Sunteți pe pagina 1din 9

INTRODUCERE

Importanta pajistilor se datoreaza faptului ca pe glob pajistile ocupa 32 % din suprafata uscata a Terrei. Aceasta inseamna, in cifre absolute, peste 3 miliarde de hectare, suprafata ce este de aproximativ doua ori mai mare decat suprafata ocupata de terenurile arabile. In Romania suprafata pajistilor permanente este de 4,872 mil. ha din care 3,378 mil ha sunt pasuni si 1,494 mil ha sunt fanete. Sunt o sursa de hrana pentru animalele domestice, sunt habitat si sursa de hrana pentru animalele salbatice. Deasemenea pajistile sunt un mijloc eficace de prevenire si combatere a eroziunii si un mijloc de imbunatatire a structurii si fertilitatii solului. Modul de folosire a unei pajisti alaturi de conditiile de mediu influenteaza permanent pajistea. Efectul este modificarea vegetatiei, care poate fi profunda. Cand folosirea este proasta pajistea se degradeaza. O intretinere corespunzatoare face ca valoarea economica a unei pajisti sa sporeasca. In ultimul deceniu, datorita faptului ca oile au coborat din deal si munte la ses, s-au intamplat fenomene nedorite. Pe de o parte, prezenta oilor in zona de ses, in numar prea mare, afecteaza culturile,iar pe de alta parte, retragerea oilor din zona de deal si munte are un efect catastrofal asupra pajistilor din aceste zone. Aceste pajisti sunt invadate cu feriga iar in zonele de munte vegetatia lemnoasa reprezentata prin arbusti si tufaris s-a instalat pe suprafete foarte mari. Se estimeaza ca 1,5 2 milioane hectare sunt afectate de aceste fenomene.

IMBUNATATIREA REGIMULUI ELEMENTELOR NUTRITIVE DIN SOL Una din cauzele productiilor scazute obtinute pe pajisti este saracirea solului in elemente nutritive, care sunt extrase cu fiecare recolta, fara a fi inlocuite. Cea mai importanta masura de imbunatatire a pajistilor este aplicarea de ingrasaminte. Aceasta cu atat mai mult cu cat pentru o tona de substanta uscata sunt extrase: 20 21 kg N, 6 8 kg P2O5 20 21 kg K2O 10 14 kg CaO Dar o folosire necorespunzatoare a ingrasamintelor poare duce la tulburari in metabolismul animalelor si implicit al consumatorului produselor animaliere omul. Aplicarea ingrasamintelor pe pajisti comporta cateva particularitati.

PARTICULARITATI ALE APLICARII INGRASAMINTELOR PE PAJISTI In cazul unei aplicari corecte se realizeaza: - imbunatatirea compozitiei foristice, in cazul unei fertilizari nerationale se realizeaza inmultirea buruienilor si reducerea proportiei plantelor utile. De exemplu, daca pjistile sunt suprafertilizate cu azot, in locul plantelor valoroase apar plante nitrofile cum ar fi Rumex sp, Urtica dioica, lipsite de valoare economica si, de asemenea, se reduce participarea leguminoaselor. Aplicarea ingrasamintelor prezinta unele particularitati: - posibilitatea folosirii simultane a tuturor tipurilor de ingrasaminte, inclusiv a celor cu microelemente; - posibilitatea folosirii unor doze masive de ingrasaminte, dar in special a celor cu azot, care au un rol hotarator in formarea masei vegetative; - permanenta pajistii implica o periodicitate in aplicarea ingrasamintelor; - ingrasamintele se aplica la suprafata solului ele neputand fi incorporate decat eventual prin grapare, deaceea gunoiul de grajd trebuie sa fie bine fermentat; - aplicarea ingrasamintelor este posibila in tot decursul anului, iarna, primavara, vara, toamna (in sezonul de vegetatie dupa pasunat sau cosit); - ingrasamintele provoaca modificari profunde in privinta compozitiei floristice, a productiei, a compozitiei chimice, a consumabilitatii, modificari ce sunt mai mari decat la oricare cultura agricola. EFECTUL INGRASAMINTELOR ASUPRA PAJISTILOR. Ingrasamintele, independent de elementul nutritiv pe care il aduc in sol, se caracterizeaza prin aceea ca au aceleasi tipuri de efecte, mai pregnante la unul sau la altul din ingrasaminte. In mod normal actiunea unui singur element fertilizant este inferioara cazului in care se aplica mai multe elemente in complex. 2

