Sunteți pe pagina 1din 33

GRAMATICA LIMBII GERMANE

CAPITOLUL I
Substantivul in Germana - Descriere generala
Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte(oameni sau
animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba
germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna dearticolul hotarat (der, die, das: der
Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater
= un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau
neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu
articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N =
neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere
mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim
cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii),abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte,
lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in
parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume =
floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit
= prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti indoua
categorii:

Dupa numar substantivele pot fi:


substantive care au forma de plural si singular;
1

substantive care au numai forma de singular;


substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
substantive feminine;

substantive masculine;

substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta
in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Lectia nr 1
Genul substantivului si reguli de determinare in limba germana
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa
invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia
acestuia.
Genul masculin foloseste articolul : DER
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul;
der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie
face: das Shnchen = baiatul, baietelul etc.

Categorii de substantive:
anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;
denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die
Frhe = la inceputul / urile;
fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul;
der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;=>
exceptie face: die Kreide = creta;
denumirea muntilor ( nu toti ) ;
2

denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;=>
exceptie face: die Lira = lira
toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;

denumirea mobilierului;

denumirea instrumentelor de scris

marcile de automobile;
2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:


-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das
Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter
= untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul
neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:


-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-n : der Kapitn = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr =
militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent =
brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
3

-mom : der Agronom = agronomul;


-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die
Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange =
sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =
piersica;
denumiri pentru avioane;

denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;

marci de motociclete;

denumiri de rauri;

denumiri de flori;

denumiri de arbori;

instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul;
das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie
face: das Auge = ochiul;

Terminatiile care indica 100% genul feminin:


-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bcherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:


-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-ne : die Migrne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose =
marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:


In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm
= mielul.
Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das
Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de
gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das
Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom =
bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel =
al patrulea;
Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;

Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt,
ridicat;

Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das
Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
5

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:


Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Frulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis
= conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal =
necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;
Lectia nr 2
Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.
Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta
inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are
patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.
Cazul NOMINATIV - caracteristici
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei
gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici
Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?)!!!
Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!
6

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata
el? => pe elevi )
Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la


intrebarea WEM? (Cui?)
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner
Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das
Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement
direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici
Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui
? ) si are functia de atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el,
-er, -ein, -ling
Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocalasau in -h
Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Lectia nr 3
Declinarea Substantivului in Germana
Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se
invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu
explicatii utile si un exemplu.
Declinarea I ( substantive feminine)
7

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o
terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele
terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular
N. die Frau = femeii
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii
D. der Frau = femeii
Akk. die Frau = femeia

Plural
N. die Frauen = femeile
G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar =
vecinul
masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec,
der Hasse = iepure;
substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume

cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student

un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima


Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G,
D, Akk singular.

Singular
N. der Mensch = omul
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului
D. dem Menschen = omului
Akk. den Menschen = omul

Plural
N. die Menschen = oamenii
G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
N. den Menschen = oamenilor
Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)


Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va
primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.
Singular
N. das Kind = copil

Plural
N. die Kinder = copii
8

G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului


D. dem Kind = copilului
Akk. das Kind = copilul

G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor


N. den Kindern = copiilor
Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)


La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile
primeste terminatia -en
Singular
Plural
N. das Staat = statul
N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului
G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
D. dem Staat = statulului
N. den Staaten = statelor
Akk. den Staat = statul
Akk. die Staaten = statele

Lectia nr 4
Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.
Categoriile de substantive care apar la singular :
Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural
denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa
("Keller" fiind un nume de familie )
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate
=> Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le
numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente (Milch =
lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz =
lemn, Wolle = lana ).
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura,Ruhe =
liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula
sunt asociate cu persoane.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das
Rot = rosul, das Gute = binele;
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces
9

=> das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este
diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter =
litru,Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura
=> eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :


Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =
vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>Weihnachten =
Craciunul, Ostern = Pasti;
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die
Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;
CAPITOLUL II
Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana | Intrebuintare sau caderea
articolului.
Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural);
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / -(plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -(plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural);
Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;
Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o


transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
10

Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich
trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. =
Bucuresti este capitala Romaniei.
In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex:Feuer machen = a
face focul.
CAPITOLUL III
Pronumele personal in Germana
Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei
forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la
persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du,
ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).
Singular:
persoana I : ich (ih) = eu
persoana II: du (du) = tu
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in
limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul
neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El
(caietul) este albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru
cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.
Plural:
persoana I: wir (vir) = noi
persoana II: ihr (ir) = voi
persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.
*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :
11

