Sunteți pe pagina 1din 26

3Verbe in germana

Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta:
bleiben (a ramane)
wohnen (a locui, a domicilia)
bewegen (a trece)
erwachen (a se trezi)
kosten (a gusta, a incerca).
upa functiile pe care le au in propozitii, verbele in germana pot fi clasificate in doua grupe: forme predicative si
forme auxiliare.
!ormele predicative pot forma singure predicatul unei propozitii.
Ich lerne Deutsch. Eu invat germana.
Verbele auxiliare se impart in doua categorii: verbe auxiliare de timp si verbe modale.
!ormele auxiliare de timp a"uta la formarea diatezei pasive, a timpurilor compuse si a conditionalului.
!ormele auxiliare de timp sunt haben, sein si werden.
Verbele modale a"uta la exprimarea unei modalitati, a unei posibilitati, a unei dorinte, a unei permisiuni, a unei
necesitati, a unei obligatii, a unei intentii, etc.
#cestea sunt: knnen, mgen, drfen, mssen, sollen si wollen.
in punct de vedere al complementului, verbele in germana se pot clasifica in: tranzitive si intranzitive.
!ormele tranzitive sunt acelea care pot avea un complement in acuzativ (complement direct).
!ormele intranzitive sunt cele care nu pot avea un complement in acuzativ.
Verbele reflexive sunt acele verbe care sunt insotite intotdeauna de un pronume reflexiv.
$a"oritatea formelor reflexive sunt insotite de un pronume reflexiv in acuzativ.
aca exista un complement direct in propozitie sau o propozitie secundara cu aceasta functie, atunci pronumele
reflexiv este in dativ.
Verbele reflexive se pot clasifica in: reflexive permanente si reflexive ocazionale.
%a formele reflexive permanente (sau propriu&zise), pronumele reflexiv face parte integranta din predicat.
'n cazul reflexivelor ocazionale, pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat, acestea fiind insotite insa de un
complement in acuzativ.
(pre deosebire de limba romana, in limba germana pronumele reflexiv sta in urma verbului con"ugat.
in punct de vedere al caracterului lor personal, verbele in germana se pot clasifica in: personale si impersonale.
$a"oritatea acestora sunt verbe personale, adica pot primi subiecte la cele trei persoane (singular si plural): ich
arbeite, du arbeitest, er arbeitet, wir arbeiten, ihr arbeitet, sie arbeiten.
)nele forme sunt folosite numai impreuna cu subiecte la persoana a '''&a: bl*hen (a inflori), gr*nen (a inverzi),
verwelken (a se ofili).
#ltfel spus, formele personale exprima cinci categorii:
cele trei persoane+
cele doua numere+
cele sase timpuri (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor , si viitor -)+
cele trei diateze (activul, pasivul si pasivul starii)+
cele trei moduri (indicativul, con"unctivul si imperativul)+
Verbele impersonale se folosesc numai impreuna cu pronumele .es. si se impart in: impersonale permanente, verbe
care exprima fenomene ale naturii sau stari sufletesti si verbul geben cu sensul de a exista. !ormele impersonale nu
exprima persoana, numarul, modul si nu se con"uga.
)nele verbe in germana pot fi folosite atat la forma personala cat si la cea impersonala: klingeln (a suna).
in punct de vedere al duratei actiunii verbale si al gradului ei de realizare distingem verbe perfective, imperfective si
iterative.
Verbele perfective exprima o actiune sau o stare limitata in timp, adica inceputul sau sfarsitul ei.
ein/schlafen (a adormi, a atipi)
entlaufen (a fugi, a dezerta)
ergr*nden (a cerceta, a sonda)
erwarten (a astepta)
stellen (a pune, a aseza)
ausschlafen (a trezi)
verbluten (a&si pierde sangele)
Verbele imperfective exprima o actiune sau o stare fara o limitare in timp.
schlafen (a dormi)
bl*hen (a inflori)
laufen (a alerga)
gr*0en (a saluta)
warten (a astepta)
liegen (a zacea)
sitzen (a sedea)
stehen (a sta pe)
trinken (a bea)
bluten (a sangera)
brennen (a arde)
Verbele iterative exprima repetarea unei actiuni.
schmeicheln (a mangaia)
streicheln (a dezmierda, a mangaia)
1entru a putea con"uga corect un verb in germana la toate modurile si timpurile, este necesar sa cunoastem cele trei
forme de baza (2rundformen) ale acestuia: infinitiv prezent, imperfect indicativ si participiu II.
fahren & fur & gefahren
lernen & lernte & gelernt
nennen & nannte & genannt
antworten & antwortete & geantwortet
lernen & lernte & gelernt
spielen & spielte & gespielt
'n functie de con"ugare, putem clasifica verbele in: verbe mixte (con"ugare tare), verbe regulate (con"ugare slaba)
si verbe neregulate.
!ormele regulate nu isi modifica vocala din radacina la formele de baza si in cursul flexiunii (con"ugarii).
!ormele neregulate isi schimba vocala din radacina la imperfect si, uneori, la participiu ''. $ulte verbe neregulate
schimba vocala din radacina si la prezent indicativ, la persoanele a ''&a si a '''&a singular. 1entru o lista cu formele
neregulate accesati link&ul de mai sus.
)nele verbe in germana au atat forme regulate cat si forme neregulate, acestea din urma fiind preferate in limba"ul
actual.
!ormele mixte combina caracteristicile formelor regulate si neregulate: formeaza imperfectul cu sufixul .&te. si
participiul '' cu .&t. si schimba vocala din radacina.
3on"ugare 'ndicativ 1rezent
#cest articol te va invata cum sa con"ugi verbe in germana (regulate si neregulate) la modul indicativ, timpul prezent,
diateza activa.
Vei invata:
conjugarea verbelor regulate
conjugarea verbelor neregulate
conjugarea verbelor auxiliare
conjugarea verbelor modale
'nainte de a studia regulile de con"ugare pentru verbe la indicativ prezent, sa ne reamintim ca verbele constituie
singura clasa de cuvinte ale caror elemente se pot con"uga.
3on"ugarea verbelor reprezinta modificarea formei acestora in functie de persoana, numar, timp, mod si diateza.
4impurile se impart in timpuri simple (prezent si imperfect) si timpuri compuse (perfect, mai mult ca perfect, viitor si
viitor anterior).
