Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A a (a) se citete "e" B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghe) H h (ha) I i (i) J j (iot) K k (ca) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) se citete "oe" P p (pe) Q q (cu) R r (er) S s (es) (eszett sau scharfes ) se citete "s" T t (te) U u (u) se citete "iu" V v (fau)
W w (ve) X x (ics) Y y (iupsilon) Z z (et) Important : In limba German , literele luate individual au genul neutru : das A , das B ...
ent miune") Moneda de 10 Euro Ceni - Die 10 Euro Cent Mnze (se pronun "di en oiro ent miune") Moneda de 20 Euro Ceni - Die 20 Euro Cent Mnze (se pronun "di vanig oiro ent miune") Moneda de 50 Euro Ceni - Die 50 Euro Cent Mnze (se pronun "di fiunfih oiro ent miune") Moneda de 1 Euro - Die 1 Euro Mnze (se pronun "di ain oiro miune") Moneda de 2 Euro - Die 2 Euro Mnze (se pronun "di vai oiro miune") Bancnota de 5 Euro - Der 5 Euro Schein (se pronun "der fiunf oiro ain") Bancnota de 10 Euro - Der 10 Euro Schein (se pronun "der en oiro ain") Bancnota de 20 Euro - Der 20 Euro Schein (se pronun "der vanig oiro ain") Bancnota de 50 Euro - Der 50 Euro Schein (se pronun "der fiunfih oiro ain") Bancnota de 100 Euro - Der 100 Euro Schein (se pronun "der ain hundart oiro ain") Bancnota de 200 Euro - Der 200 Euro Schein (se pronun "der vei hundart oiro ain") Bancnota de 500 Euro - Der 500 Euro Schein (se pronun "der fiunf hundart oiro ain")
sptmn(sptmni) - woche(n) (se pronun "vohe(vohn)") lun(luni) - monat(e) (se pronun "monat(monate)") an(i) - jahr(e) (se pronun "iar(e)") Intrebri i cuvinte de baz: Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (se pronun "vi fil ur ist es, bite?") La ora zece - um zehn Uhr (se pronun "um en ur") La ora zece fix - pnktlich um zehn Uhr (se pronun "piunctlih en ur") De la trei la patru - von drei bis vier (se pronun "fon drai pis fier") La ora cinci dupa amiaz - um fnf Uhr nachmittag (se pronun "um fiunf ur nahmitag") La ora apte seara - um sieben Uhr abend (se pronun "um ziben ur abent") Ceasul meu nu merge - Meine Uhr geht nicht (se pronun "maine ur ghet niht") Cnd vii? - Wann kommst du? (se pronun "van comst du?") La ce or vii? - Um wie viel uhr kommst du? (se pronun "um vi fil ur comst du?") Vin prea trziu - Ich komme zu spt (se pronun "ih come u pet") Vin in dou ore - Ich komme in zwei stunden (se pronun "ih come in vai tunden") nainte - vor (se pronun "for") mai trziu - spter (se pronun "petr") diminea - morgen (se pronun "morghen") dup-amiaz - nachmittag (se pronun "nahmitak") seara - abend (se pronun "abent") noapte - nacht (se pronun "naht")
Lectia 6 : Zilele saptamanii , Lunile , Anotimpurile (Lektion 6 : Die Wochentage , Die Monate , Die Jahreszeiten)
Zilele sptmnii (Die Wochentage) Luni - Montag (se pronun "Montak") Mari - Dienstag (se pronun "Dinstak") Miercuri - Mittwoch (se pronun "Mitwoh") Joi - Donnerstag (se pronun "Donerstak") Vineri - Freitag (se pronun "Fraitak") Sambat - Samstag (se pronun "Samstak") Duminic - Sonntag (se pronun "Sontak") Lunile (Die Monate) Ianuarie - Januar (se pronun "Ianuar") Februarie - Februar (se pronun "Februar") Martie - Mrz (se pronun "Mer") Aprilie - April (se pronun "April")
