CONVEIERUL VERDE

Prin conveier verde se inţelege un

sistem de producere planificată a nutreţului
verde şi suculent, în mod continuu,
începând de primăvara devreme şi până
toamna târziu.
Condiţii ce trebuiesc îndeplinite pentru
realizarea unui conveier

– Cantitate şi calitate corespunzătoare

– Ritmicitate

– Economicitate

– Durabilitate
 Clasificare

• Natural (necesarul zilinc de nutreţ verde provine

exclusiv de pe pajiştile permanente)

• Artificial (nutreţul este obţinut prin realizarea unor

culturi furajere anuale şi perene în teren arabil)

• Mixt (nutreţul se obţine atât de pe pajiştile permanente

cât şi în urma cultivării de plante furajere anuale şi
perene în teren arabil)
 Etapele realizării unui conveier
• Precizarea perioadei de furajare pentru care se întocmeşte
tipul de conveier ales
• Calculul necesarului de nutreţ verde pe zi, decadă şi lună
pentru efectivul de animale pe durata utilizării conveierului
• Evaluarea producţiei de masă verde consumabilă ce se obţine
pe păşune şi repartizarea ei pe luni şi decade
• Calculul deficitului şi excedentului de masă verde al păşunii
faţă de necesarul decadal şi lunar
• Stabilirea sortimentului de plante ce pot compensa deficitul de
masă verde al păşunii faţă de necesarul de nutreţ
• Stabilirea datelor tehnologice aferente culturilor ce se vor
înfiinţa şi calculul suprafeţei de teren arabil necesar fiecărei
culturi
• Stabilirea unor indici economici
 Perioada de utilizare a conveierului

Zona de Nr. zile Calendaristic

vegetaţie
Stepă 175 – 180 15.IV. – 20.X.

Silvostepă 160 – 170 30.IV. – 30.IX.

Etajul boreal şi 90 – 130 25.V. – 10 – 20.IX.

nemoral
 Principiile alegerii speciilor

• Productivitate şi cu valoare nutritivă bună(min.6000 UN.

Şi 700 kg PD/ha)
• Asigurarea unei proporţii echilibrate între glucide şi
proteine
• Un sortiment cu o arie de acoperire în timp
• Rezistenţă ridicată la situaţii de stres termic şi hidric, boli
şi dăunători
• capacitate cât mai bună, de regenerare după fiecare
folosire, de valorificare a unor inputuri tehnologice
(fertilizare etc.)
• Tehnologie de cultură mecanizată cât mai mare
 Repartizarea pajiştilor permanente şi
semănate (%) pe luni zone de vegetatţie
Pajişti permanente Pajişti semănate
Luna Zona Zona
forestieră silvostepă stepă forestieră silvostepă stepă

Mai 15 20 50 10 25 40
Iunie 35 35 30 30 40 35
Iulie 20 15 5 30 10 10
August 10 5 - 5 - -
Septembrie 15 15 10 15 15 10
Octombrie 5 10 5 10 10 5
 Stabilirea indicilor economici

• Capacitatea de păşunat (UVM/ha păşune)

• Suprafaţa de teren arabil ce revine / cap

animal
 Întocmirea schemei pentru conveierul verde
Cultura Data Perioada de Producţia
semănatului folosire medie t/ha
Rapiţă de toamnă 15.IX – 20.IX 20.IV – 30.IV 25 – 35

Riagras aristat C I 1.IX – 10.IX 25.IV – 15.V 25

Raigras aristat C II 1.IX – 10.IX 30.IV – 25.V 25

Secara de toamnă semanată în două epoci 25.IX – 5.X 20.IV - 10.V 25 – 35

Borceag de toamnă cu secară (epoci) 30.IX – 10.X 1.V – 20.V 25 – 35

Orz de tomnă sau borceag de toamnă cu orz 1.X – 5.X 1.V – 15.V 25 – 30

Borceag de toamnă cu grâu 5.X – 10.X 10.V – 20.V 25 – 35

Raigras aristat C II Sept. an anterior 30.V – 15.VI 40

Raigras hibrid C II Sept. an anterior 5.VI – 20.VI 45

Borceag de primăvară (epoci) 10.III – 30.III 1.VI – 25.VI 25 – 35

Lucernă – cultură pură C I sau culturi asociate 15.III – 30.III 25.V – 10.VI 25 – 35

Trifoi roşu în culturi asociate 5.III – 25.III 20.V – 30.V 25 – 30

Porumb m.v. în ogor propriu (epoci 7 zile) 15.IV – 1.V 10.VI – 10.VII 40 – 60

Porumb m.v. în mirişte 5.V – 30.VI 15.VI – 20.VII 25 – 30

Iarbă de sudan C I sem. în 3 ep la interval de 8 zile Sorg x Iarbă de sudan (C I) 20.IV – 10.V 20.VII – 5.VIII -

Trifoi roşu C II culturi asociate C II - 25.VI - -

Lucernă – cultură pură sau culturi asociate C II - 30.VI – 10.VII -

Iarba de sudan C II Sem. primăvara 25.VIII – 31.VIII -

Sfeclă furajeră 10.III – 30.III 15.IX – 10.X 100 – 150

Gulia furajeră 10.III – 30.III 25.IX – 1.X 80 – 100

Bostănoase 1.V – 10.V 20.VIII 100 – 150

Varza furajeră 10.V – 25.V 20.VIII 30 – 50

 Culturi furajere(specii, soiuri, hibrizi) ce se
pretează cultivării în condiţiile întocmirii
conveierului verde
• Durata perioadei pentru conveier sa fie egală cu cea a
duratei de păşunat (173 zile) – conveierul completează
deficitul de furaj înregistrat de păşune
• Necesarul de nutreţ/cap/vacă/zi este de kg masă verde
• Necesarul pe decadă pentru întreg efectivul se
calculează astfel:
20 UVM x 60 kg masă verde/UVM x 10zile =
= 12 t masă verde