Kars DrCauu,r,o

E fefantuf magic i anufut

Ilustralii
de Yoko Tanaka

Tradueere din englezd

de Diana Marin Caea

AEIrUR
Capitolul unu. 7
Capitoluldoi. . L7
Capitolul trei. 25
Capitolul patru. 35
Capitolul cinci 43
Capitolul qase 50
Capitolul qapte 57
Capitolul opt . 65
Capitolul noud . 72
Capitolul zece 78
Capitolul unsprezece 83
Capitolul doisprezece 89
Capitolul treisprezece 97
Capitolul paisprezece 105
Capitolul cincisprezece LLz
Capitolul;aisprezece 118
Capitolul qaptesprezece 125
Capitolul optsprezece 130
Capitolul noudsprezece 138
Capitolul doudzeci L42
MuQumiri t43
 CAndva, la sfArgitul secolului de dinaintea celui ce
tocmai s-a incheiat, in pialacentrali a oraqului Bal-
tese st5tea un bliat cu'o pdldrie pe cap gi-o monedd
in m6nd. Numele bdiatului era Peter Augustus Du-
chene, iar moneda pe care o strAngea in pumn nu-i
aparfinea, ci era a tutorelui sdu, un bdtrAn militar pe
nume Vilna L:utz, care-l trimisese pe biiat la piali
dupd pegte qi pdine.
in ziua aceea, printre tarabele absolut banale, ffiri
nimic ieqit din comun, ale negustorilor de peqte qi ale
celor depdnzd,, ale brutarilor gi argintarilor, apdruse
pe neaqteptate, fdrd surle qi trAmbife, cortul rogu al
unei ghicitoare. De cortul ghicitoarei era prinsd o bu-
catd de hArtie, iar pe acea hArtie, o m6nd cu o caligra-
fie chinuitS, dar hotdrAti, scrisese aceste cuvinte:
,,Aici vor primi rlspuns cele mai profunde qi mai di-
ficile intrebdri care ar putea frdmdnta mintea sau
sufletul omului, la prelul de un florit."
Peter citi bilelelul o datd, apoi incd o dat6. Cuvin-
tele indrdznele gi amelitoarca fdgdduiald ii tliari
,ta 'l av
 KATE DICAMILLO

brusc rdsuflarea. iqi cobori privirea spre moned5, acel

unic florit pe care-l linea in mdnd.
,,Dar nu pot face aga ceva", iqi spuse el. ,,Chiar nu
pot, cdci, dac-ag face-o, Vilna Lutz m-ar intreba unde
au dispdrut banii, iar eu ar trebui sd-l mint, qi e atAt
de ruqinos s[ minfi."
Bdgd moneda in buzunar. igi scoase pdldria mili-
tard de pe cap gi-apoi o puse la Ioc. Se indepirtd de
inscriplia aceea, apoi se intoarse la ea si rdmase pe
gdnduri, cdntdrind din nou infiorltoarele si totodatd
minunatele cuvinte.
,,Dar trebuie sd aflu, zise el in cele din urmd, sco-
lAnd floritul din buzunar. Vreau sd aflu adev5rul. Aqa
ci-l voi afla. Dar nu voi minli in legS.turd cu asta, si
astfel imi voi pSstra cAt de cAt onoarea."
$i zicdnd acestea, Peter intrd in cort pi-i intinse
ghicitoarei moneda.
Iar femeia, fdrd ca mdcar si se uite la el, spuse:
Cu un florit poli cumpdra un singur rdspuns -
-
numai unul. Ai inleles?
Da, zise el, stAnd in bdtaia firavei raze de lu-
-
min5 care se strecura cu greu prin deschizdtura de la
intrarea cortului.
O lSsd pe ghicitoare s5-i apuce m6na. Ea o cercetd
indeaproape, miqc6.ndu-gi privirea inainte si-napoi,
de parcd un noian de cuvinte mdrunlele ar fi fost
scrise acolo - o carte intreagd, doar despre Peter Au-
gustus Duchene, care-i fusese scrisd drept in palm5.