Sporirea productiei reprezinta aplicarea de ingrasaminte pe pajisti ce determina o sporire a productiei care poate fi, pe pajisti slab productive, de 2-3 ori. Repartizarea productiei pe coase este cunoscut faptul ca pe pajistile permanente, in special pe cele degradate, dupa prima recoltare, care in unele cazuri depaseste 80% din productia anuala, plantele otavesc greu ceea ce face ca sa se obtina un numar mic de recolte pe an si slabe cantitativ. Pe pajisti profund degradate se obtine o singura recolta in cursul anului, iar in cazul altor pajisti doua sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recolta. Administrarea ingrasamintelor duce la o repartizare mai uniforma a productiei alaturi de faptul ca determina sporirea recoltei. Constanta productiei in afara de sporirea productiei si o mai corespunzatoare dinamica a ei, prin fertilizare se asigura un nivel constant superior al productiei chiar si in cazul unor ani cu conditii climatice necorespunzatoare. Compozitia floristica a pajistilor este un indicator deosebit foarte clar al claritatii acestora. Asupra compozitiei floristice fertilizarea are un efect deosebit de pregnant. In orice tip de pajiste aplicarea rationala a ingrasamintelor determina imbunatatirea compozitiei floristice, adica scaderea proportiei de specii nevaloroase si cresterea gramineelor valoroase. Compozitia chimica paralele cu modificarile care au loc in compozitia floristica se produce si imbunatatirea substantiala a compozitiei chimice a plantelor. Se inregistraza in primul rand cresterea procentului de proteina si implicit sporirea cantitatii de proteina bruta la hectar. Consumabilitatea ingrasamintele minerale si in special cele cu azot au o influenta deosebita asupra gradului de consumabilitate a plantlor prin faptul ca frunzele devin mai mari, limbul mai lat si mai lung, sunt mai fine, mai turgescente si mai fragede fiind usor consumate de catre animale. Sporirea gradului de consumabilitate este si mai evidenta pe pajistile degradate. Digestibilitatea este de asemenea favorabil influentata de fertilizare, in final rezultand un numar mai mare de UN/ha, adica sporeste valoarea pajistii. Productia animala, prin aplicarea fertilizarii sporeste productia, creste consumabilitatea si digestibilitatea, ceea ce duce la marirea cantitativa si imbunatatirea calitativa a productiei. Acest lucru se rasfrange pozitiv asupra productiei animaliere. Insusirile solului sunt deasemenea influentate de fertilizare dar nu intotdeauna pozitiv. Forma ingrasamantului, doza aplicata, raportul dintre elemente, pH-ul solului sunt factorii care concura la realizarea acestei influente. Astfel, folosirea numai a ingrasamintelor minerale cu reactie fiziologica acida produce scaderea pH-ului, deci determina obligativitatea intervenirii cu amendamente. Eficienta economica aprecierea finala a utilitatii aplicarii ingrasamintelor pe pajisti este data de eficienta lor economica. In consecinta, cantitatea de ingrasamant care se aplica trebuie sa fie cea care aduce sporul maxim cu investitii minime. Rezultatele obtinute in cadrul proiectului evidentiaza ca pentru o faneata, o doza de azot mai mare de 50 kg are efect negativ asupra valorii pastorale si ca aplicarea azotului pentru otava nu-si gaseste justificarea.. In cazul exploatarii prin pasunat situatia este totalmente diferita in sensul ca sporirea dozlor de azot duce la marirea valorii pastorale si aceasta in cazul in care dupa primul pasunat se aplica azot. Mentionam cresterea valori pastorale pana la 61,84 pentru doza maxima.