$odul reprezinta forma pe care o ia verbul pentru a arata felul in care vorbitorul considera actiunea.
iateza reprezinta forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre subiect si actiunea verbului.
iateza activa arata ca actiunea este facuta de subiectul gramatical.
3on"ugare verbe regulate la 1rezent
!ormarea timpului prezent la indicativ se realizeaza adaugand la radacina verbului de con"ugat urmatoarele terminatii:
Singular Plural
Pers. I -e Pers. I -en
Pers. a II-a -(e)st Pers. a II-a -(e)t
Pers. a III-a -(e)t Pers. a III-a -en
'n afara catorva verbe neregulate, aceasta regula se aplica pentru verbele de orice categorie.
5adacina verbului se obtine de la forma de infinitiv a acestuia.
e regula terminatia va fi -en.
fahren 6 fahr 7 en+ laufen 6 lauf 7 en
unde .fahr. este radacina iar .en. este terminatia.
8xemple de con"ugare verbe regulate la prezent
schreiben- a scrie kommen - a veni fragen a intreba
ich schreibe ich komme ich frage eu intreb
du schriebst du kommst du fragst tu intrebi
er/sie/es schreibt er/sie/es kommt er/sie/es fragt el/ea intreaba
wir schrieben wir kommen wir fragen noi intrebam
ihr schreibt ihr kommt ihr fragt voi intrebati
sie/Sie schreiben sie/Sie kommen sie/Sie fragen ei/ele intreaba
upa cum puteti observa am scos in evidenta terminatiile verbelor pentru infinitiv si prezent.
'n ultima coloana aveti traducerea ultimului verb con"ugat, fragen.
1articularitati
,. (e intercaleaza vocala .e" la persoanele a ''&a singular si plural si la persoana a '''&a singular in cazul verbelor a
caror radacina se termina in:
-ehn (rechnen) -ffn (offnen)
-ekn (trocknen) -gn (begegnen)
-d (finden) -t (arbeiten)
-dm (widmen) -tm (atmen)
-dn (ordnen)
%ista verbelor cu aceste terminatii poate continua, au fost date doar cateva exemple.
8xemple de con"ugare
rechnen finden arbeiten
ich rechne ich finde ich arbeite
du rechnest du findest du arbeitest
er/sie/es rechnet er/sie/es findet er/sie/es arbeitet
wir rechnen wir finden wir arbeiten
ihr rechnet ihr findet ihr arbeitet
sie rechnen sie finden sie arbeiten
-. 1entru verbele terminate in -eln (zweifeln, handeln) si -ern (zittern) luam in considerare:
& la persoana ' singular poate fi omisa vocala e din sufix+
& la persoana ' si a '''&a plural trebuie omisa vocala e din terminatie, primind doar n.
8xemple de con"ugare
zweifeln - a sovai handeln - a trata zittern - a tremura
ich weif(e)le ich handle ich itt(e)re
du weifelst du handelst du itterst
er/sie/es weifelt er/sie/es handelt er/sie/es ittert
wir weifeln wir handeln wir ittern
ihr weifelt ihr handelt ihr ittert
sie/Sie weifeln sie/Sie handeln sie/Sie ittern
3on"ugare verbe neregulate la 1rezent
!ormarea timpului prezent la verbele neregulate se face adaugand la radacina verbului terminatiile specifice
prezentului: -e, -st, -t, -en, -t, -en, luand in considerare urmatoarele particularitati.
1articularitati
,. $ulte verbe care au vocala -e- in radacina, transforma aceasta vocala in -i- sau -ie- la persoanele a ''&a si a '''&a
singular.
geben Sehen nehmen
ich gebe ich sehe ich nehme
du gibst du siehst du nimmst
er/sie/es gibt er/sie/es sieht er/sie/es nimmt
upa cum putem observa din exemplul de mai sus, nehmen schimba pe -e- lung in -i- scurt dubland in acelasi timp pe -
m-.
9u transforma pe &e& in &i& sau &ie& urmatoarele verbe: bewegen (a indupleca), denken (a gandi), gehen (a merge),
genesen (a se reface), heben (a ridica), pflegen (a ingri"i), scheren (a tunde), stecken (a prinde), stehen (a sta), weben
(a tese).
-. Verbele a caror radacina se termina in -s, -, -ss, -x, -z sau -tz (lesen, gr*0en, essen, salzen, sitzen, boxen) primesc
la persoana a ''&a singular doar terminatia -t.
3. Verbele care au in radacina -a-, -au- sau -o- primesc )mlaut la persoana a ''&a si a '''&a singular.
tragen Laufen stoen
ich trage ich laufe ich sto!e
du trgst du lufst du st!t
er/sie/es trgt er/sie/es luft er/sie/es st!t
3on"ugare verbe auxiliare de timp la 'ndicativ
1rezent
Verbele auxiliare de timp (haben, sein, werden) formeaza prezentul indicativ in mod neregulat.
haben Sein werden
ich habe ich bin ich werde
du hast du bist du wirst
er/sie/es hat er/sie/es ist er/sie/es wird
wir haben wir sind wir werden
ihr habt ihr seid ihr werdet
sie/Sie haben sie/Sie sind sie/Sie werden
3on"ugare verbe modale la 'ndicativ 1rezent
Pers. knnen mgen drfen mssen sollen wollen
ich kann "ag darf mu! soll will
du kannst magst darfst mu!t sollst willst
er/sie/es kann "ag darf mu! soll will
wir k#nnen m#gen d$rfen m$ssen sollen wollen
ihr k#nnt "#gt d$rft m$!t sollt wollt
sie/Sie k#nnen m#gen d$rfen m$ssen sollen wollen
3on"ugare Verbe 2ermana la 'ndicativ 'mperfect
upa ce vei studia aceasta lectie vei sti cum sa con"ugi verbe in germana la timpul imperfect.
4impul imperfect este folosit atunci cand dorim sa facem referire la o actiune incheiata in trecut (o actiune de durata
sau repetata in trecut).
'n limba romana, imperfectul german se poate traduce (in functie de context) prin: imperfect, perfect simplu sau
perfect compus.
