Sunteți pe pagina 1din 10

VOCABULARUL

I. DEFINITIE

= este format din totalitatea cuvintelor care au existat sau exista intr-o limba

 vocabularul unei limbi este in permanenta schimbare, deoarece:


- apar cuvinte noi;
- dispar unele cuvinte;
- se schimba sensul unor cuvinte

 vocabularul limbii romane cuprinde aproximativ 120.000 de cuvinte

 vocabularul are 2 parti:

1. vocabularul fundamental

 cuprinde cuvintele cele mai importante si care sunt intelese de toti vorbitorii unei limbi

 cuprinde 1.500 de cuvinte

 cuvintele din vocabularul fundamental:


- au cea mai mare frecventa in procesul comunicarii
- sunt, in mare majoritate vechi si raman timp indelungat in limba asigurand relativa stabilitate a
acestei parto a vocabularului
- reprezinta toate partile de vorbire
- sunt baza pentru multe derivate sau compuse
- intra in numeroase locutiuni sau expresii
- sunt caracterizate deseori prin polisemantism
- denumesc in cea mai mare parte notiuni fundamentale

2. masa vocabularului – cuprinde cuvintele care NU intră în alc. vocabularul fundam.

1. regionalisme – cuvinte folosite numai în anumite regiuni ale ţării: curechi,


popuşoi, cucuruz.

2. arhaisme – cuvinte foarte vechi – care apar numai în scrierile cu caracter istoric.
voievod, paloş, vornic, postelnic.

3. neologisme – cuvinte împrumutate recent din alte limbi: astronaut, computer, solitar.

4. termeni ştiinţifici – apar în lucrările ştiinţifice: ipotenuză, protoni, moleculă, atom.

5. termeni tehnici – bujie, jantă, bormaşină, electromotor.


6. termeni populari – apar în vorbirea neîngrijită, în toate regiunile: mâţă.

DERIVAREA

1. definitie = este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi din
elementele existente in limba, cu ajutorul sufixelor si prefixelor, asezate inaintea, respectiv
la sfarsitul radacinii

2. cuvantul de baza= este cuvantul care serveste ca element de plecare in formarea altor cuvinte noi prin
derivare
Exemplu:
1. FLOARE – cuvant de baza cu radacina FLOR
2. exista situatii in care cuvantul de baza are aceeasi forma cu radacina:
COPIL <=>COPIL+arie

3. radacina = este elemntul comun tuturor cuvintelor derivate de la acelasi cuvant de baza

Exemplu: FLOR ___floare


inflorit

4. cuvintele derivate - cuvinte formate cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor.

5. derivarea cu SUFIXE

 definitie = sunetul sau grupul de sunete adaugate dupa radacina

 feluri
 lexicale – formeaza cuvinte noi
 gramaticale – formeaza forme gramaticale (sufixe de timp si de mod)
 lexico-gramaticale – exiprima simultan: un sens nou si o noua categorie gramatic.

 sufixele lexicale – se clasifica d.p.d.v. semantic – in


1. agentului – pietrar, fierar, bautor
2. insusirii – fricos, auriu, fugar
3. colectivitatii – multime, bradet, tineret, pietris
4. instrumentului – schimbator, sucitor
5. notiunilor abstracte – distractie, prietenie
6. modalitatii – barbateste, taras, copilareste
7. locului si originii – ardelean, benzinarie
8. obiectelor sau insusirilor mici ( sufixe diminutivale) – pietricica, grasut
9. obiectelor sau insusirilor mari (sufixe augumentative) – pietroi, grasan
 sufixele lexicale – d.p.d.v. morfologic – formeaza:
1. substantive – galbenus
2. verbe – a ciocani
3. adjective – visiniu, pasaresc
4. adverbe – vitejeste
5. numerale – doime
6. pronume – matalica
7. interjectie – aolica

 dubla sufixare – consta in – adaugarea succesiva la baza – a 2 sufixe - albina - bute

- albinar - butoi

 derivarea in serie – - albinarie - butoias


 cand baza unui cuvant derivate este un alt derivat
 se pot forma derivate in serie – avand mai multe etape de derivare
Exemplu: tara, taran, taranca, tarancuta

6. derivarea cu PREFIXE

 definitie = sunteul sau grupul de sunte adaugate inaintea radacinii pentru a forma
cuvinte noi

 feluri

1. negative – neaga sensul cuvantului; Ex: nesansa, inegalitate

2. privative – arata o lipsa; Ex: a desira, a descreti

3. iterative – arata o repetare; Ex: a rasciti, a reaminti

4. delocutive – formeaza cuvinte de la locutiuni;


Ex: a infaptui – locutiunea “a pune in fapt”
a imbratisa – locutiunea “ a prinde in brate

