber (pronunia : libr)

frunte - Stirn (pronunia : tirn)


gt - Nacken (pronunia : nachen)
gur - Mund (pronunia : mund)

genunchi - Knie (pronunia : cni)


glezn - Knchel (pronunia : cniohl)
inim - Herz (pronunia : her)
mn - Hand (pronunia : hand)
muchi - Muskeln (pronunia : muschel)
nas - Nase (pronunia : naze)
ochi - Auge (pronunia : aughe)
obraji - Wange (pronunia : vange)

os - Knochen (pronunia : cneohn)


pr - Haar (pronunia : har)
picior - Fu (pronunia : fus)

piele - Haut (pronunia : haut)


piept - Brust (pronunia : brust)
plmn - Lunge (pronunia : lunghe)
snge - Blut (pronunia : blut)
spate - Rcken (pronunia : riuche)
sprncene - Augenbrauen (pronunia : aughen-braun)
umr - Schulter (pronunia : ultr)
unghie - Fingernagel (pronunia : fingr-naghel)
ureche - Ohr (pronunia : or)

Corpul omenesc (der Krper)


Cu ajutorul tabelului de mai jos vom invata care sunt principalele parti componente ale corpului uman, dezvoltandune astfel vocabularul.
In lista le-am trecut in ordinea cap - picioare (am inceput cu capul, am continuat cu trunchiul si am incheiat cu
picioarele).
Dupa cum ati observat deja, am trecut la toate substantivele articolul corespunzator genului german si traducerea in
limba romana. Am facut asta pentru ca este foarte important ca atunci cand invatam un substantiv sa retinem si
articolul care il insoteste. Daca retinem articolul, evident vom sti genul substantivului si de aici lucrurile se simplifica
la declinare.
Spor la invatat!
Partile componenete ale corpului omenesc (der Krper)
Capul

Gatul

Ochii

der Kopf

die Kpfe

der Hals

die Hlse

das Auge

die Augen

cap

capete

gat

gaturi

ochi

ochi

Nasul

Gura

Urechile

die Nase

die Nasen

der Mund

die Mnder

das Ohr

die Ohren

nas

nasuri

gura

guri

ureche

urechi

Sprancenele

Genele

Barbia

die Augengraue

die Augengrauen

die Wimper

die Wimpern

das Kinn

die Kinne

spranceana

sprancene

geana

gene

barbie

barbii

Buzele

Obrajii

Fruntea

die Lippe

die Lippen

die Wange

die Wangen

die Stim

die Stimen

buza

buze

obraz

obraji

frunte

frunti

Parul

Ceafa

Trunchiul

das Haar

die Haare

der Nacken

die Nacken

der Rumpf

die Rmpfe

par

ceafa

cefe

trunchi

trunchiuri

Pieptul

Abdomenul

Talia

der Brustkorb

die Brustkrbe

der Bauch

die Buche

die Taille

die Taillen

piept

piepturi

abdomen

abdomene

talie

talii

Bratele

Umerii

Coatele

der Arm

die Arme

der Schulter

Die Schultern

der Ellenbogen

die Ellenbogen

brat

brate

umar

umeri

cot

coate

Antebratele

Palma

Incheietura mainii

der Unterarm

die Unterarme

die Handflche

die Handflchen

das Handgelenk

die Handgelenke

antebrat

antebrate

palma

palme

incheietura

incheieturi

Degetul mare

Degetul aratator

Degetul mijlociu

der Daumen

die Daumen

der Zeigefinger

die Zeigefinger

der Mittelfinger

die Mittelfinger

deget ~

degete ~

Degetul inelar

Degetul mic

Picioarele

der Ringfinger

die Ringfinger

der kleine Finger

die kleine Finger

das Bein

die Beine

picior

picioare

Genunchii

Laba piciorului

Degetele picioarelor

das Knie

die Knie

der Fu

die Fe

der Zeh

die Zehen

genunchi

genunchii

laba

labe

deget

degete

Unghiile

Glezna

Spatele

der Fingernagel

die Fingerngel

der Knckel

die Knckel

der Rcken

die Rcken

unghie

unghii

glezna

glezne

spate

Omoplatii
das Schulterblatt

Sezutul
die Schulterbltter

das Ges

Pulpa piciorului
die Gese

die Wade

die Waden

omoplat

omoplati

sezut

sezuturi

pulpa

pulpe

- See more at: http://invatgermanaonline.blogspot.ro/2013/09/corpul-omenesc-der-korper.html#more