INGRASAMINTELE ORGANICE. Gunoiul de grajd. Folosirea gunoiului de grajd pe pasuni reprezinta una dintr cele mai importante si mai la indemana masuri de sporire a productiei si imbunatatire a compozitiei floristice. Gunoiul de grajd este un ingrasamant organic complet, care imbogateste solul in humus, in principalele elemente nutritive, in unele microelemente cat si in microorganisme si produse ale metabolismului lor. Astfel, 30 t gunoi de grajd, induc in sol 150 kg N, 60 kg P2O5, 180 kg K2O, 90 kg CaO si peste 7000 kg materie organica. Continutul mai redus in fosfor face ca sa se recomande ca odata cu gunoiul de grajd sa se incorporeze in sol si ingrasaminte cu fosfor. Cantitatea administrata este in functie de compozitia floristica a pajistilor, stadiul de degradare a acestora, de cantitatea de gunoi de grajd disponibila. In general se recomanda doze de 20-60 t/ha. Pe pajistile degradate cum sunt cele de Nardus stricta este bine sa se aplice 40-60 t/ha deoarece numai astfel se produc modificari importante in trofismul solului, care sa determine o imbunatatire radicala a compozitiei floristice si prin urmare o crestere considerabila a poductiei. Pe alte pajisti, cum sunt cele de Festuca rubra, Agrostis tenuis, Trisetum flavescens, dozele recomandate sunt de 20-30 t/ha. Epoca optima de aplicare este toamna la incheierea ciclului de pasunat. Gunoiul de grajd este indicat a s administra bine fermentat, deci dupa ce a stat un an in platforma. Durata de remanenta a gunoiului este de 4-5 ani in functie de doza aplicata, calitatea ingrasamantului, compozitia floristica a pajistii.Sporurile cele mai mari de recolta se obtin in anul I, spor ce scade treptat de la un an la altul.

Remorca pentru imprastiere gunoi de grajd

Mustul de grajd. Este un ingrasamant organic lichid util si eficace pentru ferilizarea pajistilor. Se aplica usor pe pajisti, se infilltreaza rapid in stratul de telina, ceea ce face ca elementele nutritive sa fie imediat valorificate. Mustul de grajd este bogat in azot, ceea ce face ca aplicarea lui in doze mari si singur sa duca la aparitia si proliferarea speciilor nitrofile, paralel cu scaderea proportiei de leguminoase. Sporurile de productie obtinute prin administrarea mustului de grajd sunt mari. Cercetarile arata ca pentru 1 kg azot din must se obtine un spor de 60 kg fan. Doza optima d administrare este de 150-200 hl/ha, care contine 40-50 kg azot, 60-80 kg K2O si 1,5-2 kg P2O5. Saracia in fosfor face ca atunci cand se administraza mustul sa se fertilizeze si cu 150-200 kg superfosfat/ha. Epoca de administrare este primavara devreme, la topirea zapezii, cand gospodaria are astfel de ingrasamant, intrucat iarna se acumuleaza in ferma in cantitati insemnate. Compoziia chimic a ngrmintelor organice (kg/t ngrmnt)

Tulbureala de grajd. Este bine ca inainte de administratrea tulburelii sa se fertilizeze pajistea cu 200-300 kg/ha superfosfat. Efectul tulburelii este deosebit, unele cercetari aratand ca acest sistem de fertilizare sporeste productia de peste 5-6 ori. Dejecii semilichide obinute ntr-o exploataie de taurine

Compostul. Este un ingrasamant organic bogat in fosfor, potasiu, calciu, dar mai sarac in azot. In lipsa gunoiului compostul se prepara inlocuind acesta cu adaugarea la o tona de turba a 100-150 litri urina, 50-100 kg var, 100-150 kg superfosfat si 500 kg cenusa (sau 50 kg sare potasica).