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta
trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de
apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.
Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o
folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa
poti vorbi informal.
Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune'tu' / 'dvs' in
limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva
necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un
functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba
valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica
devine 'ea / ei'
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie)
este la cazul Nominativ.
CAPITOLUL IV
Verbul in Germana | Conjugarea la prezent
Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii.
Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii sineregulate,
verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu
prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta
modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein)sunt foarte
des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata
si pronumele personal.
Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"
HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
12

ihr habt (ir habt) = voi aveti


sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la
conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta
inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna
cu formele pronumelui personal.
In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt
verbele neregulate.
Lectia nr 1
Cele mai importante 50 de verbe din limba germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia
acestora.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

anrufen (an.rufn) = a telefona


arbeiten (arbaitn) = a munci
backen (bachen) = a coace
benutzen (benuen) = a folosi
bleiben (blaibn) = a ramane
brauchen (brauhn) = a avea nevoie
bringen (bringhen) = a aduce
denken (denchen) = a gandi
essen (esen) = a manca
fahren (farn) = a conduce
finden (findn) = a gasi, a considera
fliegen (flighn) = a zbura
13

13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.

fragen (fragn) = a intreba


geben (ghebn) = a da
gehen (gheen) = a se duce
haben (habn) = a avea
heien (haisen) = a se numi
helfen (helfn) = a ajuta
hren (hoorn) = a auzi
kaufen (caufn) = a cumpara
kennen (chenen) = a cunoaste
kommen (comn) = a veni
knnen (chionn) = a putea
laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona
leben (lebn) = a trai
leihen (laihen) = a imprumuta
lernen (lernen) = a invata
lesen (lezen) = a citi
lieben (libn) = a iubi
machen (mahn) = a face
mchten (miohtn) = a dori
nehmen (nemn) = a lua
schreiben (raibn) = a scrie
schlagen (laghen) = a lovi
schneiden (naiden) = a taia
schlafen (lafn) = a dormi
sitzen (sien) = a sta, a lua loc
sehen (zeen) = a vedea
sein (zain) = a fi
sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi
spielen (pilen) = a te juca
trinken (trinchen) = a bea
vergessen (ferghesn) = a uita
versprechen (ferprehen) = a promite
verstehen (ferteen) = a intelege
waschen (van) = a spala
werden (verdn) = a deveni
wissen (vizn) = a sti
wollen (volen) = a vrea
wohnen (vonen) = a locui
14

Lectia nr 2
Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele regulate
Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale
pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul
prezent.
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care
gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele
terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen,
haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".
EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile
specifice prezentate mai sus):
ich mach+e = eu fac
du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac
wir mach+en = noi facem
ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce,fragen = a
intreba, gehen = a merge, heien = a se numi, kaufen = a cumpara,kommen = a veni, leben = a
trai, wohnen = a locui;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi
folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea
terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.
EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;
15

ich arbeit+e = eu muncesc;


du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;
wir arbeit+en = noi muncim;
ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi
folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.
Verbe care prezinta modificari vocalice.
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
a =>
au => u
e => ie, i
o =>
=> a
EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;
ich gebe = eu dau
du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da
wir geben = noi dam
ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :


backen = a coace (a => )

bergen = a salva (e => i)

blasen = a sufla (a => )

braten = a praji (a => )

brechen = a rupe (e => i)


16

dreschen = a strica, distruge (e => i)

drfen = a fi permis ( => a)

empfehlen = a recomanda (e => ie)

Lectia nr 3
Verbele neregulate in germana
1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta
este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden siwissen.
SEIN (zain) = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
haben (habn) = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (vir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
werden (verden) = a deveni
ich werde (ih verde) = eu devin
du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine
wir werden (vir verden) = noi devenim
ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
17

wissen (vizen) = a sti


ich wei (ih vais) = eu stiu
du weit (du vaist) = tu stii
er / sie / es wei (er/zi/es vais) = el, ea stie
wir wissen (vir wissen) = noi stim
ihr wit (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti
2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe
prezinta anumite schimbari vocalice:
nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;
brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!
Alte verbe asemanatoare sunt :
bringen => brachte => gebracht = a aduce;
denken => dachte => gedacht = a gandi;
Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :
gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;
stehen => stand => gestanden = a sta;
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar
impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de
verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba
forma : machen => machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba
forma;
Lectia nr 4
Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana
18

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) +
un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un
singur cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o
caracteristica a limbii germane.
Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;


anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.
Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;
abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller
zusammen mit meiner Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate
furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si
se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;
Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat
in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?
abwaschen (ab.van) = a spala
ich wasche ab (ih vae ab) = eu spal
du wschst ab (du vest ab) = tu speli
er / sie / es wscht ab (er/zi/es vet ab) = el/ea spala
wir waschen ab (wir van ab) = noi spalam
ihr wascht ab (ihr vat ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi van ab) = ei spala / Dvs. spalati
Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):
abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat
Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.
Publicat de IGR la 06:04
19