3on"ugare imperfect verbe:
regulate
neregulate
auxiliare
modale
3on"ugare verbe regulate la 'mperfect
!orma de imperfect a verbelor regulate (slabe) se obtine adaugand la radacina verbului urmatoarele terminatii:
Singular Plural
Pers. I -(e)te Pers. I -(e)ten
Pers. a II-a -(e)test Pers. a II-a -(e)tet
Pers. a III-a -(e)te Pers. a III-a -(e)ten
8xemple de con"ugare imperfect & verbe regulate
sagen - a s%une fragen - a intreba rechnen a socoti
ich sagte ich fragte ich rechnete eu socoteam
du sagtest du fragtest du rechnetest tu socoteai
er/sie/es sagte er/sie/es fragte er/sie/es rechnete el/ea socotea
wir sagten wir fragten wir rechneten noi socoteam
ihr sagtet ihr fragtet ihr rechnetet voi socoteati
sie/Sie sagten sie/Sie fragten sie/Sie rechneten ei/ele socoteau
1articularitati
Verbele care se termina in -ehn, -ekn, -d, -dm, -dn, -ffn, -gn, -t, -tm intercaleaza vocala &e&.
3on"ugare verbe neregulate la 'mperfect
Singular Plural
Pers. I fara terminatie Pers. I -en
Pers. a II-a -(e)st Pers. a II-a -(e)t
Pers. a III-a fara terminatie Pers. a III-a -en
#ceste verbe nu primesc nicio terminatie la singular persoanele ' si a '''&a.
%a celelalte persoane primesc terminatiile prezentului.
Verbele neregulate schimba la imperfect vocala din radacina.
#cest fenomen de schimbare a vocalei radicale se numeste #blaut.
8xemple de con"ugare imperfect & verbe neregulate
finden - a gasi lesen - a citi kommen a veni
ich fand ich las ich kam eu veneam
du fande!st du lasest du kamst tu veneai
er/sie/es fand er/sie/es las er/sie/es kam el/ea venea
wir fanden wir lasen wir kamen noi veneam
ihr fandet ihr lase!t ihr kamt voi veneati
sie/Sie fanden sie/Sie lasen sie/Sie kamen ei/ele veneau
'n ultima coloana este tradus verbul kommen. 4erminatiile sunt evidentiate cu albastru.
1articularitati
,. Verbele neregulate a caror radacina se termina in -d sau in -t, pot intercala vocala -e- la persoana a ''&a singular. %a
persoana a ''&a plural intercalarea vocalei &e& este obligatorie.
-. Verbele a caror radacina se termina in -s, -es, - intercaleaza in mod obligatoriu vocala -e- la persoana a ''&a
singular. %a persoana a ''&a plural intercalarea vocalei nu este obligatorie.
3on"ugare verbe auxiliare de timp la 'ndicativ
'mperfect
sein haben werden
ich war ich hatte ich wurde
du warst du hattest du wurdest
er/sie/es war er/sie/es hatte er/sie/es wurde
wir waren wir hatten wir wurden
ihr wart ihr hattet ihr wurdet
sie/Sie waren sie/Sie hatten sie/Sie wurden
3on"ugare verbe modale la 'ndicativ 'mperfect
Pers. k#nnen m#gen d$rfen m$ssen sollen wollen
ich konnte mochte durfte mu!te sollte wollte
du konntest mochtest durftest mu!test solltest wolltest
er/sie/es konnte mochte durfte mu!te sollte wollte
wir konnten mochten durften mu!ten sollten wollten
ihr konntet mochtet durftet mu!tet solltet wolltet
sie/Sie konnten mochten durften mu!ten sollten wollten
3on"ugare Verbe 2ermana la 'ndicativ 1erfect : $ai $ult ca 1erfect
4impul 1erfect
4impul perfect se formeaza in limba germana cu a"utorul verbelor auxiliare la prezent (haben si sein) si cu participiul ''
al verbului de con"ugat.
haben"sein la #rezent $ #artici#iu %% verb de con&ugat
8xemplu de con"ugare perfect: lernen, fragen, kommen
lernen fragen kommen a veni
ich habe gelernt ich habe gefragt ich bin gekommen eu am venit
du hast gelernt du hast gefragt du bist gekommen tu ai venit
er/sie/es hat gelernt er/sie/es hat gefragt er/sie/es ist gekommen el/ea a venit
wir haben gelernt wir haben gefragt wir sind gekommen noi am venit
ihr habt gelernt ihr habt gefragt ihr seid gekommen voi ati venit
sie/Sie haben gelernt sie/Sie haben gefragt sie/Sie sind gekommen ei/ele au venit
'n limba germana, perfectul este timpul trecutului in limba vorbita. 1erfectul exprima o actiune trecuta, terminata in
prezent sau cu referire la prezent.
1erfectul din germana se traduce in limba romana prin perfect compus.
4impul $ai $ult ca 1erfect
4impul mai mult ca perfect se formeaza in limba germana cu a"utorul verbelor auxiliare la imperfect (haben si sein) si
cu participiul '' al verbului de con"ugat.
haben"sein la im#erfect $ #artici#iu %% verb de con&ugat
8xemplu de con"ugare mai mult ca perfect: lernen, fragen, kommen
lernen fragen kommen a veni
ich hatte gelernt ich hatte gefragt ich war gekommen eu venisem
du hattest gelernt du hattest gefragt du warst gekommen tu venisesi
er/sie/es hattte gelernt er/sie/es hatte gefragt er/sie/es war gekommen el/ea venise
wir hatten gelernt wir hatten gefragt wir waren gekommen noi veniseram
ihr hattet gelernt ihr hattet gefragt ihr wart gekommen voi veniserati
sie/Sie hatten gelernt sie/Sie hatten gefragt sie/Sie waren gekommen ei/ele venisera
'n limba germana, mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta incheiata inaintea altei actiuni trecute.
$ai mult ca perfectul din germana se traduce in limba romana prin mai mult ca perfect sau perfect compus.
;bservatii
!ormeaza perfectul si mai mult ca perfectul impreuna cu haben:
,. toate verbele tranzitive+
-. toate verbele reflexive+
3. verbele modale+
<. verbele impersonale permanente+
=. verbele intranzitive care nu exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta.
'mpreuna cu verbul sein, formeaza perfectul si mai mult ca perfectul:
,. verbele intranzitive care exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta+
-. verbele sein, werden, bleiben, geschehen, misslingen, loswerden, vorkommen, aufbleiben.
Verbele modale, verbele care exprima perceptii senzoriale si verbul lassen formeaza perfectul si mai mult ca perfectul
in doua moduri.
