Sunteți pe pagina 1din 51

Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das

A, das B .... etc

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.


Sa invatam sa numaram de la 1-10 0 - null (nul) 1 - eins (ain) 2 - z ei (vai) 3 - drei (drai) - vier (fir) ! - !"n! (fiunf) " - sechs (#e$s) % - sieben (#iben) & - acht (a$t) ' - neun (noin) 10 - zehn (en) (imic mai sim)lu mai ales ca )oe#ia urmatoare te va a*uta sa retii numerele mult mai usor si mai re)ede decat te aste)tai : +ins, #,ei, -oli#ei, .rei, vier, /renadier 01nf, sec$s, alte 2e3 4ieben, ac$t, /ute (ac$t 5 (eun, #e$n, sc$lafen ge$6n . #ocabular: die $olizei 7 )olitist 8 der %renadier 7 grenadier8 alte &e' 7 vra*itoare batrana8 %ute nacht 7 noa)te buna5 8 schla!en 7 a dormi8 gehen 7 a merge8 .aca te-ai obisnuit de*a sa numeri de la 1 - 10, este tim)ul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 : 11 - el! (elf) 12 - z (l! (volf) 13 - dreizehn (draien) 1 - vierzehn (firen) 1! - !"n!zehn (fiunfen) 1" - sechszehn (#e$sen) 1% - siebzehn (#iben) 1& - achtzehn (a$ten) 1' - neunzehn (noinen) 20 - z anzig (vanig) -resu)un ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se com)un din numerele sim)le de la 3 la ' 9 zehn. 0ii atent la modificarile care intervin la numerele 1" si 1%5

:om invata acum sa numaram de la 20 - 1008 mai mult decat atat, iti voi s)une cum se #ice la mie, milion sau miliard. Astfel vei )utea sa s)ui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - #,an#ig 21 - einund#,an#ig 22 - #,eiund#,an#ig 23 - dreiund#,an#ig ............................... 30 - drei;ig 31 - einunddrei;ig 32 - #,eiunddrei;ig 33 - dreiunddrei;ig ............................... 0 - vier#ig 1 - einundvier#ig 2 - #,eiundvier#ig 3 - dreiundvier#ig ................................ !0 - f1nf#ig !1 - einundf1nf#ig !2 - #,eiundf1nf#ig !3 - dreiundf1nf#ig ................................ "0 - sec$#ig "1 - einundsec$#ig ................................ %0 - sieb#ig %1 - einundsieb#ig ................................ &0 - ac$t#ig &1 - einundac$t#ig ................................. '0 - neun#ig '1 - einundneun#ig ................................. 100 - $undert 101 - $underteins 102 - $undert#,ei 110 - $undert#e$n 131 - $underteinunddrei;ig ................................. 1000 - tausend 2000 - #,eitausend 100.000 - $underttausend ................................. 1.000.000 - eine <illion 1.!00.000 - andert$alb <illionen 2.000.000 - #,ei <illionen 1.000.000.000 -eine <illiarde

=bservatii: -ig se citeste ca -ih; >ecile se formea#a adaugandu-se sufi3ul -zig la unitate (vier?#ig), e'ceptie ))) facand numeralul 20 -z anzig* Accentul cade )e )rima silaba8 (umerele se citesc de la sfarsit s)re ince)ut in limba germana. e3: +1 (se citeste) ein.und.neunzig

Lectia nr.,: Salutul in limba germana plus mici e'presii uzuale.


-orme de salut in limba germana Buna dimineata5 7 %uten .orgen ) (gutn morgn) Buna #iua 5 7 %uten tag ) (gutn tag) Buna seara 5 7 %uten /bend ) (gutn abnd) (oa)te buna 5 7 %ute 0acht ) (gut naht) Buna 5 7 %r"1 %ott ) (grius got) Buna 5 (informal) 7 &i ) (hai) 4alut 5 Alo 5 7 &allo ) (haloo) Bine ati venit 5 7 Will2ommen ) (vilkomn) @a revedere 5 7 /u! Wiedersehen ) (auf viderzeen) -a 5 7 3sch"ss ) (ciuss)

4uvinte/ e'presii uzuale in limba germana. .a 7 5a (ia) (u 7 0ein (nain) <a scu#ati 5 7 6ntschuldigung ) (entciuldigung) Ami )are rau? )ardon 7 3ut mir Leid ) (tut mi laid7 <ultumesc 5 7 8an2e ) (danche) <ultumesc mult 5 7 8an2e sch(n)/ #ielen 8an2 ) (danche oon/ viilen dank)

Be rog 5 7 9itte ) (bite) Cnde este toaletaD 7 Wo ist die 3oilette: (vo ist di toilete?) (u inteleg 5 7 Ich verstehe nicht ) (ih vrtee niht)

Intrebari uzuale; raspunsuri posibile: #erstehen Sie mich: - Ich verstehe nicht alles 7 Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul. Sprechen Sie 8eutsch: - 5a/ 0ein/ 6in bischen/ %ut/ Sehr gut. 7 Vorbiti germana? - a/ !u/ "utin/ #ine/ $oarte bine. Wie lange bleiben Sie hier: - 6inen 3ag/ 6ine Stunde/ 6in paar 3agen/ 6in Woche. 7 %at tim& stati aici? - ' zi/ ' ora/ %ateva zile/ ' sa&tamana. Sind Sie -remde: - 5a; ich bin <um=ner 7 (unteti strain? a) sunt roman.

Wie hei1t du: / Wie hei1en Sie: - Ich hei1e.... 7 %um te numesti/ %um va numiti? - Ma numesc..... Wie alt sind Sie: - Ich bin 22 5ahre alt. 7 %ati ani aveti? - *m ++ de ani. Wie geht>s ihnen :?!ormal7/ dir :?in!ormal7 - %ut dan2e)/ 6s geht)/ Schlecht)/ 0icht so gut) 7 %e mai faceti/ faci? - #ine/ Merge/ !asol/ !u asa bine, Wann !ahren Sie: - &eute/ .orgen/ 0=chstes 5ahr/ 8iese Woche. 7 %and &lecati? - *zi/ Maine/ *nul urmator/ (a&tamana asta. Wann 2ommen Sie: - In einer Stunde/ In z ei .inuten/ So!ort/ 5etzt. 7 %and veniti? -ntr-o ora/ -n doua minute/ -mediat/ *cum. Wieviel 2ostet es: - @ anzig 6uro. 7 %at costa asta? - +. de euro. 6s ist eit von hier: - 6s ist eit/ nah. 7 Este de&arte de aici? - Este de&arte/ a&roa&e. Wo ist die 9ushaltestelle: - I diese <ichtung/ 8ort/ 9itte machen Sie lin2s/ rechts. 7 /nde este statia de autobuz? - -n aceasta directie/ *colo/ $aceti) va rog stanga/ drea&ta. Aann ich Sie et as !ragen: - 5a; bitte. Selbstverst=ndlich. Sicher. 7 "ot sa va intreb ceva? - a) te rog/ esigur/ (igur. 6ntschuldigung; st(re ich nicht: - 0ein; 2ommen Sie bitte herein. 7 Ma scuzati) nu va deran0ez? - !u) intrati va rog. Aann ich mich vorstelle: - Ich hei1e.... 7 "ot sa ma &rezint? - Ma numesc....

Wie teuer ist es: - 6s ist nicht billig/ teuer. 7 %at este de scum&? 1 !u este ieftin/ scum&. Was ist los: - Ich bin m"de/ 2ran2. 7 %e s-a intam&lat? - (unt obosit/ bolnav.

Lectia nr.B: 9anii si conversatie la banca in limba germana.


+uro este moneda oficiala comuna in 1" tari din Cniunea +uro)eana (C+): in Belgia, /ermania, 0inlanda, 0ranta, /recia, =landa, Arlanda, Atalia, @u3emburg, Austria, , -ortugalia, 4lovenia, 4)ania, Ei)ru, <alta si in 4lovacia. -este 200 de milioane de oameni )latesc in euro. .e aceea este im)ortant sa cunoastem bancnotele si mone#ile euro. Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar mone#ile difere, fiecare tara im)rimand )ro)riiele simboluri. <oneda 7 8ie ."nze (di miune) <oneda de 1 +uro Eent 7 8ie 1 6uro 4ent ."nze (di ain oiro 2ent miun2e) <oneda de 2 +uro Eeni 7 8ie 2 6uro 4ent ."nze ( di 2vai oiro 2ent miun2e) <oneda de ! +uro Eeni 7 8ie C 6uro 4ent ."nze ( di fiunf oiro 2ent miun2e) <oneda de 10 +uro Eeni 7 8ie 10 6uro 4ent ."nze ( di 2en oiro 2ent miun2e) <oneda de 20 +uro Eeni 7 8ie 20 6uro 4ent ."nze ( di 2van2ig oiro 2ent miun2e) <oneda de !0 +uro Eeni 7 8ie C0 6uro 4ent ."nze ( di fiunf2ih oiro 2ent miun2e) <oneda de 1 +uro 7 8ie 1 6uro ."nze ( di ain oiro miun2e) <oneda de 2 +uro 7 8ie 2 6uro ."nze ( di 2vai oiro miun2e) Bancnota 7 8ie 9an2note (di banknote) Bancnota de ! +uro 7 8er C 6uro Schein (der fiunf oiro 3ain) Bancnota de 10 +uro 7 8er 10 6uro Schein (der 2en oiro 3ain) Bancnota de 20 +uro 7 8er 20 6uro Schein (der 2van2ig oiro 3ain) Bancnota de !0 +uro 7 8er C0 6uro Schein (der fiunf2ih oiro 3ain) Bancnota de 100 +uro 7 8er 100 6uro Schein (der ain hundart oiro 3ain) Bancnota de 200 +uro 7 8er 200 6uro Schein (der 2vei hundart oiro 3ain) Bancnota de !00 +uro 7 8er C00 6uro Schein (der fiunf hundart oiro 3ain) Be afli intr-o tara in care se vorbeste germana. 0ie ca esti sim)lu turist sau afacerist, ai nevoie sa sc$imbi bani. Eel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adrese#i unui birou de sc$imb valutar ? echselstube7 insa )entru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de ba#a in limba germana )e care le vei invata citind te3tul urmator: -*4'5 67 - %uten 3ag) Wie 2ann ich Ihnen hel!en) 7 Buna #iua5 Eum va )ot a*utaD - Ich m(chte %eld echseln. 7 As dori sa sc$imb bani. - Welche W=hrung m(chten Sie: 7 Ee valuta ati dori D - Ich habe 8ollars. A(nnten Sie mir sagen den amtlichen Aurs von heute : 7 +u am dolari. -uteti sa-mi s)uneti cursul oficial de asta#iD

- Sicher. 8ort an der 3a!el steht geschrieben. &aben Sie viel: 7 Bineinteles. +ste scris )e )anoul de acolo. Aveti multiD - 0icht so viel. Ich m(chte !"n! hundert ?C007 8ollars in 6uro umtauschen. %ibt es eine Dmtauschgeb"hr: 7 (u asa multi. As dori sa sc$imb in +uro !00 de .olari. +ste vreun comision de sc$imbD - 0ein. .(chten Sie gro1e oder 2leine Scheine: 7 (u. .oriti bancnote mari sau miciD - Aleines Scheine und ."nzen. 7 Bancnote mici si mone#i. - &ier ist ihr %eld. 7 Aici sunt bani dumneavoastra. - 8an2e sehr. 7 <ultumesc mult. :rei sa stai mai multD Ai nevoie sa-ti desc$i#i un cont (ein Fonto erGffnen) )entru a )utea beneficia de bancomate sau )entru efectuarea unor o)eratiuni bancare. Anvata toate aceastea din te3tul urmator: -*4'5 +7 - %uten 3ag) Was 2ann ich !"r Sie tun: 7 Buna #iua5 Ee )ot face )entru .vsD - Ich m(chte ein Aonto er(!!nen. 7 As dori sa-mi desc$id un cont. - -"r ieviel zeit: 7 -entru cat tim)D - 0ur !"r !"n! .onaten. 7 .oar )entru ! luni. - 8as ist sehr ein!ach. Ich gebe Ihnen ein !ormular und Sie m"ssen es mit den genauen $ersonaldaten aus!"llen. Ich brauche auch Ihren $ass und ihren $ersonalaus eis. 8anach sage ich Ihnen o sie unterschreiben m"ssen. 7 Asta este foarte sim)lu. +u va dau un formular si dvs trebuie sa-l com)letati cu datele )ersonale corecte.Am nevoie de asemenea si de )asa)ortul si cartea dvs de identitate. .u)a aceea am sa va s)un unde trebuie sa semnati. - 8an2e sehr. Sie sind sehr nett. 7 <ultumesc mult. 4unteti foarte amabila. :ocabular: echseln;?um7tauschen 7 a sc$imba8 die W=hrung 7 valuta8 amtlich 7 oficial8 der 2urs 7 cursul8 die ."nze 7 moneda8 die Dmtauschgeb"hr 7 ta3a de sc$imb, comision8 der Schein 7 bancnota8 er(!!nen E a desc$ide8 ein!ach 7 sim)lu8 "ber eisen; "ber iesen 7 a vira8 das -ormular 7 formular8 genau 7 e3act8 der $ass 7 )asa)ort8 unterschreiben E a semna8 aus!"llen E a com)leta8

Lectia nr.C: La cumparaturi. In supermar2et.