Familia n German - Membrii familiei n German


n aceast lecie vei nva cuvinte i expresii de baz folosite n momentul n care
dorii s v prezentai membrii familiei n limba German.
n tabelul urmtor gsii traducerea n limba German a celor mai comune grade de rudenie:
Membrii familiei Vocabular - Familienangehrige Wortschatz
n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

prini

die Eltern

di eltrn

tat

der Vater

dea fatr

mam

die Mutter

di mutr

frate

der Bruder

dea brudr

frate vitreg

Stiefbruder

tif-brudr

sor

die Schwester

di vestr

sor vitreg

Stiefschwester

tif-vestr

bunicul

der Grovater

dea gros-fatr

bunica

die Gromutter

di gros-mutr

bunicu

Oma

oma

strbunic

der Urgrovater

dea ugros-fatr

strbunic

die Urgromutter

di ugros-mutr

unchi

der Onkel

dea oncl

mtu

die Tante

di tante

vr

der Cousin

dea cuzin

verioar

die Kusine

di cuzine

soul

der Ehemann

dea ehe-man

soia

die Ehefrau

di ehe-frau

copii

die Kinder

di chindr

gemenii

der Zwillinge

dea ivling

fiul

der Sohn

dea son

biatul

der Junge

dea iunghe

fiica

die Tochter

di tohtr

fata

das Mdchen

das med-hen

nepotul

der Neffe

dea nefe

nepoata

die Nichte

di nihte

naul

der Pate

dea pate

naa

die Patin

di patin

socru

Schwiegervater

viga-fata

soacr

Schwiegermutter

viga-muta

cumnat

der Schwager

dea vagr

cumnat

die Schwgerin

di vegrin

De reinut! Cnd dorii s v referii la o persoan de genul masculin singular atunci folosii der (pronunia : dea) iar
cnd dorii s v referii la o persoan de genul feminin singular atunci folosii die (pronunia : di). Aceeai regul se
aplic i n cazul n care vrei s spunei: al meu - mein (pronunia : main) sau a mea - meine (pronunia : maine).

n continuare vom nva cteva fraze, propoziii i ntrebri de baz n limba


German, toate n strns legtur cu subiectul principal al acestei lecii:

Acesta este tatl meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter (pronunia : das ist
main fatr / das ist maine mutr)
Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronunia : dea her / di frau)
Masculin / Feminin - mnnlich / weiblich (pronunia : menlih / vaiblih)
Am doi frai / Am dou surori - Ich habe zwei Brder / Ich habe zwei Schwestern (pronunia : ih habe vai brud / ih
habe vai vestn)
Suntei castorit()? - Sind Sie verheiratet? (pronunia : sind zi ferhairatet)
Starea civil - der Familienstand (pronunia : dea Familien-tand)
Singur / Cstorit / Divorat - ledig / verheiratet / geschieden (pronunia : ledig / ferhairatet / geidn)
Fritz este tatl lui Aida i a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunia : Fritz ist dea fatr fon
Aida und fon Erica)
Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronunia : Aida ist di Tohtr von Fritz)

Formule de Salut n German - Expresii n German


Salutri sau mai bine zis Gre. n aceast lecie vei nva saluturi i expresii de
baz folosite uzual n limba German.
Aceast lecie este compus din cinci categorii principale, n fiecare categorie vei nva:

1. forme de salut folosite atunci cnd dorii s spunei "Bun ziua" n limba German.
2. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei "La revedere" n limba German.

3. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei "Mulumesc" n limba German.

4. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei "Cu plcere!" n limba German.

5. fraze i expresii folosite n socializarea dintre dou persoane, n limba German.

n tabelul urmtor gsii traducerea unora dintre cele mai comune expresii i cuvinte folosite n limba German, de
asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunie pentru majoritatea frazelor i cuvintelor.

Cum spun "Bun ziua" n limba German?


n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

Bun ziua

Guten Tag / Hallo

gutn tag / halo

Bun ziua

Gr Gott (Sud Germania i Austria)

grius got

Bun ; Salut

Hallo ; Hi

halo ; hai

Bun / Salut

Servus (ntre persoane de gen masculin)

servus

Bun dimineaa

Guten Morgen

gutn morgn

Bun seara

Guten Abend

gutn abnd

Noapte bun

Gute Nacht

gute naht

Bine ai venit!

Willkommen

vilcomn

Cum spun "La revedere" n limba German?


n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

La revedere

Auf Wiedersehen

auf vidr-zen

La revedere!

Auf Wiederhren! (dup o conversaie telefonic) auf vidr-hiorn

Pa

Tschss

cius

Ne vedem mai trziu Bis spter

bis peta

Ne vedem curnd

Bis bald

bis bald

Ne vedem mine

Bis morgen

bis morgn

Cu bine!

Mach's gut

mahs gut

Cu bine!

Alles Gute

ales gu-t

Mult noroc!

Viel Glck

fil gliuc

Cum spun "Mulumesc" n limba German?

n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

Mulumesc

Danke

danche

Mulumesc!

Danke schn!

danche iun

Mulumesc!

