Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
v=urQYFFMIVJs&list=PL6AB67B348FBE5C2C
http://www.waialo.com/2013/03/germana.html
Lecia 20 de German - Pri ale Corpului
Corpul uman (Vocabular) - Menschlicher Krper (Wortschatz):
brbia - Kinn (pronunia : chin)
burta - Bauch (pronunia : bau)
cap - Kopf (pronunia : cof)
cot - Ellbogen (pronunia : elbogn)
deget de la mn - Finger (pronunia : fingr)
deget de la picior - Zeh (pronunia : e)
Gatul
Ochii
der Kopf
die Kpfe
der Hals
die Hlse
das Auge
die Augen
cap
capete
gat
gaturi
ochi
ochi
Nasul
Gura
Urechile
die Nase
die Nasen
der Mund
die Mnder
das Ohr
die Ohren
nas
nasuri
gura
guri
ureche
urechi
Sprancenele
Genele
Barbia
die Augengraue
die Augengrauen
die Wimper
die Wimpern
das Kinn
die Kinne
spranceana
sprancene
geana
gene
barbie
barbii
Buzele
Obrajii
Fruntea
die Lippe
die Lippen
die Wange
die Wangen
die Stim
die Stimen
buza
buze
obraz
obraji
frunte
frunti
Parul
Ceafa
Trunchiul
das Haar
die Haare
der Nacken
die Nacken
der Rumpf
die Rmpfe
par
ceafa
cefe
trunchi
trunchiuri
Pieptul
Abdomenul
Talia
der Brustkorb
die Brustkrbe
der Bauch
die Buche
die Taille
die Taillen
piept
piepturi
abdomen
abdomene
talie
talii
Bratele
Umerii
Coatele
der Arm
die Arme
der Schulter
Die Schultern
der Ellenbogen
die Ellenbogen
brat
brate
umar
umeri
cot
coate
Antebratele
Palma
Incheietura mainii
der Unterarm
die Unterarme
die Handflche
die Handflchen
das Handgelenk
die Handgelenke
antebrat
antebrate
palma
palme
incheietura
incheieturi
Degetul mare
Degetul aratator
Degetul mijlociu
der Daumen
die Daumen
der Zeigefinger
die Zeigefinger
der Mittelfinger
die Mittelfinger
deget ~
degete ~
Degetul inelar
Degetul mic
Picioarele
der Ringfinger
die Ringfinger
das Bein
die Beine
picior
picioare
Genunchii
Laba piciorului
Degetele picioarelor
das Knie
die Knie
der Fu
die Fe
der Zeh
die Zehen
genunchi
genunchii
laba
labe
deget
degete
Unghiile
Glezna
Spatele
der Fingernagel
die Fingerngel
der Knckel
die Knckel
der Rcken
die Rcken
unghie
unghii
glezna
glezne
spate
Omoplatii
das Schulterblatt
Sezutul
die Schulterbltter
das Ges
Pulpa piciorului
die Gese
die Wade
die Waden
omoplat
omoplati
sezut
sezuturi
pulpa
pulpe
n German
Pronunia / Se citete:
prini
die Eltern
di eltrn
tat
der Vater
dea fatr
mam
die Mutter
di mutr
frate
der Bruder
dea brudr
frate vitreg
Stiefbruder
tif-brudr
sor
die Schwester
di vestr
sor vitreg
Stiefschwester
tif-vestr
bunicul
der Grovater
dea gros-fatr
bunica
die Gromutter
di gros-mutr
bunicu
Oma
oma
strbunic
der Urgrovater
dea ugros-fatr
strbunic
die Urgromutter
di ugros-mutr
unchi
der Onkel
dea oncl
mtu
die Tante
di tante
vr
der Cousin
dea cuzin
verioar
die Kusine
di cuzine
soul
der Ehemann
dea ehe-man
soia
die Ehefrau
di ehe-frau
copii
die Kinder
di chindr
gemenii
der Zwillinge
dea ivling
fiul
der Sohn
dea son
biatul
der Junge
dea iunghe
fiica
die Tochter
di tohtr
fata
das Mdchen
das med-hen
nepotul
der Neffe
dea nefe
nepoata
die Nichte
di nihte
naul
der Pate
dea pate
naa
die Patin
di patin
socru
Schwiegervater
viga-fata
soacr
Schwiegermutter
viga-muta
cumnat
der Schwager
dea vagr
cumnat
die Schwgerin
di vegrin
De reinut! Cnd dorii s v referii la o persoan de genul masculin singular atunci folosii der (pronunia : dea) iar
cnd dorii s v referii la o persoan de genul feminin singular atunci folosii die (pronunia : di). Aceeai regul se
aplic i n cazul n care vrei s spunei: al meu - mein (pronunia : main) sau a mea - meine (pronunia : maine).