#ocabular la cumparaturi ?Wortschatz 6in2=u!e7: 8ar! ich: (darf ih? ) 7 )ot eu A(nnen Sie mir hel!en: (chionen zi mir helfen) 7 -uteti sa ma a*utatiD Wie 2ann ich Ihnen hel!en: (vi can ih inen helfen) 7 Eum )ot sa va a*utD Aann ich et as !"r Sie tun: (can ih etvas fiu zi tun) 7 -ot face ceva )entru dvsD die 6in2=u!e (di ainkoife) E cumparaturi der #er2=u!er / die #er2=u!erin (der fercoifer / die fercoiferin) 7 van#ator ? van#atoare der Aunde / die Aundin (der cunde / di cundin) 7 clientul ? clienta das Fbergescho1 (das obergheos) 7 eta* die Aasse (di case) 7 casa de marcat das /ngebot (das anghebot) 7 oferta die /uslage (di auslaghe) 7 vitrina de maga#in das <egal (das regal) 7 raft der $reis (der &rais) 7 )ret der 6in2au!s agen (der aincaufsvaghen) 7 caruciorul de cum)araturi die <echnung (di rehnung) 7 bonul fiscal die 6in2au!stasche (di aincaufs.tae) 7 sacosa de cum)araturi die 3"te (di tiute) 7 sacosa teuer (toier) 7 scum) billig (bilig) 7 ieftin beGuem (becvem) 7 comod, confortabil zeigen (aighen) 7 a arata ceva cuiva einpac2en (ain&achen) 7 a im)ac$eta bezahlen (bealen) 7 a )lati nehmen (nemen) 7 a lua ge!allen (ghefallen) 7 a )lace #ocabular alimente ?Wortschatz Lebensmittel7 : die Lebensmittel (di lebens.mitel) 7 alimente die Sch eine!leisch (di vain.flai) 7 carne de )orc die <ind!leisch (di rind.flai) 7 carne de vita die $uten!leisch (di &uten.flai) 7 carne de curcan die &=hnchen!leisch (di henhen.flai) 7 carne de )ui die Leber (di leber) 7 ficat der A=se (di cheze) 7 bran#a, cascaval das Schintzel (das niel) 7 snitel der Schin2en (der inchen) 7 sunca der $utenschin2en (der &uten.inchen) 7 sunca de curcan der &=hnchenschin2en (der $enc$en.inchen) 7 sunca de )ui der .ais (der mais) 7 )orumb der <eis (der rais) 7 ore# die 0udeln (di nudeln) 7 fideaua das 6i/ die 6ier (das ai / di aia) 7 ou? oua die Aarto!!el/ Aarto!!eln (di cartofel / cartofeln) 7 cartof? cartofi die .(hre/n -die Aarotte/n (di miore / di carote) 7 morcov ? i der Aarto!!elbrei/ 2arto!!elp"ree (der cartofel.brai / cartofel.&iuree) 7 )iure de cartofi der Aarto!!elsalat (der cartofel.salat) 7 salata de cartofi

die $ommes !rites (di &omes frites) 7 cartofi )ra*iti das 5oghurt (das iogurt) E iaurt die .ilch (di milch) E la)te das .ilchpulver (das milch.&ulver) 7 la)te )raf der @uc2er (der uc$er) 7 #a$ar das Salz (sal) 7 sare die S"1ig2eiten (siuzig.caiten) 7 dulciuri der Hp!el (der e&fel) 7 mare der $!irsich (der firsih) 7 )iersica #ocabular &aine ?Wortschatz Aleidung7: probieren (&robiren) E a )roba eit (vait) E larg lang (lang) E lung 2urz (kur) E scurt das .odell (das model) E model die %r(1e (di griose) E marime die -arbe (di farbe) E culoare die 9aum olle (di baum.vole) E bumbac die Wolle (di vole) E lana der Schuhe (der ue) E )antofi der &andschuhe (der hand.ue) E manusi die Sonnenbrille (di sonen.brile) E oc$elari de soare die Soc2en (di sochen) E sosete die Strump!hose (di trumf.hoze) 7 dresuri die Dnterhose (di unter.hoze) 7 c$iloti die 9adehose (di bade.hoze) 7 sli) de )la*a die &ose (di hoze) 7 )antaloni der <oc2 (der roc) 7 fusta die Sporthose (di &ort.hoze) 7 )antalon s)ort die 9luse (di bluze) 7 blu#a der Stric2pullover (der tric.&ulovr) 7 )ulover tricotat die 5ac2e (di iache) 7 geaca

Lectia nr.I: -amilia mea.


Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama; !rate; sora; parinti; bunici: 2ai sa le invatam si in germana, ca sa )oti sa le )ovestesti )rietenilor tai des)re familia ta. die .utter (di mutr) 7 mama der #ater (der fatr) 7 tata der 9ruder (der brudr) 7 fratele die Sch ester (di vestr) 7 sora die 6ltern (di eltern) 7 )arintii die %esch ister (di ghevistr) 7 fratii

die %ro1mutter (di gros.mutr) 7 bunica der %ro1vater (der grosfatr) 7 bunicul die %ro1eltern (di gros.eltern) 7 bunicii der Sohn (der son) 7 fiul die 3ochter (di tohter) 7 fiica der Fn2el (der onchel) 7 unc$iul die 3ante (di tante) 7 matusa der .ann (der man) 7 sotul die -rau (di frau) 7 sotia der Drgro1vater (der urgros.fatr) 7 strabunicul die Drgro1mutter (di urgros.mutr) 7 strabunica das Aind (das chind) 7 co)ilul der Sch ager (der vagher) 7 cumnatul die Sch =gerin (di vagherin) 7 cumnata der #etter (der fetr) 7 verisor die Ausine (di cuzine) 7 verisoara der 0e!!e (der nefe) 7 ne)ot die 0ichte (di nihte) 7 ne)oata der 6n2el (der enchel) 7 strane)ot die 6n2elin (di enchelin) 7 strane)oata der #er andte (der fervandte) 7 ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre !amilia ta: Wer ist das: -6r ist mein #ater/ Sie ist meine .utter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr ) 7 Eine este acestaD 7 +l este tatal meu? +a este mama mea .... &ast du eine 3ante und einen Fn2el: - 5a; sicher./ 0ein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia) sihia / nain. ) 7 Ai matusa si unc$iD - .a, bineinteles? (u. &ast du %esch ister: - 5a; ich habe nur eine Sch ester/ Ich habe 2eine %esch ister. (hast du ghevistr? - ia) ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr ) 7 Ai fratiD .a, doar o sora.? (u am frati. 9ist du verheiraten: - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain) ih bin niht. ) 1 +sti casatoritD - (u, nu sunt.

Lectia nr.J 4orpul omenesc.


$artile capului ?8ie Aop!teile7 der Aop! (der co&f) 7 ca)ul der Sch=del (der edHl) 7 craniu der Stirn (der tirn) 7 fruntea das &aar (das haar) 7 )arul das %esicht (das gheziht) 7 fata, c$i)ul die Schl=!en (di lefn) 7 tam)lele die 0ac2en (di nachen) 7 ceafa der Ainnbac2en (der chin.bachen) 7 falca der Aie!er (der chifer) 7 ma3ilar der Ainn (der chin) 7 barbie die 9art (di bart) 7 barba

der Schnurrbart (nur.bart) 7 mustata die /uge (di auge) 7 oc$i8 das /ugenlied (das augen.lid) 7 )leoa)a8 die /ugenbraue (di augen.braue) 7 s)ranceana8 die $upille (di &u&ile) 7 )u)ilele8 die Wimper (di vim&er) 7 geana8 die 0ase (di naze) 7 nasul8 der 0ase!l"gel (der naze.fliughel) 7 nari8 das 0asenloch (das nazen.loh) 7 nara8 das Fhr (das or) 7 urec$ea die Wange ? die 9ac2e (di vanghe / di bache) 7 obra# der .und (der mund) 7 gura8 der @ahn (der an) 7 dinte8 der 9ac2enzahn (der bachen.an) 7 masea8 die Lippe (di li&e) 7 bu#ele8 die @unge (di unghe) 7 limba $artile corpului ?A(rperteile7 der &als (der hals) 7 gat der <ump! (der rum&f) 7 trunc$i die Wirbels=ule (di virbel.soile) 7 coloana vertebrala das .ar2 (das mark) 7 maduva s)inarii die Schulter (di ulter) 7 umar8 die Schulterblatt (di ulter.blat) 7 omo)lat der /rm (der arm) 7 brat der Fberarm (der ober.arm) 7 brat der Dnterarm (der unter.arm) 7 antebrat der 6llenbogen / 6llbogen (der elen.boghen / el.boghen) 7 cot die &and!l=che (di hand.fleche) 7 )alma8 handgelen2 (hand.ghelenc) 7 inc$eietura mainii8 der &andr"c2en (der hand.riuchen) 7 dosul )almei der -inger (der fingher) 7 deget der -ingernagel (der fingher.naghel) 7 ung$ia de la mana der 9auch (der bauh) 7 burta die <ippe (di ri&e) 7 coasta die 9rust (di brust) 7 )ie)t8 die 9rust arze (di brust.vare) 7 mamelon, sfarc der <"c2en (der riuchen) 7 s)ate die &"!te (di hiufte) 7 sold das 9ec2en (das bechen) 7 ba#in der &intern (der hinten) 7 fundul die 9eine (di baine) 7 )icioarele der Schen2el; der Fberschen2el (der enchel / der ober.enchel) 7 coa)sa die Wade (di vade) 7 )ul)a der Spann (der &an) 7 musc$i, fibre das Anie (das cni) 7 genunc$i das Schienbein (das in.bain) 7 tibie die -erse (di ferse) 7 calcai die @ehe (di ee) 7 deget de la )icior8 der @ehennagel (der een.naghel) 7 ung$ia de la )icior Frganele interne ?Innere Frgane7 der .agen (der maghen) 7 stomac die Leber (di leber) 7 ficat die 0iere (di nire) 7 rinic$i die Lunge (di lunghe) 7 )laman

das &erz (das her) 7 inima die 9auchspeicheldr"se (di bauh.&aihel.driuse) 7 )ancreas die %allenblase (di galen.blase) 7 ve#ica biliara die %alle (di gale) 7 fiere das %ehirn (ghehirn) 7 creier der 0erv (der nerf) 7 nerv 6'ercitiu ?Kbung7 : Alege o )ersoana din familia ta si s)une cate ceva des)re as)ectul sau fi#ic. 0oloseste cat mai multe ad*ective. Aata cateva sugestii : die /ugen ?ochii7 - blau/ gr"n/ braun/ sch arz/ 2lein/ gro1 (albastri? ver#i? maro? negri? mici? mari) die 0ase ?nasul7 - stump!/ !rech/ ulstig (carn? obra#nic? borcanat) die Lippen ?buzele7 - dic2/ d"nn/ !leischig (groase? subtiri? carnoase) die &aare - lang/ ge!arbt/ 2urz/ onduliert (lung? vo)sit? scurt? ondulat) 6r ist (el este) - hoch/ 2lein/ sch ach/ dic2/ mit .us2eln (inalt? scund? slab? gras? cu musc$i)

Lectia nr.L /notimpurile; Lunile anului; @ilele saptamanii; partile din zi.
/notimpuri 7 Ia$res#eit (iares.ait) -<K&LI0% ($riulinc) 7 -rimavara SF..6< ((omr) 7 :ara &6<9S3 (8erbst) 7 Boamna WI036< (Vintr) 7 Aarna Lunile anului 7 Ia$res <onate (iares monate) 5anuar (-anuar) 7 Aanuarie -ebruar ($ebruar) 7 0ebruarie .=rz (Mer) 7 <artie /pril (*&ril) 7 A)rilie .ai (Mai) 7 <ai 5uni (-uni) 7 Aunie 5uli (-uli) 7 Aulie /ugust (*ugust) 7 August September ((e&tembr) 7 4e)tembrie F2tober ('ktobr) 7 =ctombrie 0ovember (!ovembr) 7 (oiembrie 8ezember ( eembr) 7 .ecembrie @ilele saptamanii 7 Joc$entage (Vohentaghe) .ontag (Montac) 7 @uni 8ienstag ( instac) 7 <arti .itt och (Mitvoh) 7 <iercuri 8onnerstag ( onrstac) 7 Ioi -reitag ($raitac) 7 :ineri

Samstag ((amstac) 7 4ambata Sonntag ((ontac) 7 .uminica $artile din zi vormittag* in der morgen (formitac9 in der morgn)7 dimineata mittag (mitac) 7 )ran# nachmittag (nahmitac) 7 du)a-amia#a abend (abnd) 7 seara nacht (naht) 7 noa)te 4uvinte si e'presii uzuale: Metzt (ie)7 acum heute (hoite) 7 a#i morgen (morgn) 7 maine "bermorgen (iubmorgn) 7 )oimaine gestern (ghestrn)7 ieri vorgestern (forghestrn) 7 alaltaieri n=chstes 5ahr (nehstes iar) 7 anul urmator niemals (nimals) 7 niciodata sp=ter (&etr) 7 mai tar#iu so!ort (zofort) 7 imediat t=glich (teglih) 7 #ilnic Meden 3ag (0edn tac) 7 in fiecare #i Welcher 3ag ist heute: (Velhe tac ist hoite? ) 7 Ee #i este a#iD &eute sind ir im montag (8oite sind vir im montac) 7 A#i suntem in #iua de luni.

Lectia nr.+ 4ulorile ?Le2tion + -arben7


ei1 (vais) E alb grau (grau) E gri sch arz (var) E negru braun (braun) E maro gr"n (griun) E verde gelb (ghelb) E galben orange (oran0e) E )ortocaliu rot (rot) E rosu rosa (roza) E ro# blau (blau) E albastru

Lectia nr.10 /nimalele ?Le2tion 10 3iere7


3ier (tiir) 7 animal Aatze (cae) 7 )isica &und (hund) 7 caine 9=r (ber) 7 urs #ogel (foghel) 7 )asare 6nte (ente) 7 rata

-isch (fi) 7 )este Auh (cu) 7 vaca <ind (rind) 7 vita Sch ein (vain) 7 )orc Schlange (langhe) 7 sar)e $!erd (ferd) 7 cal Wol! (volf) 7 lu) 6le!ant (elefant) 7 elefant L( e (liove) 7 leu

#remea. -enomenele naturii.