Danke sehr

danche zea

Mulumesc!

Besten Dank (formal)

bestn danc

Mulumesc!

Ich danke Ihnen (formal)

ih danche inn

Mulumesc!

Herzlichen Dank (formal)

herlih danc

Mulumesc mult!

Tausend Dank

tauznd danc

V mulumesc mult! Vielen Dank (poate fi folosit si formal)

filn danc

V mulumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal)

danche fil-mal

V mulumesc mult! Schnen Dank (formal)

iunn danc

V mulumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal)


V mulumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal)
V mulumesc mult! Ein herzliches Dankeschn (formal)

Cum spun "Cu plcere!" n limba German?


n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

V rog!

Bitte!

bite

Cu plcere!

Nichts zu danken!

nih u dan-cn

Cu plcere!

Gern geschehen (prescurtat Gern)

ghern ghein

Cu plcere!

Bitte schn! (formal)

bite iun

Cu plcere!

Bitte sehr (formal)

bite zea

Cu plcere!

Mit Vergngen (formal)

mit faghenugn

Scuzai-m

Entschuldigung

enuldigung

mi pare ru

Es Tut mir Leid

es tut mia laid

Nu-i nimic

Schon gut

on gut

Nu-i nimic

Kein Problem

cain problem

Da / Nu

Ja / Nein

ia / nain

Fraze i expresii folosite n socializarea dintre dou persoane, n limba German:


Care este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?)
Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal)
Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...)
ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih)
ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit)
Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?)
Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia : mia ghet es gut und inn)
(formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und dia)
mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia laid. ih farte-e niht)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich? (pronunia : viuclih)
Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia : ih can niht so gut doici u
redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunia : ia. cain problem)
De reinut! La ntrebarea "Wie geht's?" nu este indicat s rspundei cu "Ich bin gut", deoarece acest rspuns nu
reflect o stare de spirit, ci mai degrab o capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematic - Ich bin gut in
Mathematik

"Ct este ora / ceasul?" n limba German

Aici vei nva cum s rspundei la ntrebarea "Ct este ora / ceasul?" n limba
German.
Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?)

Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur)
Este ora dou - Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur)
Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur)
Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur)
Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur)
Este ora ase - Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur)
Este ora apte - Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur)
Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur)
Este ora nou - Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur)
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur)
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht)
Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (pronunia : es ist halb aht)
Este ora opt i patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-firig)
Este ora opt far un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht)
Durata (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (pronunia : minute(minutn)
or(ore) - stunde(n) (pronunia : tunde(tundn)
zi(le) - tag(e) (pronunia : tag(taghe)
sptmn(sptmni) - woche(n) (pronunia : vohe(vohn)
lun(luni) - monat(e) (pronunia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronunia : iar(iare)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
diminea - morgen (pronunia : morghn)

dup-amiaz - nachmittag (pronunia : nah-mitag)


seara - abend (pronunia : abnd)
noapte - nacht (pronunia : naht)
nainte - vor (pronunia : for)
mai trziu - spter (pronunia : petr)

Gramatica Limbii Germane - Verbul n German


Infinitivul verbului este forma acestuia n dicionar.
Exemplu : gehen - a merge (rdcina verbului = geh)
ich - rdcina verbului + e - gehe
du - rdcina verbului + st - gehst
er/sie/es - rdcina verbului + t - geht
wir - infinitivul verbului - gehen
ihr - rdcina verbului + t - geht
sie - infinitivul verbului - gehen
Verbele ale cror rdcina se termin n : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2-a
singular si plural si a 3-a singular se va aduga un 'e' ntre verb si terminaiile anterioare.
Exemplu : arbeiten - a munci (rdcina verbului = arbeit)
ich - rdcina verbului + e - arbeite
du - rdcina verbului + e + st - arbeitest
er/sie/es - rdcina verbului + e + t - arbeitet
wir - infinitivul verbului - arbeiten
ihr - rdcina verbului + e + t - arbeitet
sie - infinitivul verbului - arbeiten

Verbele ale cror rdcina se termina n : s , ss , , x sau z , la persoana a 2-a singular se va


nlocui terminaia 'st' cu 't'.
Exemplu : tanzen - a dansa (rdcina verbului = tanz)
ich - rdcina verbului + e - tanze
du - rdcina verbului + t - tanzt
er/sie/es - rdcina verbului + t - tanzt
wir - infinitivul verbului - tanzen
ihr - rdcina verbului + t - tanzt
sie - infinitivul verbului - tanzen
Verbe a cror form trebuie nvaat pe de rost:
bringen - a aduce (rdcina verbului = bring)
ich - bringe
du - bringst
er/sie/es - bringt
wir - bringen
ihr - bringt
sie - bringen
finden - a gsi (rdcina verbului = find)
ich - finde
du - findest
er/sie/es - findet
wir - finden
ihr - findet
sie - finden
hren - a auzi (rdcina verbului = hr)
ich - hre
du - hrst
er/sie/es - hrt
wir - hren
ihr - hrt
sie - hren
lesen - a citi
ich - lese
du - liest
er/sie/es - liest
wir - lesen
ihr - lest
sie - lesen
sagen - a spune (rdcina verbului = sag)
ich - sage
du - sagst
er/sie/es - sagt
wir - sagen
ihr - sagt
sie - sagen
Lista verbelor importante