Acesta este tatl meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter (pronunia : das ist
main fatr / das ist maine mutr)
Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronunia : dea her / di frau)
Masculin / Feminin - mnnlich / weiblich (pronunia : menlih / vaiblih)
Am doi frai / Am dou surori - Ich habe zwei Brder / Ich habe zwei Schwestern (pronunia : ih habe vai brud / ih
habe vai vestn)
Suntei castorit()? - Sind Sie verheiratet? (pronunia : sind zi ferhairatet)
Starea civil - der Familienstand (pronunia : dea Familien-tand)
Singur / Cstorit / Divorat - ledig / verheiratet / geschieden (pronunia : ledig / ferhairatet / geidn)
Fritz este tatl lui Aida i a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunia : Fritz ist dea fatr fon
Aida und fon Erica)
Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronunia : Aida ist di Tohtr von Fritz)
1. forme de salut folosite atunci cnd dorii s spunei "Bun ziua" n limba German.
2. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei "La revedere" n limba German.
4. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei "Cu plcere!" n limba German.
n tabelul urmtor gsii traducerea unora dintre cele mai comune expresii i cuvinte folosite n limba German, de
asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunie pentru majoritatea frazelor i cuvintelor.
n German
Pronunia / Se citete:
Bun ziua
Bun ziua
grius got
Bun ; Salut
Hallo ; Hi
halo ; hai
Bun / Salut
servus
Bun dimineaa
Guten Morgen
gutn morgn
Bun seara
Guten Abend
gutn abnd
Noapte bun
Gute Nacht
gute naht
Bine ai venit!
Willkommen
vilcomn
n German
Pronunia / Se citete:
La revedere
Auf Wiedersehen
auf vidr-zen
La revedere!
Pa
Tschss
cius
bis peta
Ne vedem curnd
Bis bald
bis bald
Ne vedem mine
Bis morgen
bis morgn
Cu bine!
Mach's gut
mahs gut
Cu bine!
Alles Gute
ales gu-t
Mult noroc!
Viel Glck
fil gliuc
n Romn
n German
Pronunia / Se citete:
Mulumesc
Danke
danche
Mulumesc!
Danke schn!
danche iun
Mulumesc!
Danke sehr
danche zea
Mulumesc!
bestn danc
Mulumesc!
ih danche inn
Mulumesc!
herlih danc
Mulumesc mult!
Tausend Dank
tauznd danc
filn danc
danche fil-mal
iunn danc
n German
Pronunia / Se citete:
V rog!
Bitte!
bite
Cu plcere!
Nichts zu danken!
nih u dan-cn
Cu plcere!
ghern ghein
Cu plcere!
bite iun
Cu plcere!
bite zea
Cu plcere!
mit faghenugn
Scuzai-m
Entschuldigung
enuldigung
mi pare ru
Nu-i nimic
Schon gut
on gut
Nu-i nimic
Kein Problem
cain problem
Da / Nu
Ja / Nein
ia / nain
Aici vei nva cum s rspundei la ntrebarea "Ct este ora / ceasul?" n limba
German.
Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?)
Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur)
Este ora dou - Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur)
Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur)
Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur)
Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur)
Este ora ase - Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur)
Este ora apte - Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur)
Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur)
Este ora nou - Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur)
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur)
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht)
Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (pronunia : es ist halb aht)
Este ora opt i patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-firig)
Este ora opt far un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht)
Durata (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (pronunia : minute(minutn)
or(ore) - stunde(n) (pronunia : tunde(tundn)
zi(le) - tag(e) (pronunia : tag(taghe)
sptmn(sptmni) - woche(n) (pronunia : vohe(vohn)
lun(luni) - monat(e) (pronunia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronunia : iar(iare)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
diminea - morgen (pronunia : morghn)
sprechen - a vorbi
arbeiten - a munci
bekommen - a obine
bleiben - a rmne
brauchen - a avea nevoie
bringen - a aduce
denken - a gndi
essen - a mnca
fahren - a conduce
finden - a gsi
fragen - a ntreba
geben - a da
gehen - a merge
gehren - a aparine
glauben - a crede
haben - a avea
halten - a opri
heien - a se numi
helfen - a ajuta
hren - a auzi
kaufen - a cumpara
kennen - a cunoate
kommen - a veni
knnen - a putea
lassen - a lsa
laufen - a funciona
leben - a tri
legen - a se aeza
liegen - a sta aezat
sagen - a spune
schlafen - a dormi
schlagen - a lovi
schreiben - a scrie
sehen - a vedea
sein - a fi
sitzen - a sta
sollen - a trebui s
spielen - a se juca
stehen - a sta
stellen - a pune
machen - a face
mgen - a plcea
mssen - a trebui
nehmen - a lua
tragen - a purta
treffen - a ntlni
tun - a face
warten - a atepta
werden - a deveni
werfen - a arunca
wissen - a tii
wohnen - a locui
wollen - a vrea
ziehen - a trage
tragen - a purta
ent
entgehen
Prepozitie
aus
ausgehen
Adverb
zurck
Adjectiv
los
losgehen
Substantiv
Heim
heimgehen
Verb
spazieren
spazierengehen
zurckgehen
gehen
Atunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe ultimul loc in
propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ.
Altfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in propozitie. Nu se separa
atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii secundare, subordonate introduse).
In cazul participiului II (participiu perfect) , prefixul -ge se interpune intre particula si verb:
- ankommen - angekommen
- einkaufen - eingekauft
Prefixul -ge se omite in cazul:
- verbelor cu compunere dubla (verbe la care particula separabila este urmata de o particula inseparabila):
anvertraut;
- verbelor care se termina in sufixe accentuate de origine negermana -ieren sau -oren:
herumspazieren - herumspaziert.
In cazul infinitivului prepozitional, zu se plaseaza intre particula si verbul de baza:
aufzustehen, anzuvertrauen, anzuerkennen.
an
auf
aus
bei
ein
fest
fort
her
herein
heraus
hin
hinaus
los
mit
nach
vor
vorbei
weg
weiter
zu
zurck
zusammen
Asa cum am mentionat si in articolul precedent, Verbe cu particula separabila, in limba germana se pot forma noi
verbe cu ajutorul anumitor particule. Aceste particule pot fi neseparabile (inseparabile), separabile sau oscilante.
Pentru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna neaccentuata.
Aceste verbe se conjuga dupa regulile conjugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la Participiu II nu primesc prefixul
(augmentul) ge-.
In cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen - ginnen, verlieren lieren.
emp
empfehlen, empfinden
ent
er
ge
miss
misstrauen
ver
zer
zerbrechen, zerreien
Particula mi este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si in toate verbele
cu compunere dubla: mibilden, migestalten, miverstehen.
Pe langa verbele cu particula separabila si inseparabila, in limba germana exista o categorie de verbe compuse cu
ajutorul particulelor oscilante.
Particulele oscilante pot fi atat separabile (accentuate) cat si inseparabile (neaccentuate).
Anumite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu-i acestuia sensul in functie de forma utilizata.
Sensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul verbului folosit.
In cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract, figurat.
Folosita separabil
Folosita inseparabil
durch
durchschauen
a vedea prin
durchschauen
a recunoaste
hinter
hintertreiben
a goni
hintertreiben
a dejuca
ber
bersetzen
a trece peste
bersetzen
a traduce
um
umschreiben
a transcrie
umschreiben
a parafraza
unter
unterstehen
a se adaposti
unterstehen
a depinde
wieder
wiederholen
a readuce
wiederholen
a repeta
vollfllen
a umple (complet)
vollbringen
a executa
wider
widerspiegeln
a reflecta
widersprechen
a contrazice
Masculin
Feminin
Neutru
Plural
der kleine
die kleine
das kleine
die kleinen
Acuzativ
den kleinen
die kleine
das kleine
die kleinen
Dativ
dem kleinen
Genitiv
den kleinen *
des kleinen *** der kleinen des kleinen *** der kleinen
Masculin
Feminin
Neutru
Plural
ein kleiner
eine kleine
ein kleines
(keine) kleinen **
Acuzativ
einen kleinen
eine kleine
ein kleines
(keine) kleinen **
Dativ
einem kleinen
Genitiv
(keine) kleinen * / **
eines kleinen *** einer kleinen einer kleinen *** (keiner) kleinen **
** - articolul nehotrt nu are plural, de aceea pentru a arta forma de plural este folosit articolul nehotrt negat (kein).
Neutru
Plural
Nominativ
kleiner
kleine
kleines
kleine
Acuzativ
kleinen
kleine
kleines
kleine
Dativ
kleinem
kleiner
kleinem
kleinen *
Genitiv
* - n cazul Dativ plural, substantivul primete un -n suplimentar la finalul cuvntului, de exemplu: den kleinen wlfen
(micii lupi)
*** - n cazul Genitiv masculin i Genitiv neutru, substantivul primete un -(e)s suplimentar la finalul cuvntului, de
exemplu: des kleinen Volkes (oamenii mici)
n German
n Romn
n German
n Romn
alt
lung
hnlich
asemntor
langweilig
plictisitor
deutsch
german
langsam
ncet
eigen
propriu
leicht
uor
einfach
posibil
erste
primul
mde
obosit
falsch
greit
neu
nou
ganz
totul
schnell
rapid
genau
exact
schn
frumos
gleich
aceeai
schwer
greu
gro
mare
spt
trziu
gut
bun
stark
puternic
hoch
nalt
verschieden
diferit
jung
tnr
wahr
adevrat
klein
mic
wirtschaftlich economic
kurz
scurt
wichtig
important