6s gibt 2ein schlechtes etter nur !alsche 2leidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale klaidung) E nu e3ista vreme urata doar $aine ne)otrivite vremea E das Wetter (das vetr) der regen (der regn) 1 )loaia der donner (der doonr) 1 tunetul der blitz (der bli) 1 fulger der hagel (der haghel) 1 grindina der schnee (der nee) 1 ninsoarea der !rost (der frost) 1 ing$et der tai!un (der taifun) 1 taifun indig (vindic) 7 furtuna ind (vind) 7 vant sonne (sone) 7 soare sonnig (soonic) 7 insorit ol2en? himmel (volkn/ himl ) 7 nor be (l2t (bevolkt) 7 innorat, noros regen (regn) 7 )loaie regnet (recnet) 7 a )loua 2=lte (chelte) 7 racoare 2alt (kalt) 7 rece hitze (hite) 7 caldura hei1 (hais) 7 fierbinte heiter (haitr) 7 senin Intrebari si e'presii uzuale re!eritoare la vreme : 8as etter in 8eutschland und in anderen L=ndern ( as vetr in oiciland und in andern 4endn)E :remea in /ermania si in alte tari. 6s ist 2omisches etter (Es ist comies vetr) 7 +ste o vreme ciudata. Ist es sonnig oder be (l2t: (ist es soonic odr bevolkt) 7 +ste insorit sau noros D &o!!entlich regnet es nicht ) (8ofentlih recnet es nicht ) 7 4)er ca nu v-a )loua 5 Wie ist das etter bei euch in <om : (Vi ist das vetr &ai oih in :om ?) 7 Eum este vremea la voi? dvs in Koma D

9ei uns ist es sonnig ) ("ai uns ist es soonic ,) 7 @a noi este insorit 5 6s regnet in 9erlin. (Es recnet in #erlin ) 7 -loua in Berlin. 6s ist sonnig in 9ern. (Es ist soonic in #ern) 7 +ste insorit in Bern. In $aris und ."nchen scheit es. (-n "aris und M;nchen nait es) 7 An -aris si <1nc$en ninge. 6s ist be (l2t in 9ucharest. (Es ist bevolt in #ucharest) 7 +ste innorat in Bucuresti. 8as etter in /then ist sch(n. ( as vetr in *theen ist oon) 7 :remea in Atena este frumoasa. In 0"rnberg ist es heiter. (-n !iurnberc ist es haitr) 7 An (1rnberg este senin. Wichtig E important Wetter (rter (vetrviortr)E Euvinte des)re vreme Euvintele des)re vreme sunt de genul masculin "der" Eand te referi la re#ultatul fenomenului meteo folosesti NesN 7L ex: 6s regnet 7 )loua* 6s schneit 7 ninge* 6s ist 2alt 7 este frig* 6s ist be (l2t E este noros* 6s ist sonnig E este insorit* 6s ist hei1 E este cald8 6s ist indig E este vant

3impul. 4at este ceasul: ?8ie @eit. Wieviel Dhr ist es:7
/tunci cand vrei sa a!li ora/ ceasul in limba germana !olosesti oricare din urmatoarele doua intrebari: Wieviel Dhr ist es: (Vifil ur ist es?) 7 Eat este ceasul D Wie sp=t ist es: (Vi &et ist es?) 7 Eat de tar#iu este D Eitirea orei? ceasului se invata cel mai bine )rin e3em)lele urmatoare, s)ecial conce)ute )entru cititorii acestui site: 0L:00 EO 6s ist acht uhr. 7 +ste ora o)t. 0L:0C EO 6s ist acht uhr und !"n! minuten./ 6s ist !"n! minuten nach acht./ 6s ist 2urz nach acht.7 +ste ora o)t si ! minute.? +ste cinci minute du)a o)t.? +ste )utin )este o)t. 0L:1C EO 6s ist acht uhr und !"n!zehn minuten./ 6s ist !"n!zehn minuten nach acht./ 6s ist viertel nach acht./ 6s ist viertel neun 7 +ste ora o)t si cincis)re#ece minute.? +ste cincis)re#ece minute du)a o)t.? +ste o)t si un sfert.? ( ) acest ultim fel de a s)une ora nu are cores)ondent in limba romana)

0L:,0 EO 6s ist acht uhr und drei1ig minuten./ 6s ist halb neun. 7 +ste ora o)t si trei#eci de minute.? ( acest ultim fel de a s)une ora nu are cores)ondent in limba romana) 0L:B0 EO 6s ist acht uhr und vierzig minuten./ 6s ist z anzig vor neun./ 6s ist halb neun und zehn minuten. 7 +ste ora o)t si )atru#eci de minute.? +ste noua fara doua#eci de minute.? ( ) acest ultim fel de a s)une ora nu are cores)ondent in limba romana) 0L:BC EO 6s ist acht uhr und !"n!undvierzig minuten./ 6s ist !"n!zehn minuten vor neun./ 6s ist viertel vor neun./ 6s ist dreiviertel neun. 7 +ste ora o)t si )atru#ecisicinci de minute.? +ste noua fara cincis)re#ece minute.? +ste noua fara un sfert.? ( ) acest ultim fel de a s)une ora nu are cores)ondent in limba romana) 0L:CC EO 6s ist acht uhr und !"n!und!"n!zig minuten./ 6s ist !"n! minuten vor neun./ 6s ist 2urz vor neun. 7 +ste ora o)t si cinci#ecisicinci de minute.? +ste noua fara cinci minute.? +ste )utin )ana la ora noua. Wichtig E important Antodeauna cand faci referire la o ora folosesti NumN EO e': um neun u$r 7 la ora noua8 um ac$t u$r und vier#ig minuten 7 la ora 0&: 0 Eand faci referire la o #i din sa)tamana folosesti NamN 7L e': Ac$ ge$e in die sc$ule am samstag 7 +u ma duc la scoala sambata. Eand faci referire la o luna din an folosesti NimN 7L e3: <ein geburtstag ist im Iuni. 7 >iua mea de nastere este in iunie. Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.Wann stehst du am Sonntag au!: (Van tehst du am (ontac auf?) 7 @a ce ora te tre#esti duminicaD 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag au!. (-h tehe um noin ur am (ontac auf.) 7 <a tre#esc la ora noua duminica. 2.#on ann bis ann arbeitest du: ($on van bis van arbaitest du?) 7 .e cand )ana cand muncesti tuD 2.Ich arbeite von acht uhr und !"n!zehn minuten/ 0L:1C bis sechszehn uhr und drei1ig minuten/ 1I:,0. (-h arbaite fon .<76= uhr bis 6>7?. uhr )7 +u muncesc de la ora 0&:1! )ana la ora1":30. ,.Wann machst du .ittagspause: (Van mahst du mitac&ause?) 7 Eand faci )au#a de )ran#D ,.Ich mache mittagspause um z (l! uhr/ 12:00. (-h mahe mitac&ause um 6+7.. uhr) 7 +u fac )au#a de )ran# la ora 12:00

B.Wann gehst du schla!en: (Van ghest du lafn?) 7 Eand te duci la culcareD B. Ich gehe um z eiundz anzig uhr/ 22:00 schla!en. (-h ghee um ++7.. ur lafn) 7 <a duc la ora 22:00 la culcare. 6'presii !olosite cand !aci re!erire la timp in general: 3ut mir leid !"r die versp=tung; ich stehe im stau.(@ut mi laid fiur di fer&etung) ih tehe im stau) 7 Ami )are rau )entru intar#iere, eu stau in ambuteia*? trafic. Wann 2ommst du: (Van komst du?) 7 Eand viiD Fh; es ist schon drei) Ich 2omme et as sp=ter. ('h) es ist oon drai, -h kome etvas &etr.) 7 =$, este de*a ora trei 5 +u vin ceva mai tar#iu. Ich 2omme gegen drei (-h kome gheghen drai.) 7 +u vin in *ur de ora trei.

#ocabular: Jieviel 7 cat 8 <ittags)ause 7 )au#a de )ran#8 sc$lafen 7 a dormi8 But mir leid 7 imi )are rau8 entsc$uldigung 7 scu#e8 et,as 7 ceva8 vers)Mtung 7 intar#iere8 s)Mter 7 tar#iu8 gegen 7 catre, folosit insa si cu intelesul de a)ro3imativ.

Lectia nr 1, Frientarea pe o harta. $uncte cardinale. ?Le2tion 1, Frientierung au! der Land2arte7
$unctele cardinale : im 0orden von .... (im norden fon) 7 la 0ord de .... n(rdlich von .... (nordlih fon) 7 la 0ord de .... im S"den von .... (im siuden fon) 7 la Sud de .... s"dlich von .... (siudlich fon) 7 la Sud de .... im Westen von .... (im vesten fon) 7 la #est de .... estlich von .... (vestlih fon) 7 la #est de .... nord estlich von .... (nordvestlih fon) 7 la 0ord#est de .... s"d estlich von .... (siudvestlih fon) 7 la Sud#est de .... im Fsten von .... (im osten fon) 7 la 6st de .... (stlich von .... (ostlih fon) 7 la 6st de .... nord(stlich von .... (nordostlih fon) 7 la 0ord6st de .... s"d(stlich von .... (siudostlih fon) 7 la Sud6st de .... Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .

Wo liegt 0"rnberg: (Vo ligt !iurnberg?) 7 Cnde se afla (1rnbergD 0"rnberg liegt n(rdlich von ."nchen (!iurnberg ligt nordlih fon Miunhen) 7 (1rnberg se afla la nord de <1nc$en. Aennst du / Aennen Sie 0"rnberg : (%henst du / %henen zi !iurnberg ?) 7 Eunosti ? Eunoasteti (1rnberg D 0"rnberg: Wo liegt denn das: (!iurnberg? Vo ligt den das?) 7 (1rnberg D Cnde se afla asta D 8as liegt n(rdlich von ."nchen; nord(stlich von Stuttgart . ( as ligt nordlih von Miunhen) nordostlih fon tutgart) 7 4e afla la nord de <1nc$en, nordest de 4tuttgart.

4onversatie. Intalnire in ca!enea.


Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana. Wie hei1en Sie : (Vi haisen zi ?) 7 Eum va numitiD Wie hei1t du: (Vi haist du?) 7 Eum te numestiD Was ist Ihre name : (Vas ist ire name?) 7 Eare este numele .vsD Was ist deine name: (Vas ist taine name?) 7 Eare este numele tauD Ich hei1e /ndra ) (-h haise *ndra) 7 <a numesc Andra 5 Ich bin /ndra ) (-h bin *ndra ,) 7 +u sunt Andra 5 .ein name ist /ndra ) (Main name ist *ndra ) 7 (umele meu este Andra 5 Woher 2ommen Sie: (Voher komen zi?) 7 .vs. de unde )roveniti ? suntetiD Woher 2ommst du: (Voher komst du?) 7 Bu de unde )rovii ? esti D Ich 2omme aus <um=nien ) (-h kome aus :umenien) 7 +u )rovin ? sunt din Komania. Wo ohnen Sie: (Vo vohnen zi?) 7 Cnde locuiti .vs.D Wo ohnst du: (Vo vohnst du?) 7 Cnde locuiesti tuD Ich ohne Metzt in 9erlin) (-h vohne ietzt in #erlin) 7 +u locuiesc acum in Berlin. Sprechen Sie deutsch: (&rehen zi doici?) 7 :orbiti germanaD Sprichst du deutsch: (&rihst du doici?) 7 :orbesti germanaD 5a; aber nicht so gut) (-a) abeA niht so gut,) 7 .a, dar nu asa de bine 5 Welche Sprache?n7 sprechen Sie: / sprichst du: (Velhe &rahe(n) &rehen zi? / &rihst du? ) 7 Ee limba(i) vorbitiD ? vorbestiD Ich spreche et as 6nglish und ein bischen deutsch. (-h &rehe etvas English und ain bishen doici.) 7 :orbesc ceva engle#a si un )ic de germana. Welche Sprachen Spricht man in 8eutschland: (Velhe &rahen &riht man in oiciland?) 7Ee limbi se vorbesc in /ermaniaD 9ei uns spricht man nur deutsch.(#ai uns &riht man nur doici.) 7 @a noi se vorbeste numai

germana. Was ist Ihr / dein muttersprache: (Vas ist -r / dain muter&rahe?) 7 Eare este limba .vs.? ta maternaD .ein .uttersprache ist rum=nisch. (Main muter&rahe ist rumeni.) 7 @imba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in .adrid: (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) 7 Ati ? Ai fost vreodata in <adridD 5a; ich ar in .adrid ) (-a) ih var in Madrid,) 7 .a, am fost in <adrid. 0ein; ich ar nicht in .adrid) (!ain) ih var niht in Madrid,) 7 (u, n-am fost niciodata in <adrid5 Was ist das: (Vas ist das?) 7Ee este astaD 8as ist 4onvention 4enter.( as ist %onvenion %enter.) 7 Asta este Eentrul de Eonventii. Wo ist denn das: (Vo ist den das?) 7 Cnde este asta D 8as ist in Singapur / 8as 4onvention 4enter ist in Singapur. ( as ist in (inga&ur / as %.%. ist in (inga&ur.) 7 +ste in 4inga)ore ? E.E. este in 4inga)ore. In elchem Land ist das: (-n velhem 4and ist das?) 7 An ce tara este astaD 8as ist in /sien. / Singapur ist in /sien. ( as ist in *zien./(inga&ur ist in *zien.) 7 +ste in Asia. ? 4inga)ore este in Asia. $entru prima oara in ca!enea; e'presii uzuale: 6ntschuldigung; ist hier !rei : (Entciuldigung) ist hir frai?) 7 4cu#ati-ma, este aici liberD &aben Sie ein tisch !rei !"r drei personen: (8aben zi ein ti frai fiur drai &ersonen?) 7 Aveti o masa libera )entru trei )ersoaneD 5a 2lar; bitte) / 0ein; schade) / 6s tut mir leid (-a klar bite/ !ain) ade/ Es tut mi laid) 7 .a bineinteles, )oftiti . ? (u, din )acate.? Ami )are rau. Was trin2en Sie: / Was m(chten Sie trin2en: (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) 7 Ee beti D ? Ee ati dori sa betiD @ahlen; bitte) (alen) bite) 7 (ota va rog5 Ich m(chte zahlen; bitte) (-h miohte alen) bite) 7 As dori sa )latesc, va rog. @usammen oder getrennt: (uzamen od ghetrent?) 7 Am)reuna sau se)aratD 8as macht +;C 6uro. ( as maht B)= oiro) 7 0ace ',! euro.

9itte; past 10 6uro. (#ite) &ast 6. oiro) 7 :a rog , )astrati )ana la 10 euro.

$ronumele personal.
Singular: )ersoana A : ich (ih) 7 eu )ersoana AA: du (du) 7 tu )ersoana AAA: er /sie /es (er /zi /es) 7 el ?ea? Pcea de-a treia !orma nu are corespondent in limba romana* se !olosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru e': .as ist ein 2eft (das ist ain $eft) 7 Acesta este un caiet 7L +s ist blau (es ist blau) 7 +l (caietul) este albastru. Fbs))) (oi folosim )ronumele )ersonal CelC atat )entru cuvintele de genul masculin cat si )entru cele de genul neutru, )e cand in limba germana fiecarui gen ii revine un )ronume )ersonal. $lural: )ersoana A: ir (vir) 7 noi )ersoana AA: ihr (ir) 7 voi )ersoana AAA: sie / Sie (zi) N 7 ei ? .vs. Pse !oloseste cu litera mare atunci cand e o discutie !ormala e': Jo$er Oommen 4ieD (:o$er comen #iD) 7 .e unde )roveniti (.vs.)D

#erbul. 4onMugarea la prezent a verbelor NhabenN si NseinN


:erbul este cea mai im)ortanta )arte de vorbire, deoarece re)re#inta nucleul unei )ro)o#itii. :erbul este fle3ibil si este singura )arte de vorbire care se con*uga. :erbele )ot fi regulate, verbe care nu-si sc$imba radacina in tim)ul con*ugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in tim)ul con*ugarii. .u)a criteriul fonetico-morfologic verbele )ot fi slabe si tari. :erbele slabe sunt cele care nu )re#inta modificari vocalice )e )arcursul con*ugarii. :erbele tari sunt cele care )re#inta modificari vocalice )e )arcursul con*ugarii. An limba germana, ca si in limba romana, verbele Na aveaN ?haben7 si Na !iN ?sein7 sunt foarte des intalnite. 4a invatam, )entru ince)ut, sa le con*ugam la indicativ )re#ent. :eti re)eta totodata si )ronumele )ersonal.