Lectia nr 5
Verbele modale in germana
Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure,
ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor
modale de singular prezinta aspecte neregulate.
Sunt sase verbe modale in limba germana: knnen, mssen, sollen, drfen, mchten, wollen.
+ wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal knnen (a putea) poate exprima:


faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa
vorbeasca germana.
prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa
plece la Viena in vara.
presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal mssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:


necesitatea; => Wir mssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si
exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa
fiu obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modal drfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:


permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.

interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.

intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?

folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei gewaschen
werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.
Verbul modal mchten (a place ceva, a dori) poate exprima:
dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o
sunati luni pe D-na Keller?
Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:
dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea
sa se construiasca aici o casa.
20

adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un
moment?
Lectia nr 6
Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina
verbului si desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri.
Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o
legatura cu prezentul.
machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)
Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia
de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es
machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:


bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;

brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;

decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;

fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;

lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;

lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;

spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;


Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice
care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.
brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe
Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
21

er / sie / es brach = el / ea rupea


wir brachen = noi rupeam
ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :


fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;

geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;

fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);

gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);

liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;

schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;

laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;


Verbele cu particula separabila:
fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor
wir sahen fern = noi ne uitam la televizor
ihr saht fern = voi va uitati la televizor
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor
Lectia nr 7
Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang
(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este
simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta
decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:
Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de
fata le aud)
Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
22

Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:
Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

Lectia nr 8
Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de
prefixul sau terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari
vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.
Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara
prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:
Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen(infinitiv)
=> besuch + t = besucht (participiul II)
Lectia nr 9
Perfectul compus in germana
Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein"conjugate
la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus.
Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii
germane.
Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.

23

- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in
prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o
mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die
Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?
Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te
imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen =
a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau
incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen= a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,
kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari :einschlafen = a
adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula
separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "
ich bin hereingekommen = eu am intrat;
24

du hast hereingekommen = tu ai intrat;


er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;
ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si
la perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben"insa in
acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stundengeschwommen = El a
inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca
perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in
dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.
Lectia nr 10
Mai mult ca perfectul in Germana
Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul
imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc
cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt
valabile si pentru mai mult ca perfectul.
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se
foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurck, weil er seinen Mantel vergessen hatte.
= S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.
Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:
ich hatte gearbeitet = eu muncisem;
du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;
wir hatten gearbeitet = noi munciseram;
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;
Lectia nr 11
Viitorul in germana | Viitorul prezent si anterior in germana
Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"conjugat la
timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau
25

mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.
Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de
conjugat care nu se schimba
Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :
ich werde machen = eu voi face;
du wirst machen = tu vei face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face;
wir werden machen = noi vom face;
ihr werdet machen = voi veti face;
sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.
Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea
adverbelor de timp ca : morgen = maine, bermorgen = poimaine,nchste = urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II
al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu
strica sa-l stiti.
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de
conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"
Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:
ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;
du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;
wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;
ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la
munte.
Lectia nr 12
Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in Germana
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea
terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar.
Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ
26

prezent.
De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura
modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, da er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:
schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen
Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum
se intampla la prezent.
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate.
El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si
numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffte = eu as spera
du hofftest = tu ai spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera
wir hofften = noi am spera
ihr hofftet = voi ati spera
27

sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera


schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schliefe = eu as dormi
du schliefest = tu ai dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi
wir schliefen = noi am dormi
ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2
insotit de forma de infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi
ich wrde schlafen = eu as dormi;
du wrdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi;
wir wrden schlafen = noi am dormi;
ihr wrdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;
Capitolul V
Adverbul in Germana. Clasificare.
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc
o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :


simple
derivate
compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
de loc

de timp

de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne
28

pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in
spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo),oben (sus), unten (jos), vorn (in
fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links(la stanga), drinnen (inauntru), drauen (afara)
etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos),heraus (in
afara), drber (deasupra), vorwrts (inainte) etc.
Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:
Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern(ieri), damals (at
unci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte),inzwischen (intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de
atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data),zweimal (de doua
ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori,
deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la
intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so(asa,
astfel), irgendwie (cumva), hinterrcks (pe la spate, miseleste), blindlings(orbeste).
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea: erstens, morgens, sonntags.
- sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre est), rckwrts(inapoi);
Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care
incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit;
Capitolul VI

Clasificarea prepozitiilor in Germana


Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:
Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
29

in; ex: in dem Zimmer = in camera.


neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care
cer cazul Genitiv.

Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la
Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der
Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand
sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea
sau caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
30

durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu
masina prin oras.
fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a
alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug
fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre
casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat
imaginea pe perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea
atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul
pe scaun.
31

sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe
scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun
covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este
intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die
Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe
perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume,
adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul
sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul
Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;
Capitolul VII
Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana | Reguli generale
W-intrebari:
Wie heien Sie? = Cum va numiti?
Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?
Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:
32

Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc Monica./
Nein, ich heie Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in
Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia
nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2,
subiectul trece dupa verb.
Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul
la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

33