'. 'n mod regulat cand sunt folosite fara infinitivul altui verb:
haben la #rezent $ #artici#iu %% verb de con&ugat
''. 'n mod neregulat, cu infinitiv in loc de participiu '', cand sunt folosite cu infinitivul altui verb:
haben la #rezent $ infinitiv verb #redicativ $ infinitiv verb modal"senzorial"lassen
3on"ugare Verbe 2ermana la Viitor si Viitor ''
$odul indicativ, diateza activa, viitor ', viitor '' (viitor anterior)
4impul Viitor
'n germana, timpul viitor (sau viitor ') se formeaza in doua moduri.
,. din prezentul verbului de con"ugat si un complement circumstantial de timp+
-. din prezentul verbului auxiliar werden si infinitivul prezent al verbului de con"ugat.
'. verb de con&ugat la #rezent $ com#lement circumstantial de tim#
(. werden la #rezent $ infinitivul #rezent al verbului de con&ugat
,. !"chstes #ahr fahren meine 8ltern nach (panien.
Anul viitor parintii meu pleaca in Spania.
-. 9>chstes ?ahr werde ich )rlaub in eutschland machen.
Anul viitor (eu) voi face o vacanta in Germania.
$erde ich aus 2ermana ;nline deutsch lernen.
Voi invata de la Germana nline limba germana.
%r wird schon schlafen.
El de!a va dormi.
8xemplu de con"ugare kommen, fragen la timpul viitor
kommen fragen a intreba
ich werde kommen ich werde fragen eu voi intreba
du wirst kommen du wirst fragen tu vei intreba
er/sie/es wird kommen er/sie/es wird fragen el/ea va intreba
wir werden kommen wir werden fragen noi vom intreba
ihr werdet kommen ihr werdet fragen voi veti intreba
sie/Sie werden kommen sie/Sie werden fragen ei/ele vor intreba
4impul viitor din limba germana se traduce in romana prin:
& viitor+
& prezent cu valoare de viitor+
& sau prin imperativ (in functie de context).
4impul Viitor ''
4impul viitor '', sau viitor anterior, se formeaza din prezentul verbului auxiliar werden si infinitivul perfect al verbului
de con"ugat.
werden la #rezent $ infinitiv #erfect verb de con&ugat
8xemplu de con"ugare kommen si fragen la viitor anterior
kommen fragen a intreba
ich werde gekommen sein ich werde gefragt haben eu voi fi intrebat
du wirst gekommen sein du wirst gefragt haben tu vei fi intrebat
er/sie/es wird gekommen sein er/sie/es wird gefragt haben el/ea va fi intrebat
wir werden gekommen sein wir werden gefragt haben noi vom fi intrebat
ihr werdet gekommen sein ihr werdet gefragt haben voi veti fi intrebat
sie/Sie werden gekommen sein sie/Sie werden gefragt haben ei/ele vor fi intrebat
Viitorul anterior din limba germana se traduce cu corespondentul lui din limba romana (viitor anterior).
4impurile modului 3on"unctiv
$odul con"unctiv are in limba germana tot atatea timpuri ca si modul indicativ.
$ulte forme ale acestui mod coincid cu acelea ale modului indicativ.
4impurile modului con"unctiv:
timpurile simple
%reentul
im%erfectul
timpurile compuse
%erfect
mai mult ca %erfect
viitor
viitor anterior
4impul prezent
4impul prezent al modului con"unctiv (sau con"unctiv ') se formeaza (pentru toate verbele) din radacina verbului de
con"ugat la care se adauga urmatoarele terminatii:
Persoana Singular Plural
Pers. I -e -en
Pers. a II-a -est -et
Pers. a III-a -e -en
%a con"unctiv prezent nu se produce nicio alternanta vocalica.
Verbele neregulate formeaza con"unctivul prezent in mod regulat, exceptie facand verbul sein. #cesta nu primeste
nicio terminatie la persoanele ' si a '''&a singular.
8xemplu de con"ugare prezent fahren, geben, fragen
fahren geben fragen
ich fahre ich gebe ich frage
du fahrest du gebest du fragest
er/sie/es fahre er/sie/es gebe er/sie/es frage
wir fahren wir geben wir fragen
ihr fahret ihr gebet ihr fraget
sie/Sie fahren sie/Sie geben sie/Sie fragen
;bservatii
1ersoanele '&a singular, '&a plural si a '''&a plural coincid cu formele indicativului prezent, in cazul ma"oritatii verbelor.
8xceptia care confirma regula de mai sus o fac verbele care intercaleaza &e& inainte de terminatie, verbe a caror
radacina se termina in &d, &t, &chn, &dm, &ffn, &gn, &tm precum si verbele tari care nu modifica vocala radicala la
prezent indicativ.
'n cazul acestora difera doar forma de persoana a '''&a singular.
4impul imperfect
Verbele de con"unctiv imperfect primesc aceleasi terminatii ca la con"unctiv prezent.
Persoana Singular Plural
Pers. I -e -en
Pers. a II-a -est -et
Pers. a III-a -e -en
Verbele regulate (slabe) si verbele modale sollen si wollen au con"unctivul imperfect identic cu indicativul imperfect.
8xemplu de con"ugare fragen, lernen, sagen la imperfect con"unctiv
fragen lernen sagen
ich fragte ich lernte ich sagte
du fragtest du lerntest du sagtest
er/sie/es fragte er/sie/es lernte er/sie/es sagte
wir fragten wir lernten wir sagten
ihr fragtet ihr lerntet ihr sagtet
sie/Sie fragten sie/Sie lernten sie/Sie sagten
Verbele neregulate (tari) formeaza imperfectul con"unctiv din imperfectul indicativ al verbului de con"ugat la care
adauga terminatiile specifice con"unctivului. Verbele care au &a, &o sau &u in radacina, primesc umlaut.
8xemplu de con"ugare gehen, fahren, kommen
gehen fahren kommen
ich ginge ich f$hre ich k&me
du gingest du f$hrest du k&mest
er/sie/es ginge er/sie/es f$hre er/sie/es k&me
wir gingen wir f$hren wir k&men
ihr ginget ihr f$hret ihr k&met
sie/Sie gingen sie/Sie f$hren sie/Sie k&men
Verbele auxiliare de timp haben si werden, verbele modale (cu exceptia lui sollen si wollen) si verbele bringen si
denken formeaza con"unctivul din indicativ imperfect cu mentiunea ca vocala din radacina primeste umlaut.