Indicativul prezent al verbelor N&/960N si NS6I0N &/960 E a avea ich habe (ih habe) 7 eu am du hast (du hast) 7 tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) 7 el? ea? N are ir haben (Dir haben) 7 noi avem ihr habt (ir habt) 7 voi aveti sie / Sie haben (zi haben) 7 ei au ? .vs. aveti S6I0 E a !i ich bin (i$ bin) 7 eu sunt du bist (du bist) 7 tu esti er / sie / es ist (er?#i?es ist) 7 el?ea? N este ir sind (vir sind) 7 noi suntem ihr seid (ihr said) 7 voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) 7 ei sunt? .vs. sunteti Nnu are cores)ondent in limba romana Eu siguranta ati observat ca terminatiile s)ecifice in functie de )ersoana si numar difera la con*ugarea verbelor N&/960N si NS6I0N, deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si sc$imba radacina )e )arcursul con*ugarii. <omentan incercati sa retineti formele verbale la )re#ent ale lui N&/960N si NS6I0N im)reuna cu formele )ronumelui )ersonal. An lectiile urmatoare va voi )re#enta mai )e larg terminatiile verbale si va voi e3)lica ce sunt verbele neregulate.

4ele mai importante C0 de verbe din limba germana.


1. anru!en (an.rufn) 7 a telefona 2. arbeiten (arbaitn) 7 a munci 3. bac2en (bachen) 7 a coace . benutzen (benuen) 7 a folosi !. bleiben (blaibn) 7 a ramane ". brauchen (brau$Hn) 7 a avea nevoie %. bringen (bringhen) 7 a aduce &. den2en (denchen) 7 a gandi '. essen (esen) 7 a manca 10. !ahren (farn) 7 a conduce 11. !inden (findn) 7 a gasi, a considera 12. !liegen (flighn) 7 a #bura 13. !ragen (fragn) 7 a intreba

1 . geben (ghebn) 7 a da 1!. gehen (gheen) 7 a se duce 1". haben (habn) 7 a avea 1%. hei1en (haisen) 7 a se numi 1&. hel!en (helfn) 7 a a*uta 1'. h(ren (hoorn) 7 a au#i 20. 2au!en (caufn) 7 a cum)ara 21. 2ennen (chenen) 7 a cunoaste 22. 2ommen (comn) 7 a veni 23. 2(nnen (chionn) 7 a )utea 2 . lau!en (laufn) 7 a merge, a alerga, a functiona 2!. leben (lebn) 7 a trai 2". leihen (laihen) 7 a im)rumuta 2%. lernen (lernen) 7 a invata 2&. lesen (lezen) 7 a citi 2'. lieben (libn) 7 a iubi 30. machen (mahn) 7 a face 31. m(chten (miohtn) E a dori 32. nehmen (nemn) 1 a lua 33. schreiben (raibn) 7 a scrie 3 . schlagen (laghen) 1 a lovi 3!. schneiden (naiden) 1 a taia 3". schla!en (lafn) 1 a dormi 3%. sitzen (sien) 1 a sta, a lua loc 3&. sehen (zeen) 1 a vedea 3'. sein (zain) 1 a fi 0. sprechen / reden (&reheen / redn) 1 a vorbi 1. spielen (&ilen) 1 a te *uca 2. trin2en (trinchen) 1 a bea 3. vergessen (ferghesn) 1 a uita . versprechen (fer&rehen) 1 a )romite !. verstehen (ferteen) 1 a intelege ". aschen (van) 1 a s)ala %. erden (verdn) 1 a deveni &. issen (vizn) 1 a sti '. ollen (volen) 1 a vrea !0. ohnen (vonen) 1 a locui

Substantivul.8escriere generala.
Substantivul este )artea de vorbire fle3ibila )rin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Earacteristic substantivului din limba germana este fa)tul ca a)are insotit a)roa)e intodeauna de articolul hotarat ?der; die; das: der Vater 1 tatal) die Mutter 1 mama) das MEdchen 1 fata) sau nehotarat ?ein; eine; ein: ein Vater 1 un tata) eine Mutter 1 o mama) ein MEdchen 1 o fata). Fbs ))) Eu a*utorul articolului se )ot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru. Fbs ))) /enul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit8 regulile de

determinare fiind foarte )utine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna im)reuna cu articolul. An orice dictionar veti gasi si genul substantivului . E masculin* - E !eminin* 0 E neutru. Fbs ))) 4)re deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu ma*uscula. ( daca la ince&ut o sa va fie greu) trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala ma0ora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect ) 4ubstantivele )ot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individuali#ea#a fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, )recum si fiecare e3em)lar in )arte a)artinand clasei sau categoriei res)ective) Substantive concrete: der <ensc$ 7 omul8 die 0rau 7 femeia8 das Find 7 co)ilul8 die Blume 7 floarea8 das 0enster 7 fereastra8 das Auto 7 masina8 Substantive abstracte: die 4eele 7 sufletul, das @eben 7 viata, die Angst 7 frica, die .umm$eit 7 )rostia, die (M$e 7 a)ro)ierea, die <usiO 7 mu#ica8 Substantive comune: das 2aus 7 casa, der @e$rer 7 )rofesorul, das <useum 7 mu#eul8 Substantive proprii: -eter, <oniOa, Jild8 .in )unct de vedere mor!ologic substantivele din limba germana se )ot im)arti in doua categorii: .u)a numar substantivele )ot fi: substantive care au forma de )lural si singular8 substantive care au numai forma de singular8 substantive care au numai forma de )lural8 .u)a gen substantivele )ot fi: substantive feminine8 substantive masculine8 substantive neutre8 Asa cum am )reci#at mai sus, substantivul a)are insotit de articol. An limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu )oate fi de doua feluri: articolul $otarat sau definit (der bestimmte oder definite *rtikel)9 articolul ne$otarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite *rtikel)9

,,,, -n lectia urmatoare veti invata mai multe des&re regulile de determinare a genului substantivului ,,,
%enul substantivului si reguli de determinare.

Fbs.))) /enul substantivului nu are reguli fi3e de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele im)reuna cu genul acestora. Fbs.))) /enul substantivului se stabileste cu a*utorul articolului. Fbs.))) /enul substantivului se )oate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia. %enul masculin !oloseste articolul : 86< 1.8eterminarea substantivelor de genul maculin dupa inteles: An general, numele )ro)rii sau comune denumind fiinte de se3 masculin8 e3: der <ann 7 omul8 der 4tudent 7 studentul8 der 2und 7 cainele8 der @G,e 7 leul8 der 2a$n 7 cocosul8 7L e3ce)tie face: das 4M$nc$en 7 baiatul, baietelul etc. 4ategorii de substantive: anotim)urile EO e'ceptie !ace: das 0r1$*a$r 7 )rimavara anului8 denumirea lunilor, #ilelelor si a )artilor din #i8 EO e'ceptie !ace: die (ac$t 7 noa)tea8 die 0r1$e 7 la ince)utul ? urile8 fenomenele naturii e': der Kegen 7 )loaia8 der 4c$nee 7 #a)ada8 der .onner 7 tunetul8 der 2agel 7 grindina8 der Blit# 7 fulgerul8 der 0rost 7 ing$etul8 denumirea vanturilor8 e': der 0G$n 7 vant, uscator de )ar8 der Baifun 7 taifunul8 denumirea mineralelor si a rocilor8 e': der Puar# 7 cuartul8 der /ranit 7 granitul8 EO e'ceptie !ace: die Freide 7 creta8 denumirea muntilor ( nu toti ) 8 denumirea mone#ilor8 e': der @eu 7 leul8 der Kubel 7 rubla8 der .ollar 7 dolarul8 EO e'ceptie !ace: die @ira 7 lira toate ti)urile de alcool8 EO e'ceptie !ace: das Bier 7 berea8 denumirea mobilierului8 denumirea instrumentelor de scris marcile de automobile8 2. 8eterminarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

@erminatii &entru substantive de origine germana7

-ee: der Faffe 7 cafeaua8 der Flee 7 trifoiul8 der 4c$nee 7 #a)ada8 -el : der ArtiOel 7 articolul8 EOe'ceptie !ace: die /abel 7 furculita8 die Fugel 7 bila, mingea8 das <ittel 7 mi*locul8 die Bafel 7 )anoul8 etc. -er : der Arbeiter 7 muncitorul, lucratorul8 der @e$rer 7 )rofesorul8 EO e'ceptie !ace: die Butter 7 untul8 das >immer 7 camera8 etc. -ich : der Be))ic$ 7 covorul8 der Franic$ 7 macaraua8 -ig : der 2onig 7 mierea8 der +ssig 7 otetul8 -ler : der Bisc$ler 7 tam)larul8 der Jissensc$aftler 7 oamenii de stiinta8 -ling : der 0r1$ling 7 )rimavara8 der 4)erling 7 vrabia8 EO e'ceptie !ace: die Keling 7 balustrada (deoarece sufiFul este C-ingC) ClC facand &arte din radacina)9 -s : der 4c$na)s 7 bautura alcoolica8 der Fla)s 7 a)lau#ele8 -enP : der Kegen 7 )loaia8 der Bogen 7 arcul8 7L e3ce)tie face: das Fissen 7 )erna8 etc.

P : An C-enC se termina si infinitivele substantivi#ate. Acestea sunt insa fara e3ce)tie de genul neutru : das @ernen 7 invatarea8 das 4c$reiben 7 scrierea8 das @esen 7 citirea8

@erminatii &entru substantive de origine negermana7

-al : der Admiral 7 amiralul8 der Fanal 7 canalul8 EO e'ceptie !ace: das <aterial 7 materialul8 -an : der =#ean 7 oceanul8 der :ulOan 7 vulcanul8 -=n : der Fa)itMn 7 ca)itanul8 -ant : der <usiOant 7 mu#icantul8 der As)irant 7 as)irantul8 -ar : der Bibliot$eOar 7 bibliotecar8 der Arc$ivar 7 ar$ivarul8 -=r : der 4eOretMr 7 secretarul8 der AOtionMr 7 actionarul8 EO e'ceptie !ace: das <ilitMr 7 militarul8 -bus : der Autobus 7 autobu#ul8 -end : der .ividend 7 dividentul8 -ent : der 4tudent 7 studentul 8 der Fontinent 7 continentul8 EO e'ceptie !ace: das -atent 7 brevet de inventie8 cuvintele ce au terminatia Q-mentQ8 -et : der -lanet 7 )laneta8 -eur : der Angenieur 7 inginer8 der Amateur 7 amator8 der 0riseur 7 fri#er8 -ier : der =ffi#ier 7 ofiter8 der Favalier 7 cavaler8 -i2er : der <ec$aniOer 7 mecanicul8 der /ra)$iOer 7 graficul8 -ismus : der Kealismus 7 realismul8 der =rganismus 7 organismul8 -ist : der =)timist 7 o)timistul8 der Artist 7 artistul8 -mom : der Agronom 7 agronomul8 -er : der -rofessor 7 )rofesorul8 der <otor 7 motorul8 -soph : der -$iloso)$ 7 filo#oful8 - us : der <odus 7 modul, der Fasus 7 ca#ul8 EO e'ceptie !ace: das :irus 7 virusul8 %enul !eminin !oloseste articolul : 8I6 1.8eterminarea genului substantivelor !eminine dupa inteles: An general numele )ro)rii sau comune ale fiintelor de se3 feminin8 e3: die 0rau 7 femeia8 die Boc$ter 7 fiica8 die @G,in 7 leoaica8 die 2enne 7 gaina8 die Ameise 7 furnica8 die 4c$lange 7 sar)ele8 EO e'ceptie !ace: das <Mdc$en 7 fata8 das Jeib 7 feminin8 4ategorii de substantive: '0R din denumirile de fructe8 EO e'ceptie !ace: der A)fel 7 marul8 der -firsic$ 7 )iersica8 denumiri )entru avioane8 denumiri )entru va)oare8 e': die Bransilvania, die Bitanic8 marci de motociclete8 denumiri de rauri8 denumiri de flori8 denumiri de arbori8 instrumente mu#icale8 e': die /eige 7 vioara8 EO e'ceptie !ace: das Flavier 7 clavierul8 das AOOordeon 7 acordeonul8 das 4a3o)$on 7 sa3ofonul8

numeralele cardinale subdivi#ate8 e': die +ins, die >e$n, die 01nf8

2.8eterminarea substantivelor de genul !eminin dupa terminatii: -e : '0R : die Basc$e 7 geanta, bu#unarul8 die @am)e 7 lam)a8 die Blume 7 floarea8 EO e'ceptie !ace: das Auge 7 oc$iul8

@erminatiile care indica 6..G genul feminin7

-scha!t : die 0reundsc$aft 7 )rietenia8 -2eit : die 4u;igOeit 7 dulciurile8 die /esc$,indgOeit 7 vite#a8 -ung : die 2ei#ung 7 caloriferul8 die >eitung 7 #iarul8 -i2 : die -olitiO 7 )olitica8 die <usiO 7 mu#ica8 -heit : die /esund$eit 7 sanatatea8 die 0rei$eit 7 libertatea8 -de : die Funde 7 clientul8 die Junde 7 rana8 -ei : die B1c$erei 7 biblioteca8 -in : die @e$rerin 7 )rofesoara8

@erminatii &entru substantive de origine negermana7

-a : die Famera 7 camera8 -ade : die Brigade 7 brigada8 die Ballade 7 balada8 die 4c$oOolade 7 ciocolata8 -age : die /arage 7 gara*ul8 -aille : die <edaille 7 medalia8 -=ne : die <igrMne 7 migrena8 -enz : die .ifferen# 7 diferenta8 -ette : die >igarette 7 tigara8 die +tiOette 7 etic$eta8 -ie : die /eogra)$ie 7 geografia8 die Falorie 7 caloria8 EO e'ceptie !ace: das /enie 7 geniul8 -ille : die Famille 7 musetelul8 -ine : die Fabine 7 cabina8 -isse : die Fulisse 7 culise8 -ive : die Alternative 7 alternativa8 -iz : die (oti# 7 nota8 -ose : die BuberOulose 7 tuberculo#a8 die (eurose 7 nevro#a8 EO e'ceptie !ace: der <atrose 7 marinarul, navigatorul8 -is : die Basis 7 ba#a8 die .osis 7 do#a8 -ion : die (ation 7 natiunea8 die @eOtion 7 lectia8 -t=t : die CniversitMt 7 universitatea8 die PualitMt 7 calitatea8 -ur : die (atur 7 natura8 die @iteratur 7 literatura8 die Fultur 7 cultura8 -"re : die @eOt1re 7 lectura8 die Brosc$1re 7 brosura8 %enul neutru !oloseste articolul : 8/S 1.8eterminarea substantivelor de genul neutru dupa inteles: An general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. e': das Find 7 co)ilul8 das @amm 7 mielul. 4ubstantivele de genul neutru reflecta re#ultatul unei actiuni.