5. vechi – ne-, in-, des-, ras-;

6. noi – anti-, con-, inter-, pre-;

 derivarea regresiva –

 consta in inlaturarea unui sunet sau unui grup de sunete asimilate de vorbitor unor sufixe – pt a
forma cuvinte noi

 Exemplu:
- alint – alinta
- auz – auzi
- zbucium – zbuciuma

 dubla prefixare – - frunza - padure


consta in –
adaugarea - infrunzit - a impaduri
succesiva la baza –
a 2 prefixe
- neinfrunzit - a reimpaduri

7. sufixoidele si prefixoidele

 sufixoidele – sau falsele sufixe

 sunt elemente de compunere care se așază – după o rădăcină sau după un prefixoid – pentru a
forma un cuvânt nou.

 la fel ca si prefixoidele – provin din greaca veche sau din latină

 și sunt elemente savante de compunere – cu circulație internațională.

Exemple:
- log (specialist) – biolog, filolog, astrolog
- crație (conducere) – democrație, birocrație
- cid (ucigător) – insecticid, ierbicid
- fob (care urăște, care nu supărtă) – claustrofob, arahnofob, xenofob
- fil (iubitor) – bibliofil, cinefil
- grafie (scriere) – caligrafie, ortografie

 prefixoidele – sau falsele prefixe

 sunt elemente de compunere care se așază – înaintea unei rădăcini – pentru a forma un cuvânt nou

 cele mai multe – provin din greaca veche sau din latină

 și sunt elemente savante de compunere – cu circulație internațională.

Exemple:
bio- (viață): biosferă, biologic
aero- (referitor la aer): aeromodel, aeromodel,
hidro- (referitor la apă): hidrobiciletă, hidromasaj
micro- (mic): microorganism, microcelular
macro – (mare): macrocosmos, macrofotografie

 Deseori, cuvintele nou formate conțin doar prefixoide și sufixoide:


Exemple: ortografie, caligrafie, zoologie, geografie, filolog, hidrofob etc.
 A nu se confunda elementele savante de compunere – prefixoidele și sufixoidele – cu prefixele și
sufixele!

8. derivatele parasintetice

 cuvinte formate în acelaşi timp cu un sufix şi un prefix:


Exemplu: a înflori, a reactualiza, impietrire

9. familia lexicală - totalitatea cuvintelor – înrudite ca sens –formate de la un cuvânt de bază prin

- derivare sau

- alte mijloace – compunere, schimbarea valorii gramaticale

10. camp lexical

Cuvant Radacina Familie lexicala Camp lexical


de baza
- Derivate
- Alte mijloace de compunere
- schimbarea valorii gramaticale
scoala scol- scolarita carte

scolaresc elev

scolareste profesor

scolarime tabla

a scolariza pix

scolarizare catedra

prescolar catalog

floare flor- floricica petala

a inflori tulpina

inflorire frunza

infloritor
COMPUNEREA

1. definitie – este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care 2 sau m.m. cuvinte formează un
cuvânt nou.

2. procedee – compunerea se poate realiza prin:

 alaturare – parataxă/ juxtapunere:


- cu spatiu - de pe; de la; douazeci si unu;
- Delta Dunarii; Marea Neagra – se
articuleaza primiul cuvant : Deltei –
Dunarii; Marii Negre
- nou- nascut – se articuleaza al doilea cuvant; nou-nascutului

- cu cratima – nord-vest; vorba-lunga; nou-nascut; locotenent-colonel; franco-


român; pușcă-mitralieră; bloc-turn; legume-fructe; Târgu-Ocna; caine-lup;
rea-credinta

- sudare (contopire) – fara spatiu sau cratima – cumsecade; botgros;


binevoitor; primavara; untdelemn; faradelege;

 Subordonare – hipotaxă:

- floarea-soarelui; zgârie-nori; Baia de Aramă; coate-goale; bună-credință, regina-nopții;


viță-de-vie; Gura Ialomiței;

- bunăvoință; binefacere; astfel; doisprezece;

 Abreviere: B.R.D, TAROM, plafar,UNESCO

 cu elemente savante de compunere:

- prefixoide - false prefixe –


 auto - autobiografie, televiziune, biosferă,
 bio- (viață): biosferă, biologic
 aero- (referitor la aer): aeromodel, aeromodel,
 hidro- (referitor la apă): hidrobiciletă, hidromasaj
 micro- (mic): microorganism, microcelular
 macro -(mare): macrocosmos, macrofotografie

- sufixoide - false sufixe –


 -log (specialist): biolog, filolog, astrolog
 -crație (conducere): democrație, birocrație
 -cid (ucigător): insecticid, ierbicid
 -fob (care urăște, care nu supărtă): claustrofob, arahnofob, xenofob
 -fil (iubitor): bibliofil, cinefil
 -grafie (scriere): caligrafie, ortografie