Mai - Mai (se pronun "Mai") Iunie - Juni (se pronun "Iuni") Iulie - Juli (se pronun "Iuli") August - August (se pronun "August") Septembrie - September (se pronun "Zeptembr") Octombrie - Oktober (se pronun "Octobr") Noiembrie - November (se pronun "Novembr") Decembrie - Dezember (se pronun "Deembr") Anotimpurile (Die Jahreszeiten) Primavar - der Frhling (se pronun "der Friulink") Var - der Sommer (se pronun "der Somer") Toamn - der Herbst (se pronun "der Herbst") Iarn - der Winter (se pronun "der Vinter") Intrebri i cuvinte de baz: astzi , acum , mine , poimine , ieri , alaltaieri - heute , jetzt , morgen , bermorgen , gestern , vorgestern (se pronun "hoite , jet , morghen , iubermorghen , ghestern , forghestern") zilnic - tglich (se pronun "teklih") din or in or - stndlich (se pronun "tiunlih") imediat , trziu, apoi, atunci , niciodat - sofort , spat , dann , damals , niemals (se pronun "zofort , pat , dan , damals , nimals") Ce zi e astzi? - Welcher Tag ist heute? (se pronun "Velher Tak ist hoite?") Azi este - Heute ist (se pronun "Hoite ist") Acum suntem n luna - Jetzt sind wir im Monat (se pronun "Iet zind vir im Monat") anul viitor - nchstes Jahr (se pronun "nehstez Iar")
Nori - die Wolken (se pronun "di volken") Formare de nori - die Wolkenbildung (se pronun "di volkenbildung") Ploaie - der Regen (se pronun "der regen") Furtun - das Gewitter (se pronun "das gheviter") Fulger - der Blitz (se pronun "der blit") Rou - der Tau (se pronun "der tau") Zpad - Schnee (se pronun "ne") Ghea - das Eis (se pronun "das ais") Polei - das Glatteis (se pronun "das glatais") Cea - der Nebel (se pronun "der nebel") Grindin - der Hagel (se pronun "der hagel") Dezghe - das Tauwetter (se pronun "das tauveter") Cutremur de pmnt - das Erdbeben (se pronun "das erdbeben") Puncte Cardinale (die Kardinalpunkte) Nord - der Norden (se pronun "der norden") Sud - der Sden (se pronun "der siuden") Vest - der Westen (se pronun "der vesten") Est - der Osten (se pronun "der osten") Intrebri i cuvinte de baz: Astzi este frumos - Heute ist schn (se pronun "hoite ist iun") Astzi este urat - Heute ist schlecht (se pronun "hoite ist leht") Este prea cald - ist zu warm (se pronun "ist u varm") Cte grade sunt astzi? - Wieviel Grad sind heute? (se pronun "vifil grad zind hoite?") stnga , dreapta - links , rechts (se pronun "linx , reh")
Prinii - die Eltern (se pronun "di eltern") Tata - der Vater (se pronun "der fater") Mama - die Mutter (se pronun "di muter") Fiul - der Sohn (se pronun "der son") Fiica - die Tochter (se pronun "di tohter") Biatul - der Junge (se pronun "der iunghe") Fata - das Mdchen (se pronun "das medhen") Bunicul - der Grovater (se pronun "der grosfater") Bunica - die Gromutter (se pronun "di grosmuter") Unchiul - der Onkel (se pronun "der onchel") Mtua - die Tante (se pronun "di tante") Sora - die Schwester (se pronun "di vester") Fratele - der Bruder (se pronun "der bruder") Nepot - der Neffe (se pronun "der nefe") Intrebri i cuvinte de baz: Suntei castorit()? - Sind Sie verheiratet? (se pronun "sind si ferhairatet") Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (se pronun "Fritz ist der fater fon Aida und fon Erica") Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (se pronun "Aida ist di Tohter von Fritz")
mi pare ru - Es Tut mir Leid (se pronun "es tut mia laid") Intrebri i cuvinte de baz: Da - Ja (se pronun "ia") Nu - Nein (se pronun "nain") Ajutor - Hilfe (se pronun "hilfe") Cine, v rog? - Wie bitte? (se pronun "vi bite") Incntat de cunotin - Freut mich (se pronun "froit mih") Eu m numesc - Ich heie (se pronun "ih haise") Eu m numesc - Ich bin (se pronun "ih bin") Numele meu este - Mein Name ist.. (se pronun "main name ist") Nu vobesc germana - Ich kann nicht deutsch reden (se pronun "ih can niht doici reden") Nu vobesc bine germana - Ich kann nicht so gut deutsch reden (se pronun "ih can niht so gut doici reden") Nu neleg - Ich verstehe es nicht (se pronun "ih farte es niht") Pot s...? - Darf Ich...? (se pronun "darf ih") A dori... - Ich mchte... (se pronun "ih miohte") Putei