(umele de animale domestic (folosite atat &entru mascul cat si &entru femela) 8 e': das -ferd 7 calul8 das Kind 7 vita8 das 4c$,ein 7 )orcul8 das 4c$af 7 oaia8 das 2u$n 7 )uiul de gaina8 Eele mai multe nume de metale si cele de elemente c$imice8 e': das +isen 7 fierul8 das /old 7 aurul8 das 4ilber 7 argintul8 das Blei 7 )lumbul8 das 2elium 7 $eliul8 das Brom 7 bromul8 EO e'ceptie !ace: der 4ta$l 7 otelul8 der 4c$,efel 7 sulful8 die Bron#e 7 bron#ul: (umerele fractionare8 e': das .rittel 7 al treilea8 das 4ec$stel 7 al saselea8 das :iertel 7 al )atrulea8 .iminutivele8 e': das <1tterc$en 7 mamica8 das :Mterc$en 7 taticul8 (umele literelor alfabetului si ale notelor mu#icale8 e': das A, das $o$e . 7 .-ul inalt, ridicat8 <ulte nume colective cu )refi3ul Qge-Q si sufi3ul Q-eQ8 e3: das /ebirge 7 muntii8 das /etreide 7 cereale8 das /efl1gel 7 )asarile, gainile8 Boate infinitivele substantivi#ate8 e': das @ernen, das 4c$reiben, das @esen8

2.8eterminarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: @erminatii &entru substantive de origine germana7 -chen : das <Mdc$en 7 fata8 das B1ndelc$en 7 manunc$i, )ac$etel8 -lein : das 0rMulein 7 fetita8 -nis : das +reignis 7 evenimentul8 das /efMngnis 7 inc$isoare8 EO e'ceptie !ace: die +m)fMngnis 7 conce)tie8 die +rlaubnis 7 dre)tul, )ermisiunea8 -sal : das 4c$icOsal 7 destinul8 das @absal 7 im)ros)atarea8 EO e'ceptie !ace: die .rangsal 7 neca#ul8 die <1$sal 7 dificultate, greutate8 etc. -sel : das KMtsel 7 enigma8 das 2McOsel 7 dis)o#itiv8 EO e'ceptie !ace: der 4tG)sel 7 do)ul8 -tel : das :iertel 7 cartierul8 -tum : das Altertum 7 antic$itate, vec$ime8

@erminatii &entru substantive de origine negermana7

-em : das -oem 7 )oemul8 das B$eorem 7 teorema8 -ett : das <enuett 7 menuetul8 das Amulett 7 amuleta8 das Bufett 7 bufetul8 -id : das =3id 7 o3idul8 -in (accentuat) : das Ben#in 7 ben#ina8 das (iOotin 7 nicotina8 -ium : das @aboratorium 7 laboratorul8 das ASuarium 7 acvariul8 -ma : das Fomma 7 virgula8 das B$ema 7 tema8 das .rama 7 drama8 -ment : das .oOument 7 documentul, das Argument 7 argumentul8 -ol : das Farbol 7 acid carbolic8 -um : das <useum 7 mu#eul8 das Album 7 albumul8 -ut : das Anstitut 7 institutul8

Frdinea cuvintelor in propozitie. <eguli generale.


W-intrebari: Wie heiHen 4ieD 7 Eum va numitiD Wo Dohnen 4ieD 7 Cnde locuitiD Intrebari la care se asteapta raspunsuri a!irmative sau negative:

8eiHen 4ie <onicaD 7 :a numiti <onicaD 7L Ia, ic$ heiHe <onica.7 .a, ma numesc <onica.? (ein, ic$ heiHe <aria. Iohnen 4ie in <ailandD 7 @ocuiti in <ilanoD 7L (ein, ic$ Dohne in -aris. 7 (u, eu locuiesc in -aris. Fbs.))) Antr-o )ro)o#itie afirmativa verbul se afla intodeauna )e )o#itia nr.2. Atentie 555 -o#itia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din )ro)o#itie. 6nunturi a!irmative: Ac$ heiHe <onica. 7 <a numesc <onica. Ac$ Dohne in -aris. 7 +u locuiesc in -aris. Fbs.))) .aca in locul sbiectului a)ar alte )arti de vorbire, verbul isi )astrea#a )o#itia nr.2, subiectul trece du)a verb. <orgen koche ic$ eine 4u))e. 7 <aine gatesc o su)a. (ac$ dem +ssen lerne ic$. 7 .u)a cina invat. $ropozitia imperativa: Jomm mit5 7 :ino cu mine5 :uf mic$ an5 7 4una-ma5 Fbs.))) +ste foarte im)ortant locul formelor verbale in )ro)o#itie. Anfinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb con*ugat, se afla intodeauna la sfarsitul )ro)o#itiei. <orgen Dill ic$ in dem /arten essen 7 <aine vreau sa mananc in gradina. Ac$ habe dic$ nic$t gefragt. 7 (u te-am intrebat )e tine.

8eclinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintare sau caderea articolului.


8eclinarea articolului ?hotarat si nehotarat7 pe langa substantiv: 0ominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (&lural)9 %enitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - ()lural)8 8ativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - ()lural)8 /cuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - ()lural)8 Fbs.))) Articolul ne$otarat nu are forme de )lural8 Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

An anunturi, titlurile de )e )rima )agina a #iarelor )entru a sublinia ideea )e care o transmite sau uneori )entru scurtarea enuntului. e': Fon#ert versc$oben 7 concert amanat

Eand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): e': Jir $aben >eit 7 Avem tim). Eand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se )reci#a cantitatea. e': Ac$ trinOe <ilc$. 7 Beau la)te. (de obicei) nu acum) nu se &recizeaza cantitatea) (umele de )ersoane, locuri si tari. e': BuOarest ist die 2au)tstadt KumMniens. 7 Bucuresti este ca)itala Komaniei. An e3)resii fi3e, )erec$i de cuvinte sau )roverbe articolul li)seste. e': 0euer mac$en 7 a face focul.

4lasi!icarea prepozitiilor.
4lasi!icarea prepozitiilor dupa sens: Sens local: an8 eF7 an der 5renze 1 la granita. au!* eF7 auf dem @isch 1 &e masa. aus8 eF7 aus $rankreich 1 din $ranta. in* eF7 in dem Kimmer 1 in camera. neben* eF7 neben dem 8aus 1 langa casa. "ber* eF7 ;ber den Iolken 1 deasu&ra norilor. vor* eF7 vor dem 8aus 1 in fata casei. hinter* eF7 hinter dem 8aus 1 in s&atele casei. gegen"ber* eF7 gegen;ber dem 8aus 1 vizavi de casa. entlang (/enitiv)* eF7 entlang der $luHes 1 de-a lungul raului. unter* eF7 unter dem @isch 1 sub masa. Sens temporal: an* eF7 an diesem @ag 1 in aceasta zi. in* eF7 in den nEchsten @agen 1 in urmatoarele zile. seit* eF7 seit zDei Lahren 1 de doi ani. um* eF7 um 6+ /hr 1 la ora 6+. =hrend (5enitiv)8 eF7 DEhrend des Jrieges 1 in tim&ul razboiului. z ischen8 eF7 zDischen 6B<B und 6BB>. 1 intre 6B<B si 6BB>. !"r* eF7 f;r einige Monaten 1 &entru cateva luni. zu* eF7 zum *bendessen 1 la cina. nach* eF7 nach dem Essen 1 du&a masa. vor* eF7 vor einer Ioche 1 de o sa&tamana. bis* eF7 bis Morgen 1 &ana maine. ab* eF7 ab Morgen 1 de maine. Fbs.))) .u)a cum ati observat ma*oritatea )re)o#itiilor cer ca#ul .ativ cu e3ce)tia unora care cer ca#ul /enitiv.

Sens cauzal:

egen (/enitiv)8 eF7 Degen #auarbeiten 1 din cauza lucrarilor de constructie. dan2 (.ativ)8 eF7 dank seiner 8ilfe 1 multumita a0utorului sau.

aus (.ativ)8 eF7 aus Mitleid 1 din mila. durch (Acu#ativ)8 eF7 durch die $euerDehr 1 de catre &om&ieri. zu (.ativ)8 eF7 zu -hrer -nformation 1 s&re informarea dvs. Sens modal: ohne (Acu#ativ)8 eF7 ohne mein Iissen 1 fara stirea mea. mit (.ativ)9 eF7 mit -hrer Kustimmung 1 cu acordul dvs. gem=1 (.ativ)8 eF7 gemEH den Vorschriften 1 conform &revederilor. gegen (Acu#ativ)8 eF7 gegen meinen :at 1 im&otriva sfatului meu. Fbs. ))) An continuare am notat in fata substantivelor )rescurtarea articolului $otarat la (ominativ (care arata genul substantivului ) 1M (e)$reundin 1 die $reundin9 (r)#aum 1 der #aum9 (s)Jind 1 das Jind8 )entru a )utea intelege mai bine diferenta dintre ca#uri va recomand sa aveti desc$isa in )aralel si @ectia nr.21 - .eclinarea articolului )e langa substantiv. Antrebuintarea sau caderea articolului. $repozitiile care cer 100Q cazul /4D@/3I#: durch 7 &rin) de8 e': 4ie fM$rt *eden Bag mit dem Auto durch die (e)4tadt. 7 +a merge #ilnic cu masina )rin oras. !"r 7 &entru9 e': +r Oauft !"r seinen (r):ater ein Buc$. 7L sein N den 1 seinen gegen 1 im&otriva) catre e'1: <ein 4o$n ist gegen den ? einen (r)Baum gelaufen.7 0iul meu a alergat catre co)ac.? catre un co)ac. e'2: Ac$ Oomme gegen ac$t u$r. 7 :in in *ur de ora o)t. ohne 7 fara9 e': Fhne meine (e)<utter ge$e ic$ nic$t. 7 0ara mama mea nu ma duc. um 7 in 0urul) in) la9 e': Dm die (e)+cOe ,o$nt meine =ma. 7 .u)a colt locuieste bunica mea. bis 7 &ana9 e'1: Ac$ arbeite von ac$t bis elf. 7 @ucre# de la & )ana la 11. e32: .er >ug fM$rt bis BuOarest. 7 Brenul merge )ana la Bucuresti. $repozitii care cer 100Q cazul 8/3I#: aus 7 de la) din9 e': EamT Oommt aus dem (r)/arten. 7 EamT vine din gradina. bei 7 la9 e': Andrei ist bei dem (s)Oind.7 Andrei este la co)il. mit 7 cu9 e': +r s)ric$t mit seiner (e)0reundin. 7 +l vorbeste cu )rietena lui. nach 7 s&re)du&a9 e': 0ach der (e)4c$ule ge$e ic$ nac$ 2ause. 7 .u)a scoala ma duc s)re casa. von 7 din) de la9 e': .as Buc$ ist von meinem (r)4o$n. 7 Eartea este de la fiul meu.

zu 7 la9 e': Ac$ Oomme zu unserem (r):ater. 7 :in la tatal nostru. gegen"ber 7 vizavi9 e': +r ,o$nt gegen"ber der (e)-ost. 7 +l locuieste vi#avi de )osta. seit 7 de9 e': Seit einem (s)Ia$r lebe ic$ $ier. 7 +u locuiesc aici de un an. %rupele de verbe care cer !ie cazul /4D@/3I# !ie cazul 8/3I#: h=ngen 7 a agata (Acu#ativ) arata directia8 e': Ac$ $Mnge das Bild an die Jand. 7 Agat imaginea )e )erete. h=ngen 7 a sta agatat (.ativul) arata locul. e': .as Bild $Mngt an der Jand. 7 Amaginea atarnata )e )erete. setzen 7 a aseza (Acu#ativ) arata directia8 e': Ac$ set#e das Find auf den 4tu$l. 7 Ase# co)ilul )e scaun. sitzen 7 a sta asezat (.ativ) arata locul8 e': .as Find sit#t auf dem 4tu$l. 7 Eo)ilul sta )e scaun. legen 7 a &une (Acu#ativ) arata directia8 e': Ac$ lege den Be))ic$ auf den 0u;boden. 7 -un covorul )e )odea. liegen 7 a sta intins (.ativ) arata locul8 e': .er Be))ic$ liegt auf dem 0u;boden. 7 Eovorul este intinsr )e )odea. stellen 7 a &une) a aseza (vertical) (Acu#ativ) arata directia8 e': Ac$ stelle das Kegal an die Jand. 7 -un raftul )e )erete. stehen 7 a sta (vertical) (.ativ) arata locul8 e': .as Kegal ste$t an der Jand. 7 Kaftul sta )e )erete. Fbs.))) -re)o#itii sunt nefle3ibile si stau intodeauna )e langa alt cuvant (substantiv) &ronume) ad0ectiv sau adverb). Fbs.))) Eele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul) genitivul sau dativul) iar altele cer fie acu#ativul, fie dativul. Fbs.))) -re)o#itiile care ne indica locul cer ca#ul .ativ iar cele care arata directia cer ca#ul Acu#ativ. Fbs.))) -re)o#itiile )ot avea sensuri diferite: temporal; local; modal; cauzal. $repozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul: inRdem E im8 inRdas E ins* anRdas E ans* anRdem E am* zuRder E zur* zuRdem E zum*

durchRdas E durchs8

Indicativul. -ormarea prezentului la verbele regulate.