Pajiste alpina Tarlirea. Reprezinta mijlocul cel mai simplu si mai economic de sporire a productiei si de imbunatatire a compozitiei floristice a pajistilor si consta din a lasa animalele sa inopteze, de mai multe ori, pe o anumita portiune de pajiste. In functie de perioada de pasunat, parte mai mare sau mai mica din acestea, pot fi folosite in fertilizarea prin tarlire. Experientele legate de tarlire sunt mai numeroase in tara noastra si sunt efectuate de multa vrema. Efectele tarlirii, ca si a folosirii oricarui ingrasamant organic sunt numeroase, cele mai importante fiind: - sporirea productiei toate experientele efectuate indiferent unde, duc la concluzia ca prin tarlire se realizeaza sporuri de productie pe orice tip de pajiste si in special pe cele de Nardus stricta sau Festuca rubra care pot ajunge la triplarea productiei. Daca tarlirea se repeta tot la 4-5 ani odata cat este efectul remanent al tarlirii, se poate ajunge la o productie constanta superioara cantitativ si calitativ; - schimbarea compozitiei floristice multe cercetari demonstreaza ca in urma tarlirii se reduce gradul de acoperire cu plante inferioare din punct de vdere furajer, in favoarea celor valoroase. Astfel, prin tarlire cu oile gradul de acoperire cu Nardus stricta scade, locul acestuia fiind luat de Festuca rubra, Agrostis tenuis si Trifolium repens.

Pentru a se realiza fertilizarea prin tarlire animalele sunt tinute mai multe nopti pe acelasi teren, in niste locuri ingradite, numite tarle. Numarul de nopti este determinat de tipul de pajiste. (tabelul 1). Din aceste date se poate stabili suprafata unei tarle cu ajutorul relatiei: S=Nxs, unde s este suprafata rezervata unui animal, iar N numarul de animale din turma.

Suprafata ocupata de animale si numarul de nopti de tarla. Specia de animale Bovine Ovine Suprafata pentru un animal (m2) 2-3 1-2 Pajisti bune 1-2 1-2 Numarul de nopti Pajisti medii 3-4 3-4 Pajisti degradate 5-6 5-6

Pentru realizarea unor sporuri mari si mentinerea acestui spor cat mai indelungat, se recomanda sa se execute scheme de tarlire care sa cuprinda intreaga suprafata ce poate fi fertilizata prin tarlire in cicluri de 5 ani. Pe solurile puternic acide efectul tarlirii se amplifica daca se aplica si amendamente. Astfel, SAMOILA (1979) obtine, pe pasunile de pe Semenic sporuri de productie de 8-9 ori fata de martor prin tarlire si amendare. Mentinerea animalelor pe tarla se realizeaza cu ajutoru unor garduri mobile numite porti de tarlire ( sau tarcuri). Acestea au 3-4 m lungime, 1,5 inaltime fiind prevazute cu 4 bare orizontale si sipci oblice pentru asigurarea rezistentei. Cum aceste porti de tarlire traditionale sunt greu de manevrat si montat, ele se pot inlocui cu plase de sarma si tevi metalice care sunt mai usoare, deci mai lesne de manevrat si instalat. Fertilizarea rin tarlire este deosebit de importanta in primul rand pe pajistile de deal si munte unde fertilizarea prin alte metode este dificila si neeconomica. Din punct de vdere economic aceasta fertilizare este deosebit de ieftina, unica cheltuiala fiind legata de portile de tarlire. Riscul de poluare cu nitrati a apelor de suprafata si subterane creste foarte mult in anumite situatii de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri in panta, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada.Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, ingrasamintele organice de la animale si alte deseuri organice trebuie aplicate la o distanta de 50 m de izvoare, fantani sau foraje din care se alimenteaza cu apa potabila sau pentru uzul fermelor de animale.Daca izvorul este pe panta sau fantana este putin adanca distanta trebuie sa fie si mai mare. Terenurile pe care se aplica ingrasaminte organice trebuie alese cu grija, asfel incat sa nu se produca baltiri sau scurgeri in cursurile de apa. Ingrasamintele solide pot produce poluare numai in situatia unor ploi abundente ce intervin imediat dupa aplicare. Ingrasamintele organice lichide, daca nu sunt aplicate corect, pot produce poluare in mod direct. Orice ploaie intervenita curand dupa aplicarea lor va mari riscul de poluare.

Dozele de aplicare la suprafata in conditii optime a ingrasamantului organic. Doza maxima aplicata Gunoiu semilichid (tulbureala) 50 m3/ha Gunoi de grajd 50 t/ha Gunoi de pasari 5 t/ha Apa contaminata 50 m3/ha Doza normala de aplicare 25-30 m3/ha 30-50 t/ha 5-15 t/ha 25-30 m3/ha

Bibliografie

Internet: www.revista-ferma.ro