sa m ajutati ? - Knnen Sie mir helfen? (se pronun "chionen zi mi helfen") Ce dorii dumneavoastr? - Was mchten Sie? (se pronun "vas miohten zi") Sunt bine.Si dumneavoastr? - Mir geht es gut und Ihnen? (se pronun "mir ghet es gut und inen") Sunt bine.Dar tu? - Mir geht's gut und dir? (se pronun "mia ghe gut und dia") Cine este acesta/aceasta? - Wer ist das? (se pronun "ver ist das") Cine esti tu? - Wer bist du? (se pronun "ver bist du") Care este numele dumneavoastr de familie? - Wie ist Ihr Familienname? (se pronun "vi ist ir familienname") Care este prenumele dumneavoastr? - Wie ist Ihr Vorname? (se pronun "vi ist ir forname")
fa - gesicht (se pronun "gheziht") gt - nacken (se pronun "nagn") umr - schulter (se pronun "hultr") piept - brust (se pronun "brust") burt - bauch (se pronun "bauh") inim - herz (se pronun "her") snge - blut (se pronun "blut") man - hand (se pronun "hant") cot - ellbogen (se pronun "elboghen") deget mn - finger (se pronun "fingher") picior - fu (se pronun "fus") genunchi - knie (se pronun "cnie") glezn - knchel (se pronun "cnohel") deget de la picior - zeh (se pronun "e") muchi - muskeln (se pronun "muscheln") ficat - leber (se pronun "libar") plmn - lunge (se pronun "lunghe") Intrebri i cuvinte de baz: Am dureri... - Ich habe schmerz ... (se pronun "ih habe mer")
ap mineral - Mineralwasser (se pronun "mineralvasr") bere - Bier (se pronun "bi-ir") vin - Wein (se pronun "vain") sare - Salz (se pronun "sal") piper - Pfeffer (se pronun "pfefr") unt - Butter (se pronun "butr") lapte - Milch (se pronun "milh") Intrebri i cuvinte de baz: mas - Tisch (se pronun "ti") scaun - Stuhl (se pronun "tiul") dulap - Schrank (se pronun "ranc") legume proaspete - frisches Gemse (se pronun "frie ghemiuse") mncare de prnz - Mittagessen (se pronun "mitag-esn") A vrea... - Ich mchte... (se pronun "ih miohte") Vreau ceva cu... - Ich mchte etwas mit... (se pronun "ih miohte etvas mit") Putei sa-mi aducei un pahar/can/sticl cu... - Bitte geben Sie mir eine Glas/Tasse/Flasche mit... (se pronun "bite ghebn zi mih aine glas/tase/flae mit") nc unul/una , va rog - Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte (se pronun "noh ainen(m)/aine(f)/ains(n) bite") Am terminat - Ich bin fertig (se pronun "ih bin fertih") A dori o salat de roii - Ich will einen Tomatensalat (se pronun "ih vil ainen tomatn-salat")
malet - langarm shirt (se pronun "langarm rt") pantaloni - hosen (se pronun "hozen")
Lectia 14 : Numeralul
Numeralul ordinal se poate forma in urmatoarele moduri: 1.Pentru numerele de la 1 la 20 se adaug terminaia 'te'. 2.Pentru numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'. Excepii: erste (primul) , dritte (al treilea) , siebte (al aptelea) , achte (al optulea). Numeralele ordinale se acord in gen , numr si caz cu substantivul pe care l nsoesc. Numeralul de la 13 la 19 se formeaz din numeralul de la 3 la 9 la care se adaug un 'zehn'. Excepi constituie 16 la care se va pune 'sech' in loc de 'sechs' si 17 la care se va pune 'sibe' in loc de 'sieben'. Numeralele de la 20 la 99 se formeaz astfel: 1.Pentru zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunztoare la care se va adauga terminaia 'zig'. Excepie o constituie 20 (zwanzig) i 30 (dreiig). 2.Pentru zecile care nu sunt fixe formarea este diferit faa de cea in limba roman (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu intr-un singur cuvnt i dac cifra unitatilor este 1 se va pune 'ein' in loc de 'eins'. Numeralele de la 100 la 999 se formeaz astfel: se scrie cifra sutelor urmat de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra unitatilor sutelor urmat de 'hundert'.