.aca iti amintesti in @ectia nr.1" la con*ugarea verbelor C8*#E!C si C(E-!C ti-am subliniat terminatiile verbale )entru fiecare )ersoana in )arte. Acum este tim)ul sa inveti mai )e larg cum se formea#a tim)ul )re#ent. Bim)ul )re#ent al verbului se formea#a de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul in dictionar) )rin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si )ersoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en. <a*oritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: ,o$nen, lesen, s)rec$en, $aben. Cnele verbe se termina in -n, cum este verbul QseinQ. 6S: machen - verb slabP (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile s&ecifice &rezentate mai sus)7 ic$ mac$9e 7 eu invat du mac$9st 7 tu inveti er ? sie ? es mac$9t 7 el ? ea ? invata ,ir mac$9en 7 noi invatam i$r mac$9t 7 voi invatati sie ? 4ie mac$9en 7 ei ? .vs. invatati Andicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale : In!initiv : machen (mahn) 7 a face8 Imper!ect : machte (mahte) 7 faceam8 $articipiu II : gemacht (ghemaht) 7 am facut8

/lte verbe care se conMuga la !el : brauchen 7 a avea nevoie, bringen 7 a aduce, !ragen 7 a intreba, gehen 7 a merge, hei1en 7 a se numi, 2au!en 7 a cum)ara, 2ommen 7 a veni, leben 7 a trai, ohnen 7 a locui8 %on0uga aceste verbe la &rezent , aca inca mai intam&ini &robleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu , Fbs.))) :erbele ale caror radacini se termina in -t-; -d-; -gn-, )rimesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de )ersoana si numar: -st; -t. 6S: arbeiten 7 a munci (arbeit-t-en) - verb slabP8 ic$ arbeit9e 7 eu muncesc8 du arbeit9e9st 7 tu muncesti8 er ? sie ? es arbeit9e9t 7 el ? ea munceste8

,ir arbeit9en 7 noi muncim8 i$r arbeit9e9t 7 voi munciti8 sie ? 4ie arbeit9en 7 ei muncesc? .vs.munciti8 /lte verbe care se conMuga la !el : reden 7 a vorbi, regnen 7 a )loua, heiraten 7 a se casatori, schneiden 7 a taia, melden 7 a anunta, !inden 7 a gasi8 %on0uga aceste verbe la &rezent , aca inca mai intam&ini &robleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu , * An @ectia nr.1" am )reci#at ca du)a criteriul fonetico-morfologic verbele )ot fi slabe si tari. #erbe care prezinta modi!icari vocalice. :erbele tari isi sc$imba vocala din radacina la )ersoana a doua si a treia singular: a EO = au EO =u e EO ie; i o EO ( " EO a 6S: geben 7 a da (geb-en) - verb tare8 ic$ gebe 7 eu dau du gibst 7 tu dai er ? sie ? es gibt 7 el ? ea da ,ir geben 7 noi dam i$r gebt 7 voi dati sie ? 4ie geben 7 ei dau ? .vs. dati /lte verbe care prezinta modi!icari vocalice si se conMuga la !el : bac2en 7 a coace ?a EO =7 bergen 7 a salva ?e EO i7 blasen 7 a sufla ?a EO =7 braten 7 a )ra*i ?a EO =7 brechen 7 a ru)e ?e EO i7 dreschen 7 a strica, distruge ?e EO i7 d"r!en 7 a fi )ermis ?" EO a7 emp!ehlen 7 a recomanda ?e EO ie7 %on0uga aceste verbe la &rezent , aca inca mai intam&ini &robleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu ,

4a cerinta vs. folosind formularul de contact aici va &ot &une la dis&ozitie in format $8lista celor mai im&ortante =. de verbe con0ugate care &rezinta modificari vocalice ,,,

4onMugarea la prezent a verbelor neregulate. #erbele mi'te - slabe; tari.


1. An limba germana un singur verb ar )utea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN". Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen. S6I0 (zain) E a !i ich bin (i$ bin) 7 eu sunt du bist (du bist) 7 tu esti er / sie / es ist (er?#i?es ist) 7 el?ea? N este ir sind (vir sind) 7 noi suntem ihr seid (ihr said) 7 voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) 7 ei sunt? .vs. sunteti haben (habn) E a avea ich habe (ih habe) 7 eu am du hast (du hast) 7 tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) 7 el? ea? N are ir haben (vir haben) 7 noi avem ihr habt (ir habt) 7 voi aveti sie / Sie haben (zi haben) 7 ei au ? .vs. aveti erden (verden) 7 a deveni ich erde (ih verde) 7 eu devin du irst (du virst) 7 tu devii er / sie / es ird (er/zi/es) vird 7 el, ea devine ir erden (vir verden) 7 noi devenim ihr erdet (ir verdet) 7 voi deveniti sie / Sie erden (zi verden) 7 ei devin ? .vs. deveniti issen (vizen) E a sti ich ei1 (ih vais) 7 eu stiu

du ei1t (du vaist) 7 tu stii er / sie / es ei1 (er/zi/es vais) 7 el, ea stie ir issen (vir Dissen) 7 noi stim ihr i1t (ihr vist) 7 voi stiti sie / Sie issen (zi vizen) 7 ei stiu ? .vs. stiti 2. #erbele mi'te :erbele mi3te )re#inta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Cnele verbe slabe )re#inta anumite sc$imbari vocalice: nennen 7L nannte (im)erfect) 7L gennant ()artici)iu) 7 a numi8

brennen 7L brannte 7L gebrannt 7 a arde8

Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe 555 /lte verbe asemanatoare sunt : bringen 7L brac$te 7L gebrac$t 7 a aduce8 denOen 7L dac$te 7L gedac$t 7 a gandi8 Dnele verbe tari prezinta si schimbari consonantice : ge$en 7L ging 7L gegangen 7 a merge, a te duce8 ste$en 7L stand 7L gestanden 7 a sta8 :erbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar im)reuna cu forma de im)erfect si )artici)iu. .e obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este : 6'1: machen) -te) -t - acest lucru iti indica fa)tul ca verbul res)ectiv nu-si sc$imba forma : machen 1M machte 1M gemacht 8 6'2: sein) Dar) geDesen - toate formele sunt indicate )entru ca este verb tare si isi sc$imba forma8

4onMugarea verbelor cu particula separabila.


An limba romana verbele cu )articula se)arabila (trennbare Verben) nu e3ista, ele fiind o caracteristica a limbii germane. :erbele cu )articula se)arabila (trennbare :erben) sunt formate dintr-un )refi3 (an) 9 un verb (ru en) 7L anru!en 7 a suna )e cineva . 4ub aceasta forma a)ar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.

4onMugarea verbelor cu particula separabila la prezent: @a con*ugarea verbelor cu )articula se)arabila se des)arte )refi3ul de verb8 anru en 7L 6': Ac$ ru!e dic$ morgen an. -refi3ul se )une intodeauna la sfarsitul )ro)o#itiei indiferent de lungimea acesteia8 abwaschen 7L 6': Ac$ wasche $eute den gan#en Bag alle /abeln, <esser, Beller #usammen mit meiner /ro;mutter und meinen /esc$,istern ab.7 +u s)al a#i toata #iua toate furculitele, cutitele, farfuriile im)reuna cu bunia si fratii mei. Atunci cand verbul se regaseste intr-o )ro)o#itie cu un verb de*a con*ugat nu se mai des)arte si se adauga intodeauna la sfarsitul )ro)o#itiei8 +3: Ac$ muss immer ab aschen. 7 +u trebuie mereu sa s)al. Fbs.))) -ro)o#itiile ce contin un verb cu )articula se)arabila se construiesc )recum ai invatat in @ectia nr.20 cu sim)la adaugare a )refi3ului la sfarsitul )ro)o#itiei. 6': anru en 7L <u!st du mic$ $eute anD 7 <a suni asta#iD ab aschen (ab.van) E a spala ich asche ab (ih vae ab) 7 eu s)al du =schst ab (du vest ab) 7 tu s)eli er / sie / es =scht ab (er/zi/es vet ab) 7 el?ea s)ala ir aschen ab (,ir van ab) 7 noi s)alam ihr ascht ab (ihr vat ab) 7 voi s)alati sie / Sie aschen ab (zi van ab) 7 ei s)ala ? .vs. s)alati 4onMugarea verbelor cu particula separabila la participiu ?trecut7: ab aschen (nominativ) 7 a s)ala 7L abge aschen (&artici&iu) 7 s)alat 6': <eine <utter $at abge aschen 7 <ama mea a s)alat.

Imper!ectul in germana.
Am)erfectul verbelor slabe se formea#a )rin intercalarea N-teN intre radacina verbului si desinentele de numar si )ersoana. Am)erfectul ca si tim)ul )erfect com)us e3)rima o actiune trecuta si se foloseste in )ovestiri. Am)erfectul e3)rima o actiune trecuta si inc$eiata, el nu )oate a)area acolo unde mai e3ista o legatura cu )re#entul.

machen (infinitiv) machte (im)erfect) gemacht ()artici)iu AA) 4onMugarea la imper!ect a verbului machen: ich machte 7 eu faceam du machtest 7 tu faceai er / sie / es machte 7 el, ea facea ir machten 7 noi faceam ihr machtet 7 voi faceati sie / Sie machten 7 ei faceau ? .vs. faceati Fbs. ))) @a )ersoana a treia singular forma este identica cu cea de )ersoana A singular. Berminatia de )ersoana si numar N-tN nu se mai adauga. 4orect : er, sie, es mac$te8 Incorect: er, sie, es mac$tet /lte verbe care se conMuga la !el sunt: bauen (infinitiv) baute (im)erfect) 7 a construi8 brauchen (infinitiv) brauchte (im)erfect) 7 a avea nevoie8 dec2en (infinitiv) dec2te (im)erfect) 7 a aco)eri8 !ragen (infinitiv) !ragte (im)erfect) 7 a intreba8 lernen (infinitiv) lernte (im)erfect) 7 a invata8 lachen (infinitiv) lachte (im)erfect) 7 a rade8 spielen (infinitiv) spielte (im)erfect) 7 a se *uca8 Am)erfectul verbelor tari nu are o regula. +le )re#inta la im)erfect anumite sc$imbari vocalice care nu sunt totdeauna )revi#ibile. Berminatiile de numar si )ersoana sunt aceleasi. brechen (infinitiv) brach (im)erfect) gebrochen ()artici)iu AA) 7 a ru)e 4onMugarea la imper!ect a verbului tare brechen: ich brach 7 eu ru)eam du brachst 7 tu ru)eai er / sie / es brach 7 el ? ea ru)ea ir brachen 7 noi ru)eam ihr bracht 7 voi ru)eati sie / Sie brachen 7 ei ru)eau ? .vs. ru)eati /lte verbe tari care se conMuga la !el : !angen (infinitiv) !ing (im)erfect) 7 a )rinde8 geben (infinitiv) gab (im)erfect) 7 a da8 !ahren (infinitiv) !uhr (im)erfect) 7 a merge (cu masina)8 gehen (infinitiv) ging (im)erfect) 7 a merge ()e *os)8 liegen (infinitiv) lag (im)erfect) 7 a sta intins8 schla!en (infinitiv) schlie! (im)erfect) 7 a dormi8 lau!en (infinitiv) lie! (im)erfect) 7 a alerga8

#erbele cu particula separabila: !ernsehen (infinitiv) sah !ern (im)erfect) !erngesehen ()artici)iu AA) 7 a se uita la televi#or 4onMugarea la imper!ect a verbului cu particula separabila !ernsehen: ich sah !ern 7 eu ma uitam la televi#or du sahst !ern 7 tu te uitai la televi#or er / sie / es sah !ern 7 el ? ea se uita la televi#or ir sahen !ern 7 noi ne uitam la televi#or ihr saht !ern 7 voi va uitati la televi#or sie / Sie sahen !ern 7 ei se uitau ? .vs. va uitati la televi#or

$articipiul II in germana.
@a formarea -artici)iului AA trebuie tinut seama de ti)ul verbului - slab, tare cat si de )refi3ul sau terminatia acestuia. a) -artici)iul AA verbe tari 7 ()refi3ul) ge- 9 radacina verbului 9 ?uneori apar modi!icari vocalice in radacina7 9 -en (terminatia ? sufi3ul) 6': schreiben (infinitiv) 7L ge- 9 schreib 9 -en 7 geschrieben ()artici)iul AA) b) -artici)iul AA verbe slabe 7 ge- ()refi3ul) 9 radacina verbului 9 -?e7t (terminatia, sufi3ul)8 6': suchen (infinitiv) 7L ge- 9 such 9 -t 7 gesucht ()artici)iu AA) 4ufi3ul (-et) il )rimesc verbele care formea#a im)erfectul in -ete. 6'.: arbeiten (infinitiv) 7L ge- 9 arbeit 9 -et 7 gearbeitet ()artici)iul AA) c) .aca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ierenN , formea#a )artici)iul AA fara )refi3ul ge- dar cu terminatia -t 8 6' : tele!onieren (infinitiv) 7L tele!onier 9 -t 7 tele!oniert ()artici)iu AA) d) Boate verbele cu )refi3ul be- , formea#a )artici)iul AA fara )refi3ul ge-: 6'.: be2ommen (infinitiv) 7L be2omm 9 en 7 be2ommen ()artici)iul AA) 8 besuchen (infinitiv) 7L besuch 9 t 7 besucht ()artici)iul AA)

#erbele modale din limba germana.


:erbele modale se mai numesc si verbe au3iliare modale deoarece nu a)ar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care e3)rima ideea )rinci)ala a )ro)o#itiei. 0ormele verbelor modale de singular )re#inta as)ecte neregulate. 4unt sase verbe modale in limba germana: 2(nnen; m"ssen; sollen; d"r!en; m(chten; ollen. 9 issen (care nu este verb modal dar se con0uga ca unul) :erbul modal 2(nnen (a )utea) )oate e3)rima: !aptul de a !i capabil* !" +r Oann .eutsc$ s)rec$en. 7 +l )oate ? este ca)abil sa vorbeasca germana. prileM; ocazie* !" +r Oann im 4ommer nac$ Jien fa$ren. 7 +l )oate (are )rile*ul) sa )lece la :iena in vara.

presupunere* 7L +r Oann #u 2ause sein. 7 +ste )osibil sa fie acasa.