4impul imperfect al con"unctivului (sau con"unctiv '' prezent/sub"onctiv in unele manuale) din limba germana, se
traduce in limba romana prin:
& conditional optativ prezent+
& con"unctiv prezent in propozitiile consecutive+
& indicativ prezent sau conditional optativ prezent in vorbirea indirecta.
4impul perfect
1erfectul acestui mod se formeaza din prezentul con"unctiv al lui haben sau sein plus participiul '' al verbului de
con"ugat.
haben"sein la #rezent con&unctiv $ #artici#iu %% verb de con&ugat
4impul mai mult ca perfect
$ai mult ca perfectul se formeaza din imperfectul con"unctiv la verbelor haben sau sein plus participiul '' al verbului
de con"ugat.
haben"sein la im#erfect con&unctiv $ #artici#iu %% verb de con&ugat
4impul mai mult ca perfect al modului con"unctiv se traduce in limba romana prin:
& conditional optativ perfect+
& con"unctiv perfect in propozitii consecutive+
& in vorbirea indirecta & conditional optativ perfect sau indicativ perfect compus+
4impul viitor
Viitorul se formeaza la modul con"unctiv din verbul werden la prezent con"unctiv plus infinitivul prezent al verbului de
con"ugat.
werden la #rezent con&unctiv $ infinitiv #rezent verb de con&ugat
4impul viitor anterior
Viitorul anterior se formeaza din verbul werden la prezentul con"unctiv plus infinitivul perfect al verbului de con"ugat.
werden la #rezent con&unctiv $ infinitiv #erfect verb de con&ugat
!orma perifrastica
#laturi de formele de con"ugare mentionate mai sus, in limba germana exista o forma speciala de con"ugare alcatuita
din imperfectul con"unctiv al verbului werden plus infinitivul ' sau '' al verbului de con"ugat. #ceasta forma poate servi
ca inlocuitor pentru aproape toate formele de con"unctiv.
!orma cu w*rde se foloseste foarte des in locul prezentului, al imperfectului si al viitorului con"unctiv mai ales cand
formele indicativului coincid cu cele ale con"unctivului si functiile acestuia din urma nu sunt exprimate in mod explicit
prin mi"loace lexicale.
!orma perifrastica (.constructie compusa cu a"utorul unui verb auxiliar.) denumita in continuare 3onditional, are doua
timpuri:
& conditionalul ' (prezent)+
& conditionalul '' (perfect).
3onditionalul ' se formeaza din imperfectul con"unctiv al verbului werden si infinitivul prezent al verbului de con"ugat.
werden la im#erfect con&unctiv $ infinitiv #rezent verb de con&ugat
3onditionalul ' are valoarea con"unctivului imperfect.
3onditionalul '' se formeaza din imperfectul con"unctiv al verbului werden si infinitivul perfect al verbului de con"ugat.
werden la im#erfect con&unctiv $ infinitiv #erfect verb de con&ugat
3onditionalul '' are valoarea con"unctivului mai mult ca perfect.
'n functie de manualul pe care il studiati, este posibil ca prezentarea con"unctivului sa se faca sub alta forma. 1uteti
gasi con"unctiv '' prezent si trecut (sau sub"onctiv) si con"unctiv ' prezent, perfect si viitor.
#ceasta prezentare se datoreaza faptului ca formele acestora se inlocuiesc partial.
'ndiferent de forma in care vi se prezinta, regulile sunt aceleasi.
3on"unctivul ' mai este numit si modul vorbirii indirecte sau modul parerii straine.
3on"unctivul '' mai este numit si modul ireal.
-!ormarea participiului in germana
'n limba germana vom intalni:
&. participiul ' sau participiul prezent & fragend
'. participiul '' sau participiul perfect sau trecut & gefragt
1articipiul ' & formare, intrebuintare, traducere
1articipiul ' se formeaza din infinitivul verbului de con"ugat la care se adauga terminatia -d.
infinitivul verbului de con&ugat $ d
@eispiel:
fragen & fragend+ regeln & regelnd+
antworten & antwortend+ fahren & fahrend+
ordnen & ordnend+ geben & gebend.
1articipiul ', denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare care este simultana cu actiunea
exprimata prin verbul predicativ. eci acesta exprima o actiune prezenta in momentul in care si verbul predicativ
exprima o actiune prezenta.
1articipiul ' are de obicei sens activ.
der singende Vogel" der spielende #ind.
1articipiul ' al verbelor tranzitive este precedat uneori de prepozitia zu. 'n aceasta situatie, participiul ' are sens pasiv,
si exprima o necesitate sau o posibilitate intrebuintandu&se numai atributiv. #ceasta forma poarta denumirea de
gerundiv (2erundivum).
'ntrebuintare
1articipiul ' poate fi intrebuintat:
& atributiv, urmand regulile de declinare ale ad"ectivelor+
& predicativ, fiind invariabil in aceasta situatie, ca oricare ad"ectiv folosit predicativ.
1articipiul ' se intrebuinteaza ca ad"ectiv predicativ cand este ad"ectivizat.
3and este substantivizat, urmeaza regulile declinarii ad"ectivelor atributive.
4raducere
1articipiul ' poate fi tradus in limba romana:
& printr&o propozitie relativa+
& printr&un ad"ectiv, adesea terminat in -tor, sau printr&un participiu+
ein $ber%eugendes &eispiel ' un exemplu convingator
& printr&un gerunziu+
& printr&un gerunziu substantivizat sau un substantiv, mai ales atunci cand participiul german este substantivizat.
der (eisende ' calatorul) die (eisende ' calatoarea) die *eidende ' suferinda) der *eidende ' suferind.
1articipiul '' & formare, intrebuintare, traducere
%a formarea participiului '' trebuie sa luam in considerare con"ugarea din care face parte verbul respectiv. #sfel avem
verbe de con"ugare slaba (verbe regulate), con"ugare tare (verbe neregulate) si con"ugare mixta (verbe mixte).
5egula de formare pentru verbele regulate
) augment ge $ radacina verbului $ e!t
5egula de formare pentru verbele neregulate
) augment ge $ radacina verbului* $ en
5egula de formare pentru verbele mixte
) augment ge $ radacina verbului $ t
A#tentieBA
#tentie la schimbarile vocalice din radacina verbului de con"ugat.