Lectia 15 : Substantivul
Substantivul: Genul Masculin "Der" nsoete ntotdeauna substantivul de genul masculin. Substantivul masculin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele sptmnii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mrci de automobile. Substantivul masculin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich. Substantivul: Genul Feminin "Die" nsoete ntotdeauna substantivul de genul feminin. Substantivul feminin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , ruri i mrci de motociclete. Substantivul feminin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -r , -e , -enz , -ik , -ion , -tt , -in. Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu
ajutorul terminaiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin. Substantivul: Genul Neutru "Das" nsoete ntotdeauna substantivul de genul neutru. Substantivele neutre pot fi identificate i dac arat rezultatul unei actiuni. Substantivele neutre pot fi identificate i dup prefixe: das ge-... Substantivele neutre pot fi identificate i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment. Formarea pluralului Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotrt Die , indiferent de genul pe care l are la singular. Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage Sustativele masculine i neutre care se termin in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au form de plural! Forma de plural este identic cu cea de singular. Substantivele masculine care au n componena lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural. Substativele care se termin n -nis i -in i dubleaz consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen Exist de asemenea i substantive care au forme numai la plural sau singular. Substative care au forme numai la singular: das Alter , der rger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glck , die Hitze , die Klte , der Lrm , die Zeit. Substantive care au forme numai la plural: die Alimente , die Einknfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?") ct de mult timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?") ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?") cum? - wie? (se pronun "vi?") ct? - wieviel? (se pronun "vifil?") unde? - wo? (se pronun "vo?") la care?pe lng care? - wobei? (se pronun "vobai?") prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronun "vodoih?") pentru ce?pentru care? - wofr? (se pronun "vofiur?") mpotriva cui? - wogegen? (se pronun "voghign?") dincotro? - woher? (se pronun "vohea?") ncotro? - wohin? (se pronun "voin?") cu ce? - womit? (se pronun "vo-mit?") spre unde? - wonach? (se pronun "vo-nah?") la ce? - woran? (se pronun "vo-ran?") pe ce? - worauf? (se pronun "vo-rauf?") de unde?din ce? - woraus? (se pronun "vo-raus?") n ce/care?unde? - worin? (se pronun "vo-rin?") peste ce?despre ce? - worber? (se pronun "vo-riubr?") despre ce? - worum? (se pronun "vo-rum?") sub ce?sub care? - worunter? (se pronun "vo-runtr?") despre ce/care? - wovon? (se pronun "vo-fon?") n faa cui? - wovor? (se pronun "vo-for?")
Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. pe mine - mich (se pronun "mih") II-a sg. pe tine - dich (se pronun "dih") III-a sg. pe el/ea - sich (se pronun "zih") I pl. pe noi - uns (se pronun "unz") II-a pl. pe voi - euch (se pronun "oih") III-a pl. pe ei - sich (se pronun "zih") Dativ I sg. mie - mir (se pronun "mia") II-a sg. ie - dir (se pronun "dia") III-a sg. lui/ei - sich (se pronun "zih") I pl. nou - uns (se pronun "unz") II-a pl. vou - euch (se pronun "oih") III-a pl. lor - sich (se pronun "zih")
Lectia 18 : Adverbul
Adverbul de cauz rspunde la ntrebrile: de ce? - warum? (se pronun "varum?") de ce? - wieso? (se pronun "varum?") de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?") de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?") Adverbul de Cauz: de aceea - darum (se pronun "da-rum") aadar/prin urmare - demnach (se pronun "dem-nah") aadar/prin urmare - somit (se pronun "zomit") n caz de nevoie - notfalls (se pronun "not-fals") deloc/n nici un caz - keinefalls (se pronun "kaine-fals") totui/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronun "desen ungheahtet") prin/drept urmare - infolgedessen (se pronun "in-fol-ghidesen") i anume/adic - nmlich (se pronun "nemlih") n caz de nevoie - ntigenfalls (se pronun "notinghen-fals") n cel mai ru caz - schlimmstenfalls (se pronun "limsten-fals") totui/cu toate acestea - dennoch (se pronun "den-noh") n alt caz - ansonsten (se pronun "anzonsten") de aceea/din aceast cauz - deswegen (se pronun "dezvighen") Adverbul de mod rspunde la ntrebrile: cum? - wie? (se pronun "vi?")