:erbul modal m"ssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) )oate e3)rima: necesitatea* EO Jir m1ssen um#ie$en 7 Brebuie sa ne mutam. :erbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul m1ssen , numai ca sensul este diferit si e3)rima: o obligatie morala; o propunere8 EO Jas soll ic$ $eute Ooc$enD 7 Ee trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc asta#i D :erbul modal d"r!en (a avea voie, a fi )ermis) )oate e3)rima: permisiunea* EO Ac$ darf $ereinOommen. 7 Am voie ? imi este )ermis sa intru. interdictie* EO Am >immer darf man nic$t rauc$en 7 An camera nu se fumea#a. intrebare politicoasa* EO .arf ic$ 4ie et,as fragenD 7 -ot sa va intreb cevaD !olosirea corespunzatoare a unui lucru* EO .ieser 4toff darf nic$t #u $ei; ge,asc$en ,erden. 7 Acest material nu trebuie s)alat la o tem)eratura ridicata ? cu a)a fierbinte. :erbul modal m(chten (a )lace ceva, a dori) )oate e3)rima: dorinta* EO Ac$ mGc$te das Buc$ lesen. 7 As dori sa citesc aceasta carte. rugaminte politicoasa: EO <Gc$ten 4ie am <ontag 0rau Feller anrufenD 7 Ati dori sa o sunati luni )e .-na FellerD :erbul modal ollen (a vrea) )oate e3)rima: dorinta* EO +r ,ill ein Eola trinOen. 7 +l vrea sa bea o cola. cerinta* EO 2err 0rit# ,ill nic$t, dass $ier ein 2aus gebaut ,ird. 7 .omnul 0rit# nu vrea sa se construiasca aici o casa. adresare politicoasa* EO Jollen 4ie nur ein moment ,artenD 7 :reti sa aste)tati doar un momentD

$er!ectul compus.
-erfectul com)us se formea#a cu a*utorul au3iliarelor ChabenC si CseinC con*ugate la tim)ul )re#ent la care se adauga )artici)iul AA al verbului de con*ugat la )erfect com)us. :erbul au3iliar si )artici)iul AA incadrea#a )ro)o#itia, aceasta structura fiind una s)ecifica limbii germane. 4aracteristica timpului per!ect compus este incheierea unei actiuni. - -erfectul com)us ne indica inc$eierea unei stari sau al unui )roces, dar care are urmari in )re#ent. 7L Ac$ $abe das /edic$t vergessen. Ac$ ,eiss es nic$t me$r. 7 Am uitat )oe#ia. (u o mai stiu. - -erfectul com)us mai )oate e3)rima o actiune care s-a intam)lat de curand. 7L 2ast du die

Bablette genommenD 7 Bi-ai luat )astilaD 4u verbul NhabenN se !olosesc urmatoarele categorii de verbe: - verbele re!le'ive: sich Dundern 7 a fi sur)rins8 sich Daschen 7 a te s)ala8 sich anziehen 7 a te imbraca8 - verbele tranzitive (care cer un com&lement direct) : schreiben 7 a scrie8 lesen 7 a citi8 sehen 7 a vedea8 - o parte a verbelor intranzitive (care cer un com&lement indirect) care indica ince)erea sau inc$eierea unui )roces sau a unei actiuni : Dohnen 7 a locui8 schlafen 7 a dormi8 leben 7 a trai8 - verbele modale*

4u verbul NseinN se !olosesc urmatoarele categorii de verbe: - verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen) fahren) kommen) fliegen9 - verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen 7 a adormi8 aufDachen 7 a se tre#i8 sterben 7 a muri8 - verbele au'iliare: sein 7 a fi 8 Derden 7 a deveni8 - verbul bleiben 7 a ramane8 An continuare va voi con*uga un verb cu QseinQ , unul cu Q$abenQ si un verb cu )articula se)arabila. 4onMugarea verbului N!ahren E a plecaN la per!ect compus: ic$ bin gefa$ren 7 eu am )lecat8 du bist gefa$ren 7 tu ai )lecat8 er ? sie ? es ist gefa$ren 7 el ? ea a )lecat8 ,ir sind gefa$ren 7 noi am )lecat8 i$r seid gefa$ren 7 voi ati )lecat8 sie ? 4ie sind gefa$ren 7 ei au ? .vs. ati )lecat8 4onMugarea verbului re!le'iv Nsich aschen E a te spalaN la per!ect compus: ic$ habe mich ge,asc$en 7 eu m-am s)alat8 du hast dich ge,asc$en 7 tu te-ai s)alat8 er ? sie ? es hat sich ge,asc$en 7 el ? ea s-a s)alat8 ,ir haben uns ge,asc$en 7 noi ne-am s)alat8 i$r habt euch ge,asc$en 7 voi v-ati s)alat8 sie ? 4ie haben sich ge,asc$en 7 ei s-au s)alat ? .vs. v-ati s)alat8 4onMugarea verbului cu particula separabila Nherein2ommen E a intra N

ic$ bin $ereingeOommen 7 eu am intrat8 du hast $ereingeOommen 7 tu ai intrat8 er ? sie ? es ist $ereingeOommen 7 el ? ea a intrat8 ,ir sind $ereingeOommen 7 noi am intrat8 i$r seid $ereingeOommen 7 voi ati intrat8 sie ? 4ie sind $ereingeOommen 7 ei au intrat ? .vs. ati intrat. Fbs.))) .aca la )re#ent sau im)erfect )articula se des)arte de verb, acest lucru nu se intam)la si la )erfect com)us. Fbs. ))) :erbele de miscare se )ot con*uga la )erfect com)us si cu au3iliarul ChabenC insa in acest ca# indica durata unei actiuni si nu directia. 7L +r hat drei 4tunden gesc$,ommen 7 +l a inotat trei ore. 7L +r ist bis ans andere Cfer gesc$,ommen 7 +l a inotat )ana la celalalt mal. Fbs.))) -erfectul com)us si im)erfectul sunt tim)uri greu de deosebit. @rebuie sa tii minte ca &erfectul com&us are legatura cu &rezentul si eF&rima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri) in viata cotidiana )e cand im)erfectul se foloseste in )ovestiri, in scrieri literare.

.ai mult ca per!ectul.


<ai mult ca )erfectul se formea#a cu a*utorul verbelor au3iliare ChabenC si CseinC la tim)ul im)erfect la care se adauga )artici)iul AA al verbului de con*ugat. :erbele care se construiesc cu ChabenC si CseinC ti le-am )re#entat la formarea )erfectului com)us din @ectia nr.2'. Acestea sunt valabile si )entru mai mult ca )erfectul. Mai mult ca &erfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in general in scrieri literare. 7L +r Oam #ur1cO, ,eil er seinen <antel vergessen $atte. 7 4-a intors, deoarece isi uitase )altonul. 4onMugarea verbului Narbeiten E a munciN la mai mult ca per!ect: ic$ hatte gearbeitet 7 eu muncisem8 du hattest gearbeitet 7 tu muncisei8 er ? sie ? es hatte gearbeitet 7 el ? ea muncise8 ,ir hatten gearbeitet 7 noi munciseram8 i$r hattet gearbeitet 7 voi munciserati8 sie ? 4ie hatten gearbeitet 7 ei muncisera ? .vs. munciserati8

#iitorul prezent si viitorul anterior.


#iitorul prezent se formea#a in limba germana cu a*utorul au3iliarului CDerdenC con*ugat la tim)ul )re#ent si infinitivul verbului de con*ugat care nu se sc$imba. Ea si la )erfect com)us sau mai mult ca )erfect, forma de infinitiv a verbului este )lasata la sfarsitul )ro)o#itiei. #iitorul prezent 7 au3iliarul N erdenN con*ugat la )re#ent R in!initivul verbului de

conMugat care nu se sc$imba 4onMugarea verbului Nmachen E a !aceN la viitorul prezent : ic$ Derde mac$en 7 eu voi face8 du Dirst mac$en 7 tu vei face8 er ? sie ? es Dird mac$en 7 el ? ea va face8 ,ir Derden mac$en 7 noi vom face8 i$r Derdet mac$en 7 voi veti face8 sie ? 4ie Derden mac$en 7 ei vor face ? .vs veti face. 6'.: Ac$ ,erde das Buc$ lesen 7 Eu voi citi cartea. :iitorul )re#ent mai )oate fi e3)rimat si cu a*utorul )re#entului, in acest ca# se cere folosirea adverbelor de tim) ca : morgen 7 maine, "bermorgen 7 )oimaine, n=chste 7 urmatorul etc. 6'.: <orgen lese ic$ das Buc$. 7 <aine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

#iitorul anterior se formea#a cu a*utorul au3iliarului CDerdenC con*ugat la )re#ent, )artici)iul AA al verbului de con*ugat si au3iliarul ChabenC si CseinC. Acest tim) se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti. #iitorul anterior 7 au3iliarul N erdenN con*ugat la )re#ent R $articipiul II al verbului de conMugat R au3iliarul NhabenN / NseinN 4onMugarea verbului NmachenN la viitorul anterior: ic$ Derde gemac$t $aben 7 eu voi fi facut8 du Dirst gemac$t $aben 7 tu vei fi facut8 er ? sie ? es Dird gemac$t $aben 7 el ? ea va fi facut8 ,ir Derden gemac$t $aben 7 noi vom fi facut8 i$r Derdet gemac$t $aben 7 voi veti fi facut8 sie Derden gemac$t $aben 7 ei vor fi facut ? .vs. veti fi facut8 6'.: <eine 0reundin ,ird gestern ins /ebirge gefa$ren sein. 7 -rietena mea va fi )lecat ieri la munte.

$articipiul 1
$articipiul 1 se formea#a de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia N-dN ( kommend 1 care vine9 Deinend 1 care &lange ) 6'.: Weinende Ainder 7 co)ii care )lang

(infinitivul verbului) !ragen R (terminatia) -d 7 !ragend $articipiul 1, denumit si )artici)iul )re#ent, e3)rima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea e3)rimata )rin verbul )redicativ8 el nu e3)rima deci o actiune )re#enta decat atunci cand o e3)rima si verbul )redicativ: 6'.: Ac$ $Gre die singenden vGgel. 7 Aud )asarile care canta ? cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud) Ac$ $Grte die singenden vGgel. 7 Am au#it )asarile care cantau. (in trecut ) Ac$ ,erde die singenden vGgel $Gren. 7 :oi au#i )asarile care vor canta. (in viitor)

$articipiul 1 se )oate folosi )e langa substantiv, com)ortandu-se ca un ad*ectiv: 6'.: Ac$ $abe ein sc$nell fa$rend Auto gese$en. 7 Am va#ut o masina ra)ida. schnell !ahrend 7 conducere ra)ida 6'.: +in ,einend Find nervt mic$. 7 Cn co)il care )lange ()langacios) ma enervea#a.

4onMunctivul 1 ?prezent7 si 4onMunctivul 2 ?imper!ect7


4onMunctivul 1 sau con*unctivul )re#ent se formea#a de la forma de infinitiv )rin inlaturarea terminatiei Q-enQ la care se adauga terminatia Q-eQ, res)ectiv terminatiile de )ersoana si numar. Atat )ersoana 1 singular si )lural cat si )ersoana a a-3-a )lural, sunt identice cu cele de indicativ )re#ent. .e obicei con*unctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta. 6'.: +r $at mir gesagt, da; er morgen !ahre. 7 +l mi-a s)us ca )leaca maine An continuare va voi con*uga doua verbe (verb slab si tare) la con*unctivul 1: schla!en ( a dormi ) - verb tare ic$ sc$lafe du sc$lafest er ? sie ? es sc$lafe ,ir sc$lafen i$r sc$lafet sie ? 4ie sc$lafen ho!!en (a s&era) - verb slab

ic$ $offe du $offest er ? sie ? es $offe ,ir $offen i$r $offet sie ? 4ie $offen Fbs.))) :erbele la con*unctivul 1 nu )rimesc umlaut sau nu )re#inta sc$imbari vocalice asa cum se intam)la la )re#ent. 4onMunctivul 2 im)erfect ne arata fa)tul ca un lucru s-ar )utea intam)la sau reali#a in realitate. +l se formea#a de la forma de im)erfect a verbului la care se adauga terminatiile de )ersoana si numar. 0ormele de im)erfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de con*unctiv. An continuare va voi con*uga doua verbe (verb slab si tare) la con*unctivul 2: ho!!en (a s&era) - verb slab ic$ $offte 7 eu as s)era du $offtest 7 tu ai s)era er ? sie ? es $offte 7 el ? ea ar s)era ,ir $offten 7 noi am s)era i$r $offtet 7 voi ati s)era sie ? 4ie $offten 7 ei ar s)era ? .vs. ati s)era schla!en ( a dormi ) - verb tare ic$ sc$liefe 7 eu as dormi du sc$liefest 7 tu ai dormi er ? sie ? es sc$lie!e 7 el ? ea ar dormi ,ir sc$liefen 7 noi am dormi i$r sc$liefet 7 voi ati dormi sie ? 4ie sc$liefen 7 ei ar dormi ? .vs. ati dormi Fbs.))) :erbele tari care contin la im)erfect vocalele a, o, u )rimesc la con*unctivul 2 umlaut : 6'.: (im&erfect) er sang 7 el a cantat8 7L (con0unctivul +) er s=nge 7 el ar canta8 Fbs.))) 4onMunctivul 2 a unui verb se mai )oate inlocui cu verbul CDerdenC la con*unctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului :

schla!en E a dormi ic$ D;rde sc$lafen 7 eu as dormi8 du D;rdest sc$lafen 7 tu ai dormi8 er ? sie ? es D;rde sc$lafen 7 el ? ea ar dormi8 ,ir D;rden sc$lafen 7 noi am dormi8 i$r D;rdet sc$lafen 7 voi ati dormi8 sie ? 4ie D;rden sc$lafen 7 ei ar dormi ? .vs. ati dormi8

/dverbul. 4lasi!icare.
/dverbul este )artea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Eele mai multe adverbe sunt nefle3ibile, numai cateva )ot avea grade de com)aratie. 8upa structura adverbele pot !i : sim)le derivate com)use 8upa sens; adverbele pot !i : de loc de tim) de mod /dverbele de loc )ot arata )o#itia in s)atiu si ras)und la intrebarea JoD (CndeD)8 sau ne )ot arata directia si atunci ras)und la intrebarea Jo$inD (AncotroD) sau Jo$erD (.e undeD). Adverbele care ne indica &ozitia in s&atiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (*os), vorn (in fata), hinten (in s)ate), rechts (la drea)ta), lin2s (la stanga), drinnen (inauntru), drau1en (afara) etc. Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in *os), heraus (in afara), dr"ber (deasu)ra), vor =rts (inainte) etc. /dverbele de timp )ot e3)rima cand are loc o actiune: Momentul Wann: (EandD) : Metzt (acum), gerade (tocmai), heute (a#i), gestern (ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (du)a aceea), vorher (mai inainte), inz ischen (intre tim)). urata unei actiuni Wie lange: (Eat tim)D): lange (de mult tim)), seitdem (de atunci), bisher ()ana acum), eiterhin (mai de)arte)8 $recventa cu care are loc o actiune Wie o!t: (Eat de desD): einmal (o data), z eimal (de doua ori), manchmal (uneori), o!t (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), ieder (iarasi)8

/dverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si ras)und la intrebarea Wie: (EumD): gern (cu )lacere), schnell (re)ede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgend ie (cumva), hinterr"c2s ()e la s)ate, miseleste), blindlings (orbeste). /dverbele derivate: -e langa adverbele sim)le s#, gern, # t e3ista adverbe formate )rin derivare. - cu a*utorul sufi3ului "-s" se )ot forma adverbe de tim& sau adverbe care ne arata ordinea: erstens, morgens; sonntags. - sufi3ul "-w$rts" formea#a adverbe de directie: ost =rts (s)re est), r"c2 =rts (ina)oi)8 /dverbele compuse: Acest tim) de adverbe se com)un din )articula da, hier, w# si o )re)o#itie (@ectia nr.22). -re)o#itiile care ince) cu o vocala )rimesc un NrN de legatura. 6'.: daran; dabei; darau!; damit; danach; hierau!; hier!"r; or"ber; omit*

4azurile substantivelor. 4aracteristici.