3. pot fi compuse – urmatoarele parti de vorbire


- substantive - floarea-soarelui;buhai-de-balta;bunastare; botgros; Stefan cel Mare
- adjective – galben-verzui; romano-turc; binecunoscut; nemaipomenit; cumsecade;
- pronume – altceva; altcineva; fiecare; niciununul;dumneavoastra; oricine;
- numerale – unsprezece; douazeci; treizeci si unu; cate doi; de trei ori;
- verbe – a binevoi; a binemerita; a binecuvanta; a teleghida;
- adverbe – devreme; undeva; candva; odata; niciodata; altadata;
- prepozitii – de la; pe la; despre; de langa; de pe langa;
- conjuctii – deoarece; fiindca; ca sa;
- interjectii – hodoronc-tronc; hopa-topa;

CONVERSIUNEA
(SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE)

1. definitie - mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecerea
de la o parte de vorbire la alta .

2. cuvântul format prin conversiune – se comportă în comunicare ca partea de vorbire la care a trecut.

3. prin conversiune – se pot obţine:

1. SUBSTANTIVE - prin articulare cu articol hotărât, nehotărât, adjectival din:

1. verb

 la infinitiv ( infinitivul lung ) -


- A scrie corect e important – (verb)
- Scrierea conform regulilor gramaticale este corectă.

 la participiu –
- Cartea a fost scrisa de ... – (verb)
- Scrisul lui e indescifrabil./ Are un scris...

 la gerunziu –
- Am vazut oameni suferind – (verb)
- Suferindul privea trist spre... / Cel suferind...

 la supin –
- Fructele sunt pentru cules. – (verb)
- Culesul fructelor...

2. adjective - Urâtul ( un urât / cel urât ) nu place nimănui.

3. adverbe - Binele învinge întotdeauna../ Ii face un mare bine.

4. pronume –
- personal - Eul liric este prezent prin...
- reflexiv - În sinea lui recunoştea că... /
- nehotarat – Il framanta un ceva anume
- negativ - este un nimeni. / Nu imi pierd vremea cu niste nimicuri

5. numeral - Zecele primit mi-a mărit media./ Un zece la romana este tot ce vreau

6. interjecţie - Are şi el un of./ Oful meu este...?

7. orice parte de vorbire - prin articulare sau scriere marcată - Lipseşte un

din enunţ. / „De” este o prepoziţie. / ...

2. ADJECTIVE din:

1. verb
 la participiu –
- Testul a fost scris de elev. – (verb)
- Testul scris a fost notat cu zece.
 verb la gerunziu ( acordat ):
- Am vazut o vecina suferind – (verb)
- Am o vecină suferindă.

2. adverbe –
- Rezolva bine exercitii/ Asa imi place – (adverb)
- Tata e bărbat bine./ Asa copii sa tot ai.
3. pronume –
- intarire – Tu insuti esti raspunzator;
- posesiv – Ei sunt prietenii sai./ Caietul tău e îngrijit.
- demonstrativ – Da-i acestui baiat cartea.
- nehotarat – Fiecare lucru isi are rostul lui.
- interogativ – Ce problema ai rezolvat?
- relativ – Spune-mi la ce ora sa te astept
- negativ – Nu am primit nicio veste de la el.

4. substantive – Foloseste un limbaj beton.

3. PREPOZIŢII din:
1. substantiv - Graţie ajutorului tău a trecut clasa./ A reusit gratie muncii sale.
2. adverbe - Zboară deasupra casei.
3. verb la participiu - Mulţumită ajutorului primit...

4. ADVERBE din:

1. substantive ( nume de anotimpuri, de zile, de părţi ale zilei ): Toamna e fig.

2. pronume interogativ-relativ – Ce frumos este afara!

3. adjective - Scrie frumos. / Vorbeste corect romaneste.

4. verb la participiu - Merge legănat/ Vorbeste ragusit.

5. conjuctie – Vine si el la noi.

A!!!
Cuvintele care denumesc :
- anotimpuri,
- zilele saptamanii,
- partile zilei
- substantive - Subiect – Vara se apropie cu pasi repezi
- CCT – cand are atribut – Vara aceasta merg la mare.
adverbe - CCT – cand NU are atribut – Vara merg la mare.

Exista anumite substantive care se transforma in adverb

substantive - cobza – Canta la cobza desi e racit cobza.


- scai
- bustean
- turta
- pusca
- covrig
- ochi
- adverbe Se transforma in adverbe – cand exprima sensul superlative al:
- actiunii
- insusirii
-