Adverbul de Mod: altfel - anders (se pronun "andrs") n zadar - vergebens (se pronun "ferghebens") astfel/aa - so (se pronun "so") n felul urmtor - folgendermaen (se pronun "folghendermasen") ntmpltor - zufllig (se pronun "ufelih") aa de/att de - derart (se pronun "derart") cu grmada - haufenweise (se pronun "hofenvaize") firete - allerdings (se pronun "alrdinghs") mult - sehr (se pronun "zer") abia - kaum (se pronun "caum") excesiv de/extrem de - beraus (se pronun "iubraus") de altfel - sonst (se pronun "zonst") numai/doar - nur (se pronun "nur") cel putin/macr - zumindest (se pronun "umindest") n afar de aceasta/pe lng aceasta - auerdem (se pronun "auserdem") n plus/pe deasuprea - zudem (se pronun "udem") Adverbul de timp rspunde la ntrebrile: cnd? - wann? (se pronun "van?") ct timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?") ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?") Adverbul de Timp: la nceput - anfangs (se pronun "anfanghs") curnd - bald (se pronun "bald") atunci/pe atunci - damals (se pronun "damalz") apoi/atunci - dann (se pronun "dan") acum - jetzt (se pronun "ie") chiar acum/tocmai acum - eben (se pronun "ibn") mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronun "fo-est") mai inainte - vorhin (se pronun "fo-hin") azi - heute (se pronun "hoite") maine - morgen (se pronun "morghen") de atunci - seither (se pronun "zait-ea") uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronun "biswailen") poimaine - bermorgen (se pronun "iubermorghen") multa vreme - lange (se pronun "langhe") inca o data - nochmal (se pronun "nohmal") rareori - selten (se pronun "zeltn") in zilele noastre - heutezutage (se pronun "hoiteutaghe") rareori - selten (se pronun "zeltn") intre timp - inzwischen (se pronun "invien") intre timp - mittlerweile (se pronun "mit-lavaile") de curand/recent - neulich (se pronun "noi-lih") de acum inainte - nunmehr (se pronun "nun-mea") in fine - schlielich (se pronun "lislih")
in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronun "uglaih") la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronun "ulet") in sfarsit - endlich (se pronun "endlih") mai devreme/mai curand - eher (se pronun "i-a") ieri - gestern (se pronun "ghestrn") de atunci - seitdem (se pronun "zait-dem") intotdeauna - immer (se pronun "ima") frecvent - hufig (se pronun "hoifih") permanent/neincetat - stets (se pronun "te") Adverbul de loc rspunde la ntrebrile: unde? - wo? (se pronun "vo?") de unde? - woher? (se pronun "vo-hea?") incotro?unde? - wohin? (se pronun "vo-hin?") Adverbul de Loc: aici - hier (se pronun "hia") acolo - da (se pronun "da!") acolo - dort (se pronun "dort") inauntru - drinnen (se pronun "drinen") sus - oben (se pronun "obn") dedesubt - unten (se pronun "untn") in exterior - auen (se pronun "ausn") inapoi - rckwrts (se pronun "riucwer") de alaturi - nebenan (se pronun "nibn-an") in alta parte - andreswo (se pronun "andres-vo") de aici/de acolo - daher (se pronun "dahea") aici incoace - hierher (se pronun "hia-hia") la vale - bergab abwrts (se pronun "biergab abwer") la deal - bergauf (se pronun "berg-auf") inainte - vorwrts (se pronun "for-wer") in fata - vorn (se pronun "forn") in spate - hinten (se pronun "hintn") la dreapta - rechts (se pronun "reh") peste tot/oriunde - berall (se pronun "iuberal") la stanga - links (se pronun "links") undeva - irgendwo (se pronun "irgnd-vo") de aici/de acolo - daher (se pronun "da-hea") in afara/extern - auswrts (se pronun "aus-wer") nicaieri - nirgendwo (se pronun "nirghen-vo") pe aici in sus - hierhinauf (se pronun "hia-hinauf") pe aici afara - hierhinaus (se pronun "hia-hinaus") in sus - aufwrts (se pronun "auf-wer") intr-o parte - seitwrts (se pronun "zait-wer") incolo/intr-acolo - dahin (se pronun "da-hin")
Lectia 19 : Prepozitii
Prepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea: incotro? - wohin? (se pronun "vo-hin?") Prepozitii la Acuzativ: la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronun "um") fara - ohne (se pronun "one") de-a lungul - entlang (se pronun "entlang") pana la - bis (se pronun "one") printre , prin - durch (se pronun "duih") pentru - fr (se pronun "fiur") Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea: unde? - wo? (se pronun "vo?") Prepozitii la Acuzativ: din - aus (se pronun "aus") la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronun "bai") cu - mit (se pronun "aus") dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronun "nah") de , din , de la - seit (se pronun "zait") de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronun "fon") la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronun "u")
Lectia 20 : Conjunctii
Conjunciile Coordonatoare: i - und (se pronun "und") sau - oder (se pronun "odr") dar , nsa - aber (se pronun "abr") ci - sondern (se pronun "zondrn") pentru c - denn (se pronun "den") nici - weder (se pronun "vidr") nu numai - nicht nur (se pronun "niht nur") cnd - bald (se pronun "bald") parial - teils (se pronun "tails") att - sowohl (se pronun "zovol") pe de alt parte - andererseits (se pronun "andrezai") pe de o parte - einerseits (se pronun "ainezai") Conjunciile Subordonatoare: ca - dass (se pronun "das") cnd - als (se pronun "alz")
cnd - wenn (se pronun "ven") n timp ce - whrend (se pronun "verend") nainte s - bevor (se pronun "befoa") pn - bis (se pronun "bis") dup ce - nachdem (se pronun "nahdem") de ndat ce - sobald (se pronun "zobalt") att timp ct - solange (se pronun "zolanghe") de cnd - seit (se pronun "zait") ori de cte ori - so oft (se pronun "zo oft") cum - wie (se pronun "vi") ca i cum - als ob (se pronun "alz op") aa nct - so dass (se pronun "zo das") ca s - damit (se pronun "damit") fiindc - wiel (se pronun "vil") deoarece - da (se pronun "da") mai ales c - zumal (se pronun "umal") dei , cu toate c - obwohl (se pronun "opvol") dei - obgleich (se pronun "opglaih") cu toate acestea - trotzdem (se pronun "trodem") dac , cnd - wenn (se pronun "ven") n caz c - falls (se pronun "fals") Conjunciile subordonatoare fac ca verbul s stea la sfritul propoziiei pe care o introduc. Exemple: Eu merg acas s dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronun "ih ghee u hauze damit ih lafn kan")
Exemplu : tanzen - a dansa (rdcina verbului = tanz) ich - rdcina verbului + e - tanze du - rdcina verbului + t - tanzt er/sie/es - rdcina verbului + t - tanzt wir - infinitivul verbului - tanzen ihr - rdcina verbului + t - tanzt sie - infinitivul verbului - tanzen Verbe a cror form trebuie nvaat pe de rost: bringen - a aduce (rdcina verbului = bring) ich - bringe du - bringst er/sie/es - bringt wir - bringen ihr - bringt sie - bringen finden - a gsi (rdcina verbului = find) ich - finde du - findest er/sie/es - findet wir - finden ihr - findet sie - finden hren - a auzi (rdcina verbului = hr) ich - hre du - hrst er/sie/es - hrt wir - hren ihr - hrt sie - hren lesen - a citi ich - lese du - liest er/sie/es - liest wir - lesen ihr - lest sie - lesen sagen - a spune (rdcina verbului = sag) ich - sage du - sagst er/sie/es - sagt wir - sagen ihr - sagt sie - sagen
au - un AVEA Prezent I - eu pe tine - tu ai el are - el sunt noi - AVEM noi avei - Voi avei au - o au Viitor Simplu Voi avea eu Voi AVEA vei avea - TU VEI AVEA el va avea - el VA AVEA avem - de la AVEA Noi va trebui - Voi Vetier AVEA acestea trebuie s fie - nainte de AVEA fi - o fi Prezent Eu sunt - eu sunt tu - tu esti el este - el Este suntem - sunt noi voi - Voi sunteti ele sunt - o sunt Viitor Simplu Voi fi - eu Voi fi vei fi - TU VEI Fi , va fi - el VA Fi vom fi - fi Noi v va fi - Voi Fi Vetier acestea vor fi - n faa unei fi s fie - un Devenie Prezent Voi - eu Voi veti - TU VEI el este - el VA suntem - de la noi voi - Voi Vetier acestea sunt - n faa unei
Viitor Simplu Voi fi - eu Voi Devenie vei fi - TU VEI Devenie el va fi - el VA Devenie suntem - de la Devenie noi vei fi - Voi Vetier Devenie vor fi - n faa unei Devenie Verbelen modal n limba Germana sine, joc de cuvinte n propoziie dupa Subiect IAR verbul principal SE Duce la sfritul propoziiei automat.