sprechen - a vorbi
arbeiten - a munci
bekommen - a obine
bleiben - a rmne
brauchen - a avea nevoie

bringen - a aduce
denken - a gndi
essen - a mnca
fahren - a conduce
finden - a gsi
fragen - a ntreba
geben - a da
gehen - a merge
gehren - a aparine
glauben - a crede
haben - a avea
halten - a opri
heien - a se numi
helfen - a ajuta
hren - a auzi
kaufen - a cumpara
kennen - a cunoate
kommen - a veni
knnen - a putea
lassen - a lsa
laufen - a funciona
leben - a tri
legen - a se aeza
liegen - a sta aezat
sagen - a spune
schlafen - a dormi
schlagen - a lovi
schreiben - a scrie
sehen - a vedea
sein - a fi
sitzen - a sta
sollen - a trebui s
spielen - a se juca
stehen - a sta
stellen - a pune
machen - a face
mgen - a plcea
mssen - a trebui
nehmen - a lua
tragen - a purta
treffen - a ntlni
tun - a face
warten - a atepta
werden - a deveni
werfen - a arunca
wissen - a tii
wohnen - a locui
wollen - a vrea
ziehen - a trage
tragen - a purta

Verbe cu particula separabila


In limba germana se pot forma verbe noi cu ajutorul unor particule separabile, schimbandu-se astfel sensul de baza
al verbului.
Particulele folosite in crearea de verbe noi pot fi separabile, neseparabile sau oscilante.

In cazul verbelor cu particula separabila, aceasta este intotdeuna accentuata.


Particula separabila poate fi un prefix, o prepozitie, un adverb, un adjectiv, un substantiv sau un verb.
Particule separabile folosite in crearea de noi verbe
Prefix

ent

entgehen

Prepozitie

aus

ausgehen

Adverb

zurck

Adjectiv

los

losgehen

Substantiv

Heim

heimgehen

Verb

spazieren

spazierengehen

zurckgehen
gehen

Atunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe ultimul loc in
propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ.
Altfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in propozitie. Nu se separa
atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii secundare, subordonate introduse).
In cazul participiului II (participiu perfect) , prefixul -ge se interpune intre particula si verb:
- ankommen - angekommen
- einkaufen - eingekauft
Prefixul -ge se omite in cazul:
- verbelor cu compunere dubla (verbe la care particula separabila este urmata de o particula inseparabila):
anvertraut;
- verbelor care se termina in sufixe accentuate de origine negermana -ieren sau -oren:
herumspazieren - herumspaziert.
In cazul infinitivului prepozitional, zu se plaseaza intre particula si verbul de baza:
aufzustehen, anzuvertrauen, anzuerkennen.

Principalele particule separabile folosite la constructia verbelor


ab

abfahren (er fhrt ab)

abholen (er holt ab)

an

anziehen (er zieht an)

anfangen (er fngt an)

auf

aufmachen (er macht auf)

aufstehen (er steht auf)

aus

ausziehen (er zieht aus)

aussteigen (er steigt aus)

bei

beibringen (er bringt bei)

beitragen (er trgt bei)

ein

einkaufen (er kauft ein)

einladen (er ldt ein)

fest

festlegen (er legt fest)

feststellen (er stellt fest)

fort

fortgehen (er geht fort)

fortfahren (er fhrt fort)

her

herkommen (er kommt her)

herholen (er holt her)

herein

hereinholen (er holt herein)

hereinlassen (er lsst herein)

heraus

herausarbeiten (er arbeitet heraus)

herausfordern (er fordert heraus)

hin

hingehen (er geht hin)

hinfahren (er fhrt hin)

hinaus

hinausgehen (er geht hinaus)

hinauslaufen (er luft hinaus)

los

loslassen (er lsst los)

losfahren (er fhrt los)

mit

mitbringen (er bringt mit)

mitteilen (er teilt mit)

nach

nachfragen (er fragt nach)

nachdenken (er denkt nach)

vor

vorkommen (es kommt vor)

vorhaben (er hat vor)

vorbei

vorbeigehen (er geht vorbei)

vorbeilaufen (er luft vorbei)

weg

weggehen (er geht weg)

wegfahren (er fhrt weg)

weiter

weitergehen (er geht weiter)

weiterkommen (er kommt weiter)

zu

zumachen (er macht zu)

zusagen (er sagt zu)

zurck

zurckkommen (er kommt zurck)

zurckgeben (er gibt zurck)

zusammen

zusammenarbeiten (er arbeitet zusammen)

zusammensetzen (er setzt zusammen)