4ubstantivul este )arte de vorbire fle3ibila la fel ca ad*ectivul, )ronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi sc$imba forma in functie de ca#, numar si gen. An limba germana substantivul are )atru ca#uri: 0ominativ; %enitiv; /cuzativ si 8ativ. 4azul 0F.I0/3I# - caracteristici @a ca#ul (ominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar. 4ubstantivul in ca#ul (ominativ ras)unde la intrebarea: W6<: 7 EineD 6'.: Andrei ist #u 2ause. 7 Andrei este acasa. (%ine este acasa? 1M *ndrei) 4ein Bruder ist @e$rer. 7 0ratele lui este )rofesor. ( %ine este &rofesor? 1? fratele lui ) 4azul /4D@/3I# - caracteristici 4ubstantivul in ca#ul Acu#ativ ras)unde la intrebarile : W/S: (%e?) W60: ("e cine?) 555 Atentie nu face confu#ie cu intrebarea Wenn: (%and?) 555 6'.: .ie <utter trinOt der Eola. 7 <ama bea cola. (%e bea mama? 1M %ola) +r unterric$tet die 4tudentinnen. 7 +l invata ? le )reda elevilor ? studentilor. ( "e cine invata el? 1M &e elevi ) 4azul 8/3I# - caracteristici

4ubstantivul in ca#ul .ativ are functia sintactica de com)lement indirect si ras)unde la intrebarea W6.: (EuiD) +l )oate a)area du)a verbe care cer obligatoriu ca#ul .ativ: 6'.: Andra begegnet seiner 0reundin.7 Andra s-a intalnit cu )rietena sa.

-oate a)area si du)a verbe care acce)ta si ca#ul Acu#ativ. 6'.: Ac$ gebe der <utter das 2eft.7 Ai dau mamei caietul. (mamei este com&lement indirect ativ N das 8eft com&lement direct *cuzativ )

4azul %60I3I# - caracteristici 4ubstantivul in ca#ul /enitiv arata )osesia si ras)unde la intrebarea W6SS60: (a) al) ai) ale cui ? ) si are functia de atribut. 6'.: .as 2eft meines Bruders ist alt.7 Eaietul fratelui meu este vec$i. 4ubstantivul in ca#ul /enitiv il recunosti mai ales du)a terminatia -(e)s - terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss) - H) -F) -z) -sch) -tsch -terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in s)ecial in : -e) -ler) -ner) -le) -en) -tel) -el) -er) -ein) -ling 4ubstantivul in ca#ul /enitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o %#cala sau in -h 4ubstantivul in ca#ul /enitiv ne )oate indica si tim)ul sau locul. 6'.: +ines Bages sag er mir die Ja$r$eit. 7 Antr-o #i mi-a s)us adevarul. 4ie Oam des Jeges und sa$ i$n. 7 +a venea )e drum si l-a va#ut.

0umarul substantivelor. 4and !olosim singular si cand plural.


Ea si in limba romana, in limba germana substantivul )oate a)area atat la singular cat si la )lural. 4ategoriile de substantive care apar la singular : (umele de )ersoane a)ar in general numai la numarul singular. Atunci cand a)ar la )lural denumesc membrii unei familii 7L 8ie Aellers sind heute zu &ause 7 Felerii sunt a#i acasa (QJellerQ fiind un nume de familie ) Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular )entru a denumi o ma*oritate 7L Wald; $olizei 7 )adure, )olitie8 Aceste substantive a)ar la )lural atunci cand vrem sa le numaram si cand )utem sa le deosebim unele de altele. 4ubstantivele care denumesc materii a)ar la singular )recum nume de alimente ( .ilch 7 la)te, Wasser 7 a)a, -leisch 7 carne ), metale ( Silber 7 argint, %old 7 aur ), materiale ( &olz 7 lemn, Wolle 7 lana ).

4ubstantivele abstracte a)ar tot la singular 7L -reiheit 7 libertate, &itze 7 caldura, <uhe 7 liniste, etc. Acest ti) de substantive a)ar la )lural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu )ersoane. 4ubstantivele care denumesc culori sau care )rovin din ad*ective 7L das 9lau 7 albastrul, das <ot 7 rosul, das %ute 7 binele8 4ubstantivele care )rovin din infinitivul verbului a)ar tot la singular si denumesc un )roces 7L das Schreiben 7 scrisul. An anumite situatii )oate a)area si la )lural dar sensul este diferit : die Schreiben 7 scrierile, o)erele unui scriitor. 4unt folosite la singular si substantive ca %las 7 )a$ar, 3asse 7 ceasca, Liter 7 litru, Ailometer 7 Oilometru, atunci cand denumesc cantitatea, res)ectiv unitati de masura 7L eine 3asse Aa!!ee 7 o ceasca de cafea, C Liter .ilch 7 ! litri de la)te.

4ategoriile de substantive care apar la plural : Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare )arte la numarul )lural 7L -erien 7 vacanta, 6ltern 7 )arinti, -inanzen 7 finante, %esch ister 7 frati, Leute 7 oameni. .enumirile de sarbatori a)ar la )lural, dar sunt folosite cu sensul de singular 7L Weihnachten 7 Eraciunul, Fstern 7 -asti8 Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari a)ar la )lural 7L die D.S./. , die /lpen 7 Al)ii, die Aarpaten 7 Ear)atii8 .enumirile de feluri de animale, )lante le intalnim tot la )lural 7L <eptilien 7 re)tile8

In aceasta lectie vom invata tot ce trebuie sa stim despre substantiv si genurile substantivului. Litera mare pentru substantive In limba germana toate substantivele trebuie sa fie scrise cu litera mare, indiferent de pozitia lor in propozitie . Wir sind 5 Leute im Haus, meine Eltern, meine Schwester und mein Bruder In exemplul de mai sus , Leute (persoana) , haus (casa) , Eltern (parinti), Schwester (sora) si !ruder (frate) sunt toate substantive si de aceea trebuie sa fie scrise cu litera mare. Genul substantivelor

"a si in limba romana, fiecare substantiv are genul sau, fie masculin (der) , fie feminin (die) sau neutre (das). Substantivele plurale sunt mereu considerate la feminin . #eoarece genurile nu corespund neaparat cu genul obiectului in realitate putem spune ca substantivele si genurile sun neprevizibile. $sadar trebuie sa va obisnuiti ca la inceput sa invatati pe de rost articolele si genurile substantivelor. La sfarsitul lectiei puteti gasi sfaturi utile pentru a indentifica genul unui substantiv. "ateva exemple % <asculin 0eminin (eutru Substantive si genuri der <ann omul der :ogel pasarea die 0rau femeia die Blume floarea das Find copilul das =bst fructul

Substantive compuse Limba germana are foarte mulet substantive care sunt formate prin compunerea a doua sau mai multe cuvinte (ceea ce face limba germana ca fiind cunoscuta pentru a avea cuvinte foarte lungi ). "uvintele compuse nu trebuiesc sa fie neaparat substantive, pot fi de asemenea ad&ective , verbe si prepozitii. 'otusi , in cazul nostru , ultimul element al unui substantiv compus trebuie sa fie substantiv deoarece genul si pluralul substantivului compus este indicat de ultimul cuvant . Substantive compuse Substantiv ( substantiv der :ater das @and Ad*ectiv ( substantiv sc$nell der >ug :erb 4tem 9 Substantiv trinOen das Jasser das :aterland der 4c$nell#ug das BrinO,asser tara de origine tren expres apa potabila

Articole hotarate si nehotarate $rticolele hotarate fac referire la obiecte)persoane cunoscute , ca si in limba romana de altfel. 'oate exemplele de mai sus folosesc articolele hotarate, *der*, *die* si *das* . "orespondentul pentru articolele nehotarate sunt *ein* (pentru masculin si neutru ) si *eine* (pentru feminn) . +u exista articol nehotarat pentru plural in limba germana. Mai jos gasiti cateva indicii pentru a putea determina genul substantivelor : Substantive la masculin%

-el -er -ig -ismus -ling -or ,ersoane masculine -ile Luni Sezoane Substantive la feminin% -ei -ie -en# -$eit -Oeit -ion -iO -age -tMt -sc$aft -ung -ur ,ersoane de sex feminin <a&oritatea copacilor <a&oritatea florilor <a&oritatea fructelor Substantive neutre%

Su!i' der :ogel (pasare) der Eom)uter (com)uter) der FMfig (cusca) der Iournalismus (&urnalism) der 0r1$ling (primavara) der -rofessor ()rofesor) <eguli der 4o$n (fiu) der 4onntag (#uminica) der Ianuar (Ianuarie) der Jinter (iarna)

Su!i' die KMuberei (furt) die Batterie (baterie) die Fonferen# (conferinta) die 0rei$eit (libertate) die <Mnnlic$Oeit (barbatie) die @egion (legiune) die AOustiO (acustica) die /arage (gara&) die CniversitMt (universitate) die <annsc$aft (echipa) die Jo$nung (plat) die FariOatur (caricatura) <eguli die Boc$ter (fiica) die 0G$re (pin )copac) die Kose (trandafir) die Banane (banana)

Su!i' -c$en -lein -ma -ett -ment -o -um <eguli .rase 'ari "ulori /orme de infinitiv folosite ca substantiv das 0ranOfurt (0ranOfurt) das UgT)ten (+gi)t) das /r1n (verde) das Ban#en (dans) das FMt#c$en (pisica) das 0rMulein (tanara) das .rama (drama) das Bett (pat) das +3)eriment (e3)eriment) das 0oto (fotografie) das Fal#ium (calciu)

8eclinarea Substantivului in %ermana


4ubstantivul german are )atru declinarii fiecare cu )ro)riile caracteristici, aceste declinari se invata in tim) )rin multa )ractica. :a voi clasifica fiecare declinarile substantivului im)reuna cu e3)licatii utile si un e3em)lu.

8eclinarea I ( substantive feminine)


An aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o terminatie. -use la )lural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e Singular (. die 0rau 7 femeii /. der 0rau 7 a, al, ai, ale femeii .. der 0rau 7 femeii AOO. die 0rau 7 femeia $lural (. die 0rauen 7 femeile /. der 0rauen 7 a, al, ai, ale femeilor (. den 0rauen 7 femeilor AOO. die 0rauen 7 femeile

8eclinarea II / 8eclinarea slaba ( substantive masculine)


4ubstantivele din aceasta categorie )rimesc terminatiile -n sau -en la toate ca#urile. /enul de substantive care se declina astfel sunt: substantive masculine de genul: der Mensch 1 omul) der 8err 1 domnul) der !achbar 1 vecinul masculinele care se termina in -e, nume de )ersoane sau de animale: der 5rieche 1 grec) der 8asse 1 ie&ure9 substantive abstracte care se termina in -e, der $riede 1 libertate) der !ame 1 nume cuvinte care )rovin din greaca sau latina: der iamant 1 diamant) der (tudent 1 student un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das 8erz 1 inima =bs 555 Berminatia )e care o )rimesc substantivele la (ominativ )lural o sa o )rimeasca si la /, ., AOO singular. Singular (. der <ensc$ 7 omul /. des <ensc$en 7 a, al, ai, ale omului .. dem <ensc$en 7 omului AOO. den <ensc$en 7 omul $lural (. die <ensc$en 7 oamenii /. der <ensc$en 7 a, al, ai, ale oamenilor (. den <ensc$en 7 oamenilor AOO. die <ensc$en 7 oamenii

8eclinarea III / 8eclinare tare (substantive masculine si

neutre)
Berminatia de /enitiv singular este intodeauna -es sau -s. @a (ominativ )lural substantivul va )rimi terminatia -er; -e sau -s. @a .ativ )lural este terminatia -n. Singular (. das Find 7 co)il /. des Findes 7 a, al, ai, ale co)ilului .. dem Find 7 co)ilului AOO. das Find 7 co)ilul $lural (. die Finder 7 co)ii /. der Finder 7 a, al, ai, ale co)iilor (. den Findern 7 co)iilor AOO. die Finder 7 co)ii

8eclinarea I# / 8eclinare .i'ta (substantive masculine si neutre)


@a ca#ul /enitiv singular substantivul )rimeste terminatia -s sau -es iar la )lural la toate ca#urile )rimeste terminatia -en Singular $lural (. das 4taat 7 statul (. die 4taaten 7 statele /. des 4taates 7 a, al, ai, ale statului /. der 4taaten 7 a, al, ai, ale statelor .. dem 4taat 7 statulului (. den 4taaten 7 statelor AOO. den 4taat 7 statul AOO. die 4taaten 7 statele

S-ar putea să vă placă și