Verbele (regulate sau neregulate) care nu sunt accentuate pe prima silaba formeaza participiul II fara augmentul ge .
#cestea sunt, de regula, verbele compuse cu particula neseparabila si verbele terminate in -ieren sau in -eien. Verbe
compuse cu particulele be&, emp&, ent&, er&, ge&, mi0&, ver&, zer&.
@eispiel: erlernen ' erlernt) studieren ' studiert) begehen ' begangen) +orrigieren ' +orrigiert.
1rimesc prefixul ge toate verbele accentuate la infinitiv pe prima silaba (verbele simple, verbele compuse cu particula
separabila).
@eispiel: suchen ' gesucht) arbeiten ' gearbeitet) tragen ' getragen.
'ntrebuintare
1articipiul '' exprima o actiune terminata in trecut sau o actiune inceputa in trecut care continua si in prezent.
1articipiul '' al verbelor tranzitive are sens pasiv iar cel al verbelor intranzitive are sens activ.
#tunci cand are functie verbala, participiul '' este invariabil si serveste la formarea:
& timpurilor perfect, mai mult ca perfect si infinitiv perfect la diateza activa+
& tuturor timpurilor la diateza pasiva.
#tunci cand este folosit atributiv preceda substantivul la care se refera si urmeaza regulile de declinare ale
ad"ectivelor atributive.
4raducere
1articipiul '' poate fi tradus in limba romana:
& printr&un participiu perfect sau o propozitie relativa+
& printr&un ad"ectiv (daca participiul este ad"ectivizat)+
& printr&un substantiv (daca participiul este substantivizat)+
Verbe cu particula separabila
'n limba germana se pot forma verbe noi cu a"utorul unor particule separabile, schimbandu&se astfel sensul de baza al
verbului.
1articulele folosite in crearea de verbe noi pot fi separabile, neseparabile sau oscilante.
'n cazul verbelor cu particula separabila, aceasta este intotdeuna accentuata.
1articula separabila poate fi un prefix, o prepozitie, un adverb, un ad"ectiv, un substantiv sau un verb.
Particule se%arabile folosite in crearea de noi verbe
Prefix ent
gehen
entgehen
Prepozitie aus ausgehen
Adverb zurck zurckgehen
Adjectiv los losgehen
Substantiv Heim heimgehen
Verb spazieren s#azierengehen
#tunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe ultimul loc in
propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ.
#ltfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in propozitie. 9u se separa
atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii secundare, subordonate introduse).
'n cazul participiului '' (participiu perfect) , prefixul &ge se interpune intre particula si verb:
& ankommen & angekommen
& einkaufen & eingekauft
1refixul -ge se omite in cazul:
& verbelor cu compunere dubla (verbe la care particula separabila este urmata de o particula inseparabila): anvertraut+
& verbelor care se termina in sufixe accentuate de origine negermana -ieren sau -oren:
herumspazieren & herumspaziert.
'n cazul infinitivului prepozitional, zu se plaseaza intre particula si verbul de baza:
aufzustehen, anzuvertrauen, anzuerkennen.
Princi%alele %articule se%arabile folosite la constructia verbelor
ab abfahren (er f&hrt ab) abholen (er holt ab)
an aniehen (er ieht an) anfangen (er f&ngt an)
auf aufmachen (er macht auf) aufstehen (er steht auf)
aus ausiehen (er ieht aus) aussteigen (er steigt aus)
bei beibringen (er bringt bei) beitragen (er tr&gt bei)
ein einkaufen (er kauft ein) einladen (er l&dt ein)
fest festlegen (er legt fest) feststellen (er stellt fest)
fort fortgehen (er geht fort) fortfahren (er f&hrt fort)
her herkommen (er kommt her) herholen (er holt her)
herein hereinholen (er holt herein) hereinlassen (er l&sst herein)
heraus herausarbeiten (er arbeitet heraus) herausfordern (er fordert heraus)
hin hingehen (er geht hin) hinfahren (er f&hrt hin)
hinaus hinausgehen (er geht hinaus) hinauslaufen (er l&uft hinaus)
los loslassen (er l&sst los) losfahren (er f&hrt los)
mit mitbringen (er bringt mit) mitteilen (er teilt mit)
nach nachfragen (er fragt nach) nachdenken (er denkt nach)
vor vorkommen (es kommt vor) vorhaben (er hat vor)
vorbei vorbeigehen (er geht vorbei) vorbeilaufen (er l&uft vorbei)
weg weggehen (er geht weg) wegfahren (er f&hrt weg)
weiter weitergehen (er geht weiter) weiterkommen (er kommt weiter)
zu umachen (er macht u) usagen (er sagt u)
zurck ur$ckkommen (er kommt ur$ck) ur$ckgeben (er gibt ur$ck)
zusammen
usammenarbeiten (er arbeitet
usammen)
usammenseten (er sett
usammen)
Verbe cu particula neseparabila
#sa cum am mentionat si in articolul precedent, Verbe cu particula separabila, in limba germana se pot forma noi
verbe cu a"utorul anumitor particule. #ceste particule pot fi neseparabile (inseparabile), separabile sau oscilante.
1entru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna neaccentuata.
#ceste verbe se con"uga dupa regulile con"ugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la 1articipiu '' nu primesc prefixul
(augmentul) ge&.
'n cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen & ginnen, verlieren & lieren.
Princi%alele %articule nese%arabile folosite in constructia verbelor noi
be beahlen (er beahlt) befreien' begehen' bekommen' beschreiben
em# em%fangen (er em%f&ngt) em%fehlen' em%finden
ent entscheiden (er entscheidet) entgegnen' enthalten' entstellen
er er&hlen (er er&hlt) erfinden' erhalten' erseten' erengen
ge gefallen (er gef&llt) gelingen' geh#ren' gew&hren
miss missfallen (er missf&llt) misstrauen
ver verbringen (er verbringt) verbieten' vergeben' vereihen
zer erst#ren (er erst#rt) erbrechen' errei!en
1articula mi0 este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si in toate verbele
cu compunere dubla: mi0bilden, mi0gestalten, mi0verstehen.
Verbe cu particula oscilanta
1e langa verbele cu particula separabila si inseparabila, in limba germana exista o categorie de verbe compuse cu
a"utorul particulelor oscilante.