,,za $ cr-
 KATE DICAMILLO

Ei, na! zise ea in cele din urmd, lds6ndu-i m6na

-
si arunc6nd o privire pieziqd spre chipul bdiatului.
Normal, egti doar un bdielel.
Am zece ani, spuse Peter, lu6ndu-gi pdlSria de
-
pe cap si incercAnd si stea cu spatele cAt mai drept
cu putinfd. $i mi pregitesc sd devin un soldat curajos
qi devotat. $i nu conteazd.cAfi ani am. Ai luat floritul,
aqa cd acum trebuie s5-mi dai un rdspuns.
Un soldat curajos gi devotat? zise ghicitoarea,
-
rdzdnd qi scuipAnd pe pdm6nt. Prea bine, soldatule
curajos gi devotat, daci aga spui tu, atunci aga sd fie.
Pune-mi intrebarea.
Peter simli un fior de team5. Ce s-ar intAmpla dac6,
dupd atdta amar de timp, n-ar fi in stare si suporte
adevdrul? Dacd, de fapt, nu voia cu adevdrat sd afle?
ii zise ghicitoarea. tntreabd-md.
- Vorbegte,
- Pdrinlii intrebxed?
mei, incepu Peter.
zise ghicitoarea. Sunt morfi.
-Astali-e
Lui Peter incepurd s6-i tremure mAinile.
Nu asta am vrut sd intreb, spuse el. Asta gtiu
-
deja. Trebuie sd-mi spui ceva ce nu qtiu deja. Trebuie
si-mi spui despre altceva... trebuie sd-mi spui...
Ghicitoarea iqi ingustd ochii.
A, zise femeia.Laea? La sora ta? La ea se referd
-
intrebareata? Preabine. E in viald.
Laarzul acestor cuvinte, lui Peter ii sdri inima din
piept.,,TrS.ieste! TrEieste! "
Nu, te rog, spuse Peter qi-gi inchise ochii, con-
-
centr6ndu-se. Dacd e in via!6, trebuie s-o gdsesc. Prin

-,a 10 e\.
 E lefantul magicianului

urmare, intrebarea mea e: ,,Cum pot ajunge acolo

unde e ed?"
Rdmase cu ochii inchiqi, in aqteptare.
zise ghicitoarea.
- Elefantul,
Ce? intrebd Peter, cu ochii mari, convins cd nu
-
inlelesese.
Trebuie sd te iei dupd elefdnfica, spuse ghicitoa-
-
rea. Ea te va duce acolo.
Inima lui Peter, care-i siltase in piept de bucurie, se
afundi iardqi in obignuita-i tristefe. Bdiatul igi puse
pdldria pe cap.
bali joc de mine, spuse eI. Aici nu sunt elefanfi.
- iti
Chiar aga-i cum zici, spuse ghicitoarea. E foarte
-
adevirat, cel pulin in momentul de fa!d. Dar poate
cd n-ai bdgat de seam6: adev6rul se schimbd mereu,
adiugd ea, ficAndu-i cu ochiul. Agteaptd pulin. Ai
sd vezi.
Peter iegi din cort. Cerul era cenugiu 9i incdrcat
de nori, dar unde te uitai, erau ozrmeni care vorbeau
gi rAdeau. V6nzdtorii strigau gi copiii lipau, iar un
cergetor cu un cAine negru aldturi stdtea in mijlocul
acestei agitalii gi c6nta un cAntec despre intuneric.
Nu se vedea nici urmd de elefant. lnsd ritmul ne-
abdtut al inimii lui Peter nu putea fi indbuqit. Repeta
Ia nesfArgit un cuv6nt simplu qi in acelagi timp impo-
sibil:,,Trdieqte, trdiegte, triieqte! "
Sd fie oare adevdrat?
Nu, nu era, pentru cd asta ar fi insemnat cd Vilna
Lutz il minfise, iar aga ceva - minciuna - nu era un
-ra 11 e.*
 KATE DICAMILLO