poate - o putea
Prezent Pot s - eu pot poti - tu Poti el poate - el potul putem - noi putem avei posibilitatea s - Voi putei ele pot - EI oal
Perfect compus I -am putut - la putut eu te -am pricepere - tu ai putut el are pricepere - el o putut noi am fost capabili - noi putut pe ei au fost capabili - Voi ati putut ei au fost capabili - o au putut Viitor Simplu Eu sunt capabil - Voi putea eu tu esti capabil - TU VEI putea el este capabil - el putea VA noi sunt capabili - putea noi de la ei va pot - Voi putea Vetier acestea sunt n msur - n faa unei putea
dori - ai plcea
Prezent mi place - Imi loc v place - Iti loc i place - lui / EI ii loc ne place - Nou ne loc v place - locul n special Voua le place - le locul Perfect compus Mi -am placut - mi-a placut ce -au placut - ti-o placut el a plcut - lui / EI ia placut ne -au placut - Nou ne-a placut ce -au placut - mai ales Voua placut le -au plcut - o-le placut Viitor Simplu I -ar dori - n special Imi plcea v vei dori - ISI VA plcea el este ca - II VA plcea ne sunt ca - ne va plcea v vei dori - VA VA plcea ei sunt ca - le plcea VA
Trebuie s - a se vedea eu trebuie (neaparat), trebuie s - nu trebuie (neaparat) sa el trebuie s - el trebuie (neaparat) sa avem - noi trebuie (neaparat), a se vedea avei - Voi trebui (neaparat) sa au nevoie - o trebuie (neaparat) sa Perfect compus I -am gemusst - UE ntr-o trebuit (neaparat), a se vedea ce -ai gemusst - face un trebuit (neaparat) sa el are gemusst - un trebuit (neaparat) sa am avea gemusst - SA noi o trebuit (neaparat), ai avea gemusst - Voi o trebuit (neaparat) sa le au gemusst - un trebuit (neaparat) sa Viitor Simplu Am vom trebui sa - n special trebui eu (neaparat), vezi tu vei nevoie - TU VA trebui (neaparat) sa el va trebui - n special trebui (neaparat) sa avem va trebui - n special trebui noi (neaparat), vezi tu vei nevoie - VA Voi trebui (neaparat) sa le vor trebui - n special trebui (neaparat) sa
trebuie s - un trebui sa
Prezent Vreau - AR eu trebuie sa vei - TU SA AR trebuie el este - el ar trebuie sa ne - ar trebuie NOI SA voi - Voi ar trebui sa doresc - o AR trebuie sa Perfect compus Eu sunt presupune a fi fost - eu ar fi sa trebuit tu esti trebuia s fi fost - TU AR FI SA a trebuit el a fost trebuia s fi fost - AR FI SA trebuit noi am presupus a fi fost - noi ar fi sa trebuit v -ai trebuia s fi fost - Voi AR FI SA trebuit acestea sunt presupune ca au fost - ar fi trebuit sa Viitor Simplu I -ar vrea - eu sa VA trebui tu vei dori - TU SA VA trebui acesta este destinat - n special trebui sa ne sunt la - NOI SA VA trebui
dorii - o vrea
Prezent Vreau - eu vreau vrei - nu vrei vrea - vrea el ne-o dorim - noi Vreme dorii - Voi vrei doresc - n faa unei Perfect compus Am -am vrut - eu pe vrut tu -ai vrut - tu ai vrut el a vrut - o vrut el am fi vrut - vrut noi pe ei ai vrut - Voi ati vrut ei au vrut - o au vrut Viitor Simplu I -ar vrea - eu vrea Voi v vei dori - TU VEI vrea el va dori - el vrea VA ne va dori - noi vrea de la ei vor dori - Voi Vetier vrea ei vor dori s - nainte de o vrea
halten - a opri heien - a se numi helfen - a ajuta hren - a auzi kaufen - a cumpara kennen - a cunoate kommen - a veni knnen - a putea lassen - a lsa laufen - a funciona leben - a tri legen - a se aeza liegen - a sta aezat sagen - a spune schlafen - a dormi schlagen - a lovi schreiben - a scrie sehen - a vedea sein - a fi sitzen - a sta sollen - a trebui s spielen - a se juca stehen - a sta stellen - a pune machen - a face mgen - a plcea mssen - a trebui nehmen - a lua tragen - a purta treffen - a ntlni tun - a face warten - a atepta werden - a deveni werfen - a arunca wissen - a tii wohnen - a locui wollen - a vrea ziehen - a trage tragen - a purta
milioane i n Elveia 7 milioane. 2. In Deutschland leben ungefhr 82 Millionen Menschen , in sterreich 8 Millionen und in der Schweiz 7 Millionen. 3. Capitala Germaniei este Berlin. Berlin are 3,5 milioane de locuitori i este cel mai mare ora din Germania. 3. Die Hauptstadt von Deutschland ist Berlin. Berlin ist auch mit 3,5 Millionen Menschen die grte Stadt von Deutschland. 4. Steagul Germaniei este negru , rou , auriu. 4. Die Flagge von Deutschland ist schwarz , rot , gold. 5. Limba German este limba naional a Austriei. 5. Deutsch ist die Nationalsprache von sterreich. 6. Capitala Austriei este Viena. Viena are 1,5 milioane de locuitori i este cel mai mare ora din Austria. 6. Die Hauptstadt von sterreich ist Wien. Wien ist auch mit 1,5 Millionen Menschen die grte Stadt von sterreich. 7. Steagul Austriei este rou , alb , rou. 7. Die Flagge von sterreich ist rot , wei , rot. 8. Limba German este cea mai mare limba Naional a Elveiei. 8. Deutsch ist die grte Nationalsprache der Schweiz. 9. Capitala Elveiei este Berna.Cel mai mare ora din Elveia cu aproximativ 840.000 de mii de locuitori este Zurich. 9. Die Hauptstadt der Schweiz ist Bern. Die grte Stadt der Schweiz mit ungefhr 840.000 Menschen ist Zrich.