1articulele oscilante pot fi atat separabile (accentuate) cat si inseparabile (neaccentuate).
#numite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu&i acestuia sensul in functie de forma utilizata.
(ensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul verbului folosit.
'n cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract, figurat.
Particule oscilante folosite cu acelasi verb
Particula (olosita se%arabil (olosita inse%arabil
durch durchschauen a vedea prin durchschauen a recunoaste
hinter hintertreiben a goni hintertreiben a dejuca
ber $berseten a trece peste $berseten a traduce
um umschreiben a transcrie umschreiben a parafraza
unter unterstehen a se adaposti unterstehen a depinde
wieder wiederholen a readuce wiederholen a repeta
Particule oscilante folosite cu verbe diferite
voll vollf$llen a umple (complet) vollbringen a executa
wider widers%iegeln a reflecta widers%rechen a contrazice
Verbe neregulate in germana
(ista verbelor neregulate in limba germana
%ista cuprinde, pe langa cele trei forme de baza (infinitiv, imperfect si participiu perfect), urmatoarele informatii:
infinitivul verbelor care prezinta si o con"ugare regulata este precedat de 5, indiferent daca forma regulata
se deosebeste de cea neregulata in ce priveste valenta sau sensul+
formele arhaice sau pretioase sunt precedate de semnul plus+
modificarea vocalei din radacina la persoanele a -&a si a 3&a singular prezent este notata in paranteza , dupa
infinitiv+
vocala din radacina imperfectului (preteritului) sub"onctiv (con"unctiv) urmeaza preteritul in cazul formelor
deosebite+
participiul - al verbelor care formeaza perfectul cu auxiliarul sein este precedat de '(4. #uxiliarul C#4 apare
numai cand cele doua verbe se folosesc alternativ+
lista contine si verbele regulate a caror con"ugare prezinta diverse particularitati.
'n aceasta lista veti gasi un total de ,D, de verbe neregulate din limba germana. aca am omis ceva, va rog sa lasati un
comentariu.
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a (se) coace backen (b&ckt) buk () $) gebacken
a %orunci befehlen (befiehlt) befahl () #) befohlen
a ince%e beginnen begann () &/#) begonnen
a musca bei!en bi! gebissen
a (se) ascunde bergen (birgst) barg () &) geborgen
a cra%a bersten (birst) barst () &) (ist) geborsten
a indu%leca (r) bewegen bewog () #) bewogen
a indoi biegen bog () #) (ist/hat) gebogen
a oferi bieten bot () #) geboten
a lega binden band (&) gebunden
a ruga bitten bat (&) gebeten
a sulfa blasen (bl&st) blies geblasen
a ramane bleiben blieb (ist) geblieben
a decolora (r)) bleichen blich (ist) geblichen
a %raji braten (br&t) briet gebraten
a ru%e brechen (bricht) brach (&) gebrochen
a arde brennen brannte () e) gebrannt
a adduce bringen brachte (&) gebracht
a gandi denken dachte (&) gedacht
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a angaja (r)) dingen dingte gedungen
a treiera dreschen (drischt)
drosch () #)
drasch () &)
gedroschen
a %atrunde dringen drang () &) (ist/hat) gedrungen
a %utea d$rfen (darf) durfte () $) gedurft
a %rimi em%fangen (em%f&ngt) em%fing em%fangen
a (se) recomanda em%fehlen (em%fiehlt) em%fahl () &/#) em%fohlen
a simti em%finden em%fand (&) em%funden
a stinge erl#schen (erlischt) erlosch () #) (ist) erloschen
a (se) ins%aimanta (r) erschrecken
(erschrickt)
erschrak (&) (ist) erschrocken
a manca essen (i!t) a! (&) gegessen
a merge fahren (f&hrt) fuhr ($) (ist/hat) gefahren
a cadea fallen (f&llt) fiel (ist) gefallen
a %rinde fangen (f&ngt) fing gefangen
a lu%ta fechten (ficht) focht () #) gefochten
a gasi finden fand (&) gefunden
a im%leti flechten (flicht) flocht () #) geflochten
a bura fliegen flog (#) (ist/hat) geflogen
a fugi (de ceva) fliehen floh () #) (ist) geflohen
a curge flie!en flo! () #) (ist) geflossen
a intreba (r)) fragen frug ($) gefragt
a consuma fressen (fri!t) fra! (&) gefressen
a congeal frieren fror (#) (ist/hat) gefroren
a fermenta (r) g&ren gor () #) (ist/hat) gegoren
a naste
geb&ren
geb&rt
gebiert
gebar (&) geboren
a da geben (gibt) gab (&) gegeben
a %ros%era gedeihen gedieh (ist) gediehen
a merge gehen ging (ist) gegangen
a reusi gelingen gelang (&) (ist) gelungen
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a fi necesar gelten (gilt) galt (&) gegolten
a recu%era genesen
genas (&)
geno! (#)
(ist) genesen
genossen
a ajunge geraten (ger&t) geriet (ist) geraten
a se intam%la geschehen (geschieht) geschah (&) (ist) geschehen
a castiga gewinnen gewann () &/#) gewonnen
a turna gie!en go! () #) gegossen
a netei gleichen glich geglichen
a %atina (r) gleiten glitt (ist) geglitten
a mocni (r) glimmen glomm () #) geglommen
a sa%a graben (gr&bt) grub (&) gegraben
a a%uca greifen griff gegriffen
a avea haben (hast' hat) hatte (&) gehabt
a (se) o%ri halten (h&lt) hielt gehalten
a atarna (r) h&ngen hing gehangen
a cio%li (r) hauen hieb gehauen
a ridica heben hob (#) gehoben
a (se) numi hei!en hie! gehei!en
a ajuta helfen (hilft) half () &/$) geholfen
a cunoaste kennen kannte () e) gekannt
a (se) catara (r)) klimmen klomm (#) geklommen
a rasuna klingen klang (&) geklungen
a strange kneifen kniff gekniffen
a veni' a merge kommen kam (&) (ist/hat) gekommen
a sti' a %utea k#nnen (kann) konnte (#) gekonnt
