Greierul în desfătare

Trecând vara în cântare

Deodată se trezeşte
Că afară viscoleşte
Iar el de mâncat nu are.
La vecina sa furnică
Alergând, cu lacrimi pică
Şi se roagă să-l ajute, Ca de foame să nu moară,
Cu hrană să-l împrumute, Numai pân’ la primăvară.
Furnica l-a ascultat
Dar aşa l-a întrebat:
- Vara, când eu adunam,
Tu ce făceai?
- Eu cântam
În petrecere cu toţi.
-Ai cântat? Îmi pare bine!
Acum joacă, dacă poţi,
Iar la vară fă ca mine!
greier /
greiere

greieri
 furnică

furnici
 desfătare
• petrecere,
• veselie,
• plăcere
viscoleşte
 hrană
• mâncare
 A aduna
• A strânge la un loc
• A culege
 A juca
• A se distra

• A dansa
 Răspundeţi:

Cine este autorul poeziei “Greierul şi furnica”?

Verifică răspunsul:

Autorul poeziei “Greierul şi furnica” este

Alecu (Alexandru) Donici.
 Răspundeţi:

Ce moduri de expunere foloseşte autorul în poezia

“Greierul şi furnica”?

Verifică răspunsul:

În poezia “Greierul şi furnica” autorul foloseşte

naraţiunea şi dialogul.

Aminteşte-ţi modurile de expunere

 Modurile de expunere
• Naraţiunea (prezintă
fapte şi întâmplări)

• Descrierea (prezintă
însuşirile, caracteristicile
unor obiecte)

• Dialogul (prezintă
cuvintele personajelor)
 Răspundeţi:

Care sunt personajele poeziei?

Verifică răspunsul:

Personajele poeziei sunt Greierul şi Furnica.

 Alegeţi răspunsul corect:

Ce învăţăm din această poezie?

Fă-ţi căpiţă când
Frumuseţea este în soarele străluceşte.
Binele cu bine se ochii celui care
răsplăteşte. priveşte.

Adună la tinereţe,
Prietenii mici pot fi ca să ai la
aliaţi puternici. bătrâneţe.

Distrează-te,dar şi
munceşte. Câteodată nu ne
Cine crede tot ce-i
vedem propriile
spui, este vai de
puteri.
capul lui.
 Alegeţi răspunsul corect:

curajoasă
chibzuită

rea
cuminte
frumos
Furnica este
harnică
leneş
prevăzătoare talentat

puternic
Greierul este
nepăsător

petrecăreţ
GREŞIT !!!
BRAVO!!!
 OBSERVAŢI
• Personajele sunt animale
• Animalele au însuşiri omeneşti (vorbesc.
plâng, gândesc etc)
• Animalele au calităţi şi defecte
• Din întâmplarea prezentată, cititorii învaţă
cum să-şi corecteze greşelile
 Fabula este una dintre cele mai vechi
specii literare (de regulă în versuri).
Autorul foloseşte procedeul personificării
animalelor, plantelor şi lucrurilor,
satirizează anumite moravuri, deprinderi,
mentalităţi sau greşeli omeneşti, cu scopul
de a le îndrepta. Morala fabulei se găseşte
de obicei la sfârşitul acesteia şi se
aseamănă mai degrabă cu un proverb sau
cu o maximă populară.