lucru demn de un militar, de un ofiler superior. E clar

cd Vilna L:utz n-ar min{i. Nici vorbd.
Sau ar putea?
E iarnd, cdnta cerqetorul. E intuneric qi frig, qi
-
lucrurile nu sunt aga cum par, iar adevdrul se schimbd.
mereu.
Eu nu stiu care-i adevd.rul - spuse Peter -, dar
-
gtiu cd trebuie sd-i mdrturisesc lui Vilna Lutz - tre-
buie sd-i spun ce-am fdcut.
Aga ci igi indreptd umerii, iqi potrivi pdldria gi
porni pe lungul drum de intoarcere c5tre Aparta-
mentele Polka.
Pe mdsurd ce inainta, dupd-amiaza de iarnd lisa
locul inserdrii, lumina cenuqie era inlocuitd de beznd,,
iar Peter se tot g6ndea: ,,Ghicitoarea minte. Nu, Vilna
Lutz minte. Ba nu, ghicitoarea e cea care minte. Ba
nu, nu, e Vilna Lrttz...", finAnd-o aga pe tot drumul
de intoarcere.
Iar cAnd ajunse inapoi la Apartamentele Polka,
urcd foarte incet scdrile p6nd la apartamentul de la
mansardd, punAnd cu grijd un picior lnaintea celui-
lalt qi zicAndu-gi la fiecare pas: ,,El minte, ea minte,
el minte, ea minte."
BdtrAnul militar il agtepta, aqezat pe un scaun de
l6ngd fereastrd, avAnd o singurd.lumAnare aprinsd. qi
lin6nd in poald documentele unui plan de luptd, cu
umbra Htite proiectAndu-i-se pe peretele din spate.
Ai intdrziat, soldat Duchene, ii spuse Vilna
-
Lutz. $i ai venit cu mAna goald.
a 12 o.*
 Elefantul magicianului

Domnule... incepu Peter, scolAndu-qi pil6ria.

-
N-am nici peqte, nici p6ine. I-am dat banii unei ghi-
citoare.
Unei ghicitoare? zise Vilna Ltfiz. Unei ghici-
-
toare! repeti el, bitAnd in scAndurile pardoselii cu
piciorul stAng, acela fficut din lemn. Unei ghicitoare?
Trebuie si-mi explici de ce.
Peter nu spuse nimic.
,,Poc, poc, poc", f6cu piciorul de lemn al lui Vilna
Ltttz.,,Poc, poc, poc."
Agtept, zise el. Soldat Duchene, agtept s5-mi
-
explici.
am nigte indoieli, domnule, spuse Peter. $i
- cdDar
n-ar trebui si am indoieli...
,stiu
indoieli? Explici-mi ce wei si spui.
- indoieti!
Domnule, nu pot sd explic. Am tot incercat, pe
-
drumul pdnd aici. Nu am o explicalie potrivitS.
Pei, bine, zise Vilna Lutz. Atunci ai si md lagi
-
s6-!i dau eu o explicalie. Ai cheltuit niqte bani care
nu-!i aparfineau. I-ai cheltuit prostegte. Ai procedat
nedemn. Vei fi pedepsit. Te vei duce Ia culcare ffird sI
primeqti masa de sear5.
Da, domnule, sd trdifi, zise Peter, dar continud
-
sd stea acolo, in fala lui Vilna Lutz, cu pdlSria in mAini.

- Mai ai sd-mi spui ceva?

- Nu. Ba da.
din dou5, md rog? Nu? Sau da?
- Care
Domnule, dumneavoastrd ali spus weodatd o
-
minciuni? intrebi Peter.
--o 13 o*
 KATE DICAMILLO

Eu?
- Da, Peter. Dumneavoastrd, domnule.
-A,gezat rdspunse
in continuare pe scaunul lui, Vilna Lutz iqi
indreptd spatele. Ridicd o m6nd gi-qi mdng6ie barba,
urmS.rindu-i contururile, asigurAndu-se ci firele se
adunau frumos intr-un vArf militdresc. in cele din
urmd, vorbi:
Tu, care ai cheltuit bani ce nu-!i aparfineau...
-
tu, care ai cheltuit prosteqte banii altuia. .. tu vii
sd-mi vorbegti mie despre cine minte?

- lmi pare r5.u, domnule, zise Peter.