10. Steagul Elvetiei este rou cu o cruce alb. 10. Die Flagge der Schweiz ist rot mit weiem Kreuz.
Oglind - Spiegel (se pronun "pighel") Garnitura de chiulas - Kopfdichtung (se pronun "kof-dihtung") Filtru de ulei - lfilter (se pronun "oil-filtr") Filtru de aer - Luftfilter (se pronun "luft-filtr") De nalt calitate - Der hochwertige (se pronun "der hoh-vertighe") Frne - Bremsen (se pronun "bremzen") Transmisie manual - Schaltgetriebe (se pronun "alt-ghetribe") Tipul de carburant - Kraftstoffart (se pronun "kraft-tofart") Clasa de poluare - Schadstoffklasse (se pronun "ad-tof-klase") Transmisie - getriebe (se pronun "ghetribe") Cutia de viteze (Transmisie manual) - Schaltgetriebe (se pronun "altghetribe") Rugin - Rost (se pronun "rost") Vitezometru - tachometer (se pronun "taho-metr") Vnd - verkaufen (se pronun "fer-kaufn") Cumpar - kaufen (se pronun "kaufn") nchiriez - mieten (se pronun "mitn") lime - Breite (se pronun "braite")
Secretar - Sekretr Dezvoltator software - Softwareentwickler Lucrtor social- Sozialarbeiter ofer de stivuitor\motostivuitor - Staplerfahrer Funcionar taxe\impozite - Steuerfachangestellter Tmplar - Tischler Muncitor n turism - Touristik Vnztor - Verkufer
Tabelul nivelurilor de competen lingvistic conform Cadrului European Comun (CEF) de Referin pentru Limbi Strine
Obiectivul Cadrului European Comun (CEF) CEF intenioneaz s ofere un cadru cuprinztor care descrie toate aspectele legate de nvarea i predarea limbilor la toate nivelurile, n toate tipurile de instituii de invamant, pentru toate vrstele i din toate rile membre ale Consiliului Europei. Cei mai muli oameni consider c este foarte greu s descrie ct de bine vorbesc o alt limb. Adesea, informaii cum ar fi diplomele , anii petrecui n nvarea unei limbi strine sau numrul de ore nu furnizeaz informaii concrete cu privire la competenele lingvistice curente. n acest sens, Consiliul Europei a definit nivelurile lingvistice CEF de competen, n scopu l de a crea un sistem uniform, care permite att transparen ct i coeren. Tabelul nivelurilor de competen lingvistic :
A1 - A2: Utilizator elementar B1 - B2: Utilizator independent C1 - C2: Utilizator experimentat Nivelul A1 - Noiuni de baz Avei noiuni de baz in comunicare cum ar fi : unde locuii i ce hobby-uri avei. (aprox. 150 de ore de studiu) Nivelul A2 - Comunicarea informaiilor de baz Putei vorbi despre teme de baz i putei exprima nevoile dvs. cum ar fi : cnd suntei la cumprturi. (aprox. 300 de ore de studiu) Nivelul B1 - Gestionarea situaiilor de zi cu zi Cnd cltorii putei face cu uurin faa situaiilor cu care v confruntai. Putei vorbi despre experienele dvs. i exprima puncte de vedere.
Nivelul B2 Comunicai spontan i fluent , chiar i n conversaii mai lungi, cu vorbitori nativi. Putei urmri texte complicate i exprima opinia dumneavoastr pe teme abstracte.
Nivelul C1 Putei vorbi germana confortabil i flexibil, n orice situaie. Putei inelege texte lungi cu un grad de dificultate sporit.
Nivelul C2 Putei inelege orice citii i auzi. Putei comunica spontan , fluent i transmite informaii detaliate.