krichen kroch (#) (ist) gekrochen
a um%le laden
(l&dt/ladete)
lud ($) geladen
a lasa lassen (l&!t) lie! gelassen
a alerga laufen (l&uft) lief (ist) gelaufen
a tolera leiden litt gelitten
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a im%rumuta leihen lieh geliehen
a citi lesen (liest) las (&) gelesen
a sta culcat liegen lag (&) gelegen
a minti l$gen log () #) gelogen
a macina mahlen mahlte gemahlen
a evita meiden mied gemieden
a mulge (r) melken molk () #) gemolken
a masura messen (mi!t) ma! () &) gemessen
a esua mi!lingen mi!lang (&) (ist) mi!lungen
a %lacea m#gen (mag) mochte # gemocht
a trebui m$ssen (mu!) mu!te ($) gemu!t
a a%uca nehmen (nimmt) nahm (&) genommen
a numi nennen nannte () e) genannt
a fluiera %feifen %fiff ge%fiffen
a cultiva (r)) %flegen %flog (#) ge%flogen
a lauda %reisen %ries ge%riesen
a umfla (r) *uellen (*uillt) *uoll () #) (ist) ge*uollen
a sfatui raten (r&t) riet geraten
a freca reiben rieb gerieben
a ru%e rei!en ri! (ist/hat) gerissen
a calari reiten ritt (ist/hat) geritten
a alerga rennen rannte () e) (ist) gerannt
a mirosi riechen roch () #) gerochen
a lu%ta ringen rang () &/#) gerungen
a curge rinnen rann () &/#) (ist) geronnen
a chema rufen rief gerufen
a sara (r) salen salte gesalen
a (se) imbata saufen (s&uft) soff () #) gesoffen
a as%ira (r) saugen sog () #) gesogen
a crea (r) schaffen schuf ($) geschaffen
a rasuna (r) schallen scholl () #) (hat/ist) geschollen
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a des%arti scheiden schied (hat/ist) geschieden
a straluci scheinen schien geschienen
a defeca schei!en schi! geschissen
a mustra schelten (schilt) schalt () &/#) gescholten
a taia (r) scheren schor () #) geschoren
a im%inge schieben schob () #) geschoben
a lansa schie!en scho! () #) geschossen
a ju%ui (r)) schinden schund ($) geschunden
a dormi schlafen (schl&ft) schlief geschlafen
a bate schlagen (schl&gt) schlug ($) geschlagen
a aluneca schleichen schlich (ist) geschlichen
a lustrui (r) schleifen schliff geschliffen
a toci (r)) schlei!en schli! geschlissen
a inchide schlie!en schlo! (#) geschlossen
a inghiti schlingen schlang () &) geschlungen
a avarli schmei!en schmi! geschmissen
a to%i (r) schmelen (schmilt) schmol () #) (hat/ist) geschmolen
a sforai (r)) schnauben schnob (#) geschnoben
a taia schneiden schnitt geschnitten
a scrie schreiben schrieb geschrieben
a striga schreien schrie geschrien
a %asi schreiten schritt (ist) geschritten
a tacea schweigen schwieg geschwiegen
a umfla (r) schwellen (schwillt) schwoll () #) (ist) geschwollen
a %luti schwimmen schwamm () &/#) (ist/hat) geschwommen
a reduce schwinden schwand () &) (ist) geschwunden
a vibra schwingen schwang () &) geschwungen
a jura (r) schw#ren
schwor (#)
schwur ($)
geschworen
a vedea sehen (sieht) sah (&) gesehen
a fi sein (ist) war (&) (ist) gewesen
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a trimite (r) senden sandte (e) gesandt
a fierbe (r) sieden sott () #) gesotten
a canta singen sang (&) gesunden
a (se) scufunda sinken sank (&) (ist) gesunken
a cugeta sinnen sann () &/#) gesonnen
a sedea siten sa! (&) gesessen
a trebui sollen (soll) sollte gesollt
a cra%a (r) s%alten s%altete ges%alten
a scui%a s%eien s%ie ges%ien
a unelti s%innen s%ann () &/#) ges%onnen
a vorbi s%rechen (s%richt) s%rach (&) ges%rochen
a incolti s%rie!en s%ro! () #) (ist) ges%rossen
a sari s%ringen s%rang (&) (ist) ges%rungen
a inte%a stechen (sticht) stach () &) gestochen
a %lanta (r) stecken stak () &) gesteckt
a sta (in %icioare) stehen stand (& / $) gestanden
a fura stehlen (stiehlt) stahl () &) gestohlen
a urca steigen stieg (ist) gestiegen
a muri sterben (stirbt) starb () $) (ist) gestorben
a bura stieben stob () #) (ist) gestoben
a duhni stinken stank gestunken
a im%inge sto!en (st#!t) stie! (hat/ist) gesto!en
a anula streichen strich (hat/ist) gestrichen
a certa streiten stritt gestritten
a %urta tragen (tr&gt) trug ($) getragen
a lovi treffen (trifft) traf (&) getroffen
a mana treiben trieb (hat/ist) getrieben
a %asi treten (tritt) trat (&) (hat/ist) getreten
a curge (r) triefen troff () #) getroffen
a bea trinken trank (&) getrunken
a insela tr$gen trog () #) getrogen
+raducere %nfinitiv %m#erfect
a face (o activitate) tun (tut) tat (&) getan
a strica verderben (verdirbt) verdarb ($) (hat/ist) verdorben
a su%ara verdrie!en verdro! () #) verdrossen
a uita vergessen (vergi!t) verga! (&) vergessen
a %ierde verlieren verlor () #) verloren
a stinge (r) verl#schen (verlischt) verlosch () #) (ist) verloschen
a creste (r) wachsen (w&chst) wuchs ($) (ist) gewachsen
a s%ala waschen (w&scht) wusch ($) gewaschen
a tese (r) weben wob () #) gewoben
a devia (r) weichen wich (ist) gewichen
a s%oi weisen wies gewiesen
a intoarce (r) wenden wandte (e) gewandt
a castiga werben (wirbt) warb () $) geworben
a (se) face werden (wirst' wird) wurde ($) (ist) geworden
a arunca werfen (wirft) warf ($) geworfen
a cantari (r) wiegen/w&gen wog (#) gewogen
a suci winden wand () &) gewunden
a cunoaste wissen (wei!) wu!te ($) gewust
a vrea wollen (will) wollte gewollt
a stoarce wringen wrang () &) gewrungen
a acua eihen ieh geiehen
a extrage iehen og (#) (hat/ist) geogen
a sili wingen wang (&) gewungen
%ista verbe neregulate germana

S-ar putea să vă placă și