Verbe cu particula neseparabila

Asa cum am mentionat si in articolul precedent, Verbe cu particula separabila, in limba germana se pot forma noi
verbe cu ajutorul anumitor particule. Aceste particule pot fi neseparabile (inseparabile), separabile sau oscilante.
Pentru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna neaccentuata.
Aceste verbe se conjuga dupa regulile conjugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la Participiu II nu primesc prefixul
(augmentul) ge-.
In cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen - ginnen, verlieren lieren.

Principalele particule neseparabile folosite in constructia verbelor noi


be

bezahlen (er bezahlt)

befreien, begehen, bekommen, beschreiben

emp

empfangen (er empfngt)

empfehlen, empfinden

ent

entscheiden (er entscheidet)

entgegnen, enthalten, entstellen

er

erzhlen (er erzhlt)

erfinden, erhalten, ersetzen, erzengen

ge

gefallen (er gefllt)

gelingen, gehren, gewhren

miss

missfallen (er missfllt)

misstrauen

ver

verbringen (er verbringt)

verbieten, vergeben, verzeihen

zer

zerstren (er zerstrt)

zerbrechen, zerreien

Particula mi este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si in toate verbele
cu compunere dubla: mibilden, migestalten, miverstehen.

Verbe cu particula oscilanta

Pe langa verbele cu particula separabila si inseparabila, in limba germana exista o categorie de verbe compuse cu
ajutorul particulelor oscilante.
Particulele oscilante pot fi atat separabile (accentuate) cat si inseparabile (neaccentuate).
Anumite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu-i acestuia sensul in functie de forma utilizata.
Sensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul verbului folosit.
In cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract, figurat.

Particule oscilante folosite cu acelasi verb


Particula

Folosita separabil

Folosita inseparabil

durch

durchschauen

a vedea prin

durchschauen

a recunoaste

hinter

hintertreiben

a goni

hintertreiben

a dejuca

ber

bersetzen

a trece peste

bersetzen

a traduce

um

umschreiben

a transcrie

umschreiben

a parafraza

unter

unterstehen

a se adaposti

unterstehen

a depinde

wieder

wiederholen

a readuce

wiederholen

a repeta

Particule oscilante folosite cu verbe diferite


voll

vollfllen

a umple (complet)

vollbringen

a executa

wider

widerspiegeln

a reflecta

widersprechen

a contrazice

- See more at: http://invatgermanaonline.blogspot.ro/2013/09/verbe-cu-particula-oscilanta.html#sthash.5XXNVgL0.dpuf

Gramatica Limbii Germane - Substantivul n German


Substantivul: Genul Masculin
"Der" nsoete ntotdeauna substantivul de genul masculin.
Substantivul masculin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru:
zilele sptmnii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mrci de automobile.
Substantivul masculin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -ling (der
lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich.
Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, der Lehrer, der Tag...
Substantivul: Genul Feminin
"Die" nsoete ntotdeauna substantivul de genul feminin.
Substantivul feminin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru:
avioane , vapoare , ruri i mrci de motociclete.
Substantivul feminin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit ,
-schaft , -ung , -ei , -ie , -r , -e , -enz , -ik , -ion , -tt , -in.
Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul
terminaiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin.
Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die rztin, die Lehrerin...
Substantivul: Genul Neutru
"Das" nsoete ntotdeauna substantivul de genul neutru.
Substantivele neutre pot fi identificate i dac arat rezultatul unei actiuni.
Substantivele neutre pot fi identificate i dup prefixe: das ge-...
Substantivele neutre pot fi identificate i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein ,
-tum , -ium , -um , -ment.
Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotrt Die , indiferent de
genul pe care l are la singular.
Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se.
exemplu: Der Tag - Die Tage
Sustativele masculine i neutre care se termin in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au form de
plural! Forma de plural este identic cu cea de singular. Substantivele masculine care au n
componena lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.
Substativele care se termin n -nis i -in i dubleaz consoana la forma de plural. exemplu:
Die Lehrerin - Die Lehrerinnen
Exist de asemenea i substantive care au forme numai la plural sau singular.
Substative care au forme numai la singular:
das Alter , der rger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glck , die Hitze , die Klte ,
der Lrm , die Zeit.