Nu incape indoiald cd-!i pare rdu, zise Vilna
-
Lutz. $i-acum poli sd pleci, addugd el, adunAndu-gi
hArtiile.
Apoi ridicd planurile de luptd in lumina lumdndrii
qi mormdi in barb6: ,,Aga, carevasdzicd aga, apoi...
aqa."
Ceva mai tArziu, in aceeasi noapte, c6nd lumdna-
rea se stinsese, camera era cufundati in beznd., iar
bdtr6nul militar sfordia in patul lui, Peter Augustus
Duchene stdtea intins pe salteaua lui de paie, pus5
direct pe podea, uitAndu-se in tavan qi zicdndu-qi:
,,El minte, ea minte, el minte, ea minte."
,,Cineva minte, dar nu qtiu cine."
,,Dacd ea-i cea care minte, cu povegtile ei cara-
ghioase despre elefanfi, atunci sunt exact cum a spus
Vilna Lutz: un prost - un prost care crede c5. va apd-
rea un elefant gi md va duce Ia sora mea moartd."
,,Dar dacd el minte, atunci sora mea e in via{5.."

-o 14 o*
 E I efantul magicianului

Inima ii bdtu cu putere in piept.

,,Daci el minte, atunci Adele trdiegte."
Sper ca el sd fie mincinosul, spuse Peter cu voce
-
tare, adres6ndu-i-se intunericului.
Iar inima lui, uimitd de o asemenea trddare, ndu-
citi dupd ce fusese pus in cuvinte un asemenea sen-
timent total nedemn de un militar, i se zbuciumd in
piept, mai tare de data asta.

Nu departe de Apartamentele Polka, peste acope-

riguri qi prin beznanoplii de iarn5, se gisea cl5.direa
Operei Bliffendorf, iar in seara aceea, pe scena ei se
a-fla un magician vechi de zile qi din ce in ce mai uitat
de lume, care punea in scend scamatoria cea mai ui-
mitoare a carierei sale.
Avusese de g6nd sd facd sd apard un buchet de
crini, dar in loc de asta scosese la iveald un elefant.
Elefantul se prdbuqise prin acoperiqul operei, in-
tr-un noian de praf de tencuiald gi ligle de pe acoperig,
aterizdnd in poala unei doamne de vila nobil5, o anu-
me Bettine LaVaughn, cdreia magicianul rrmsese sd-i
ofere buchetul.
Doamnei LaVaughn ii fuseserS. zdrobite picioarele,
aEa cd era condamnati sd stea intr-un scaun cu rotile
gi s5. exclame adesea, pe un ton de mirare, in mijlocul
weunei disculii care n-avea nimic de-a face cu elefan-
lii sau cu acoperiqurile:
Dar poate cd nu infelegefi!Am ajuns o infirmd,
-
o infirmd din cauza unui elefant care a cdzut prin
acoperiq!

-.a 15 N
 I(ATE DICAMILLO

CAt despre magician, la solicitarea imperioasd a

doamnei LaVaughn, fusese trimis de indatd la inchi-
soare.

Elef6nlica - era o ea - fusese inchisd, la rAndul ei.

Fusese inchisd intr-un grajd pentru copii, eu un
lan! infdqurat in jurul gleznei stdngi. Lantul era
prins de un piron de fier, bine infipt in pSm6nt.
Lainceput, singurul lucru pe care-l simlise eleffin-
lica fusese amefeala. Dac6-gi intorcea capul prea re-
pede spre stdnga sau spre dreapta, vedea cum lumea
se inv6rte intr-un fel de-a dreptul ingrijordtor. Aqa c5.
nu gi-a mai intors capul. $i-a inchis ochii gi a rdmas
cu ei aqa.
Se auzeau, drept deasupra ei, o mare harmdlaie gi
agitafie. Elef5nlica nu le-a bigat in seami. Nu voia
decdt sE nu se mai clatine lumea din jurul ei.
Dupd c6teva ore, ii trecu amefeala. Elefdnlica iqi
deschise ochii, se uitd imprejur qi-gi dddu seama cd
nu qtia unde se af15.
Un singur lucrrr era cert.
Loeul in eare se afla nu era acela in care ar fi tre-
buit sd fie.
Locul ei nu era aici.

-'o 16 o.*