Substantive care au forme numai la plural:


die Alimente , die Einknfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrder , die Geschwister , die
Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

Gramatica Limbii Germane - Pronumele n German


Pronumele Interogativ
cnd? - wann? (se pronun "van?")
pn cnd? - bis wann? (se pronun "bis van?")
de cnd? - seit wann? (se pronun "zait van?")
ce? - was? (se pronun "vas?")
de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?")
de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?")
de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?")
cine? - wer? (se pronun "vi?")
pe cine? - wen? (se pronun "vin?")
cui? - wem? (se pronun "viem?")
care? - welche? (se pronun "velhe?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?")
ct de mult timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?")
ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?")
cum? - wie? (se pronun "vi?")
ct? - wieviel? (se pronun "vifil?")
unde? - wo? (se pronun "vo?")
la care?pe lng care? - wobei? (se pronun "vobai?")
prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronun "vodoih?")
pentru ce?pentru care? - wofr? (se pronun "vofiur?")
mpotriva cui? - wogegen? (se pronun "voghign?")
dincotro? - woher? (se pronun "vohea?")
ncotro? - wohin? (se pronun "voin?")
cu ce? - womit? (se pronun "vo-mit?")
spre unde? - wonach? (se pronun "vo-nah?")
la ce? - woran? (se pronun "vo-ran?")
pe ce? - worauf? (se pronun "vo-rauf?")
de unde?din ce? - woraus? (se pronun "vo-raus?")
n ce/care?unde? - worin? (se pronun "vo-rin?")
peste ce?despre ce? - worber? (se pronun "vo-riubr?")
despre ce? - worum? (se pronun "vo-rum?")
sub ce?sub care? - worunter? (se pronun "vo-runtr?")
despre ce/care? - wovon? (se pronun "vo-fon?")
n faa cui? - wovor? (se pronun "vo-for?")
Pronumele Personal:
I sg. eu - ich (se pronun "ih")
II-a sg. tu - du (se pronun "du")
III-a sg. Masculin el - er (se pronun "ea")
III-a sg. Feminin ea - es (se pronun "ea")
III-a sg. Neutru ea - sie (se pronun "zi")
I pl. noi - wir (se pronun "via")
II-a pl. voi - ihr (se pronun "ir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronun "zi")
Pronumele Posesiv:
I sg. al meu - mein (se pronun "main")
II-a sg. al tu - dein (se pronun "dain")

III-a sg. Masculin al su - sein (se pronun "zain")


III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronun "ir")
III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronun "zain")
I pl. al nostru - unser (se pronun "unzr")
II-a pl. al vostru - euer (se pronun "oir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronun "ir")
II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr - ihr (se pronun "ir")
cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?
Pronumele Reflexiv:
Acuzativ
I sg. pe mine - mich (se pronun "mih")
II-a sg. pe tine - dich (se pronun "dih")
III-a sg. pe el/ea - sich (se pronun "zih")
I pl. pe noi - uns (se pronun "unz")
II-a pl. pe voi - euch (se pronun "oih")
III-a pl. pe ei - sich (se pronun "zih")
Dativ
I sg. mie - mir (se pronun "mia")
II-a sg. ie - dir (se pronun "dia")
III-a sg. lui/ei - sich (se pronun "zih")
I pl. nou - uns (se pronun "unz")
II-a pl. vou - euch (se pronun "oih")
III-a pl. lor - sich (se pronun "zih")

Gramatica Limbii Germane - Adverbul n German


Adverbul de cauz rspunde la ntrebrile:
de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?")
de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?")
de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?")
Adverbul de Cauz:
de aceea - darum (se pronun "da-rum")
aadar/prin urmare - demnach (se pronun "dem-nah")
aadar/prin urmare - somit (se pronun "zomit")
n caz de nevoie - notfalls (se pronun "not-fals")
deloc/n nici un caz - keinefalls (se pronun "kaine-fals")
totui/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronun "desen ungheahtet")
prin/drept urmare - infolgedessen (se pronun "in-fol-ghidesen")
i anume/adic - nmlich (se pronun "nemlih")
n caz de nevoie - ntigenfalls (se pronun "notinghen-fals")
n cel mai ru caz - schlimmstenfalls (se pronun "limsten-fals")
totui/cu toate acestea - dennoch (se pronun "den-noh")
n alt caz - ansonsten (se pronun "anzonsten")
de aceea/din aceast cauz - deswegen (se pronun "dezvighen")
Adverbul de mod rspunde la ntrebrile:
cum? - wie? (se pronun "vi?")
Adverbul de Mod:
altfel - anders (se pronun "andrs")
n zadar - vergebens (se pronun "ferghebens")
astfel/aa - so (se pronun "so")

n felul urmtor - folgendermaen (se pronun "folghendermasen")


ntmpltor - zufllig (se pronun "ufelih")
aa de/att de - derart (se pronun "derart")
cu grmada - haufenweise (se pronun "hofenvaize")
firete - allerdings (se pronun "alrdinghs")
mult - sehr (se pronun "zer")
abia - kaum (se pronun "caum")
excesiv de/extrem de - beraus (se pronun "iubraus")
de altfel - sonst (se pronun "zonst")
numai/doar - nur (se pronun "nur")
cel putin/macr - zumindest (se pronun "umindest")
n afar de aceasta/pe lng aceasta - auerdem (se pronun "auserdem")
n plus/pe deasuprea - zudem (se pronun "udem")
Adverbul de timp rspunde la ntrebrile:
cnd? - wann? (se pronun "van?")
ct timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?")
ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?")
Adverbul de Timp:
la nceput - anfangs (se pronun "anfanghs")
curnd - bald (se pronun "bald")
atunci/pe atunci - damals (se pronun "damalz")
apoi/atunci - dann (se pronun "dan")
acum - jetzt (se pronun "ie")
chiar acum/tocmai acum - eben (se pronun "ibn")
mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronun "fo-est")
mai inainte - vorhin (se pronun "fo-hin")
azi - heute (se pronun "hoite")
maine - morgen (se pronun "morghen")
de atunci - seither (se pronun "zait-ea")
uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronun "biswailen")
poimaine - bermorgen (se pronun "iubermorghen")
multa vreme - lange (se pronun "langhe")
inca o data - nochmal (se pronun "nohmal")
rareori - selten (se pronun "zeltn")
in zilele noastre - heutezutage (se pronun "hoiteutaghe")
rareori - selten (se pronun "zeltn")
intre timp - inzwischen (se pronun "invien")
intre timp - mittlerweile (se pronun "mit-lavaile")
de curand/recent - neulich (se pronun "noi-lih")
de acum inainte - nunmehr (se pronun "nun-mea")
in fine - schlielich (se pronun "lislih")
in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronun "uglaih")
la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronun "ulet")
in sfarsit - endlich (se pronun "endlih")
mai devreme/mai curand - eher (se pronun "i-a")
ieri - gestern (se pronun "ghestrn")
de atunci - seitdem (se pronun "zait-dem")
intotdeauna - immer (se pronun "ima")
frecvent - hufig (se pronun "hoifih")
permanent/neincetat - stets (se pronun "te")
Adverbul de loc rspunde la ntrebrile:
unde? - wo? (se pronun "vo?")
de unde? - woher? (se pronun "vo-hea?")

incotro?unde? - wohin? (se pronun "vo-hin?")


Adverbul de Loc:
aici - hier (se pronun "hia")
acolo - da (se pronun "da!")
acolo - dort (se pronun "dort")
inauntru - drinnen (se pronun "drinen")
sus - oben (se pronun "obn")
dedesubt - unten (se pronun "untn")
in exterior - auen (se pronun "ausn")
inapoi - rckwrts (se pronun "riucwer")
de alaturi - nebenan (se pronun "nibn-an")
in alta parte - andreswo (se pronun "andres-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronun "dahea")
aici incoace - hierher (se pronun "hia-hia")
la vale - bergab abwrts (se pronun "biergab abwer")
la deal - bergauf (se pronun "berg-auf")
inainte - vorwrts (se pronun "for-wer")
in fata - vorn (se pronun "forn")
in spate - hinten (se pronun "hintn")
la dreapta - rechts (se pronun "reh")
peste tot/oriunde - berall (se pronun "iuberal")
la stanga - links (se pronun "links")
undeva - irgendwo (se pronun "irgnd-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronun "da-hea")
in afara/extern - auswrts (se pronun "aus-wer")
nicaieri - nirgendwo (se pronun "nirghen-vo")
pe aici in sus - hierhinauf (se pronun "hia-hinauf")
pe aici afara - hierhinaus (se pronun "hia-hinaus")
in sus - aufwrts (se pronun "auf-wer")
intr-o parte - seitwrts (se pronun "zait-wer")
incolo/intr-acolo - dahin (se pronun "da-hin")

Adjective n German: definiie, declinare i exemple


n aceast lecie vei nva definiia i declinarea adjectivelor Germane, de
asemenea, tot aici vei gsi i un tabel cu adjective folosite uzual n German.
Partea de vorbire care nsoete i indic nsuirile unui substantiv se numete adjectiv. n limba German adjectivele se
scriu ntotdeauna cu liter mic (excepie fac adjectivele de la nceputul propoziiilor). Adjectivele Germane i schimb
forma dup: gen, numr i caz.
Pentru a nelege mai bine cum funcioneaz adjectivele Germane, vom folosi n diferite exemple de fraze i propoziii,
substantivul "pisic" (Katze) alturi de adjectivul "mic()" (klein), iar n paranteze vom stabili regulile de baz, utilizate
n declinarea adjectivelor din limba German.
Exemplul 1: pisic mea este mic - Meine Katze ist klein
n acest exemplu adjectivul (klein) se afl n propoziie dup substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor
Germane: Cnd un adjectiv, se afl ntr-o propoziie dup un substantiv, atunci adjectivul n cauz nu primeste nici o
terminaie.)
Exemplul 2: mic mea pisic, este o drgu - Meine kleine Katze ist s
n acest exemplu adjectivul (kleine) se afl nainte de substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor
Germane: Cnd un adjectiv, se afl ntr-o propoziie nainte de un substantiv, atunci adjectivul n cauz va primi o
terminaie n functie de genul, numrul i cazul substantivului.)

Declinarea Adjectivelor Germane:


Declinarea Adjectivelor Germane la prima vedere poate parea complicat, dar n realitate, doar cu puin atenie la
detalii, putei deprinde declinarea rapid i fr nici un fel de probleme. Declinarea Adjectivelor Germane poate fi
mprit n trei categorii importante: 1. Declinarea cu articolul hotrt numit i Declinarea slab, 2. Declinarea cu
articolul nehotrt numit i Declinarea mixt, 3. Declinarea fr articol numit i Declinarea tare. n tabelele urmtoare
vom analiza n detaliu fiecare categorie important precizat anterior, iar ca exemple de adjective Germane, vom folosi
adjectivul "mic()" (klein).

1. Declinarea cu articol hotrt / Declinarea slab


Declinarea slab este folosit atunci cnd adjectivul se afl alturi de un articol hotrt: der, die, das, den, dem, des.
Declinarea slab:
Nominativ

Masculin

Feminin

Neutru

Plural

der kleine

die kleine

das kleine

die kleinen

Acuzativ

den kleinen

die kleine

das kleine

die kleinen

Dativ

dem kleinen

der kleinen dem kleinen

Genitiv

den kleinen *

des kleinen *** der kleinen des kleinen *** der kleinen

2. Declinarea cu articol nehotrt / Declinarea mixt


Declinarea mixt este folosit atunci cnd adjectivul se afl alturi de un articol nehotrt: ein-, kein-.
Declinarea mixt:
Nominativ

Masculin

Feminin

Neutru

Plural

ein kleiner

eine kleine

ein kleines

(keine) kleinen **

Acuzativ

einen kleinen

eine kleine

ein kleines

(keine) kleinen **

Dativ

einem kleinen

einer kleinen einem kleinen

Genitiv

(keine) kleinen * / **

eines kleinen *** einer kleinen einer kleinen *** (keiner) kleinen **

** - articolul nehotrt nu are plural, de aceea pentru a arta forma de plural este folosit articolul nehotrt negat (kein).

3. Declinarea fr articol / Declinarea tare


Declinarea tare este folosit atunci cnd nu exist nici un articol n vecintatea adjectivului.
Declinarea tare: Masculin Feminin

Neutru

Plural

Nominativ

kleiner

kleine

kleines

kleine

Acuzativ

kleinen

kleine

kleines

kleine

Dativ

kleinem

kleiner

kleinem

kleinen *

Genitiv

kleinen *** kleiner

kleinen *** kleiner

* - n cazul Dativ plural, substantivul primete un -n suplimentar la finalul cuvntului, de exemplu: den kleinen wlfen
(micii lupi)
*** - n cazul Genitiv masculin i Genitiv neutru, substantivul primete un -(e)s suplimentar la finalul cuvntului, de
exemplu: des kleinen Volkes (oamenii mici)

Gradul comparativ al Adjectivului n limba German:


Formarea gradului comparativ n limba German se face dup regula urmtoare:
Adjectivul + terminaia -er. exemplu: klein - kleiner / mic - mai mic
Formarea gradului comparativ de egalitate n limba German se face dup regula urmtoare:
so + Adjectivul + wie. exemplu: Ich bin so klein wie du / Sunt la fel de mic ca tine
Formarea gradului comparativ de superioritate n limba German se face dup regula urmtoare:
Adjectivul + als. exemplu: Ich bin kleiner als du / Sunt mai mic dect tine

Adjective folosite uzual n German:

n German

n Romn

n German

n Romn

alt

vechi / btrn lang

lung

hnlich

asemntor

langweilig

plictisitor

deutsch

german

langsam

ncet

eigen

propriu

leicht

uor

einfach

pur i simplu mglich

posibil

erste

primul

mde

obosit

falsch

greit

neu

nou

ganz

totul

schnell

rapid

genau

exact

schn

frumos

gleich

aceeai

schwer

greu

gro

mare

spt

trziu

gut

bun

stark

puternic

hoch

nalt

verschieden

diferit

jung

tnr

wahr

adevrat

klein

mic

wirtschaftlich economic

kurz

scurt

wichtig

important

S-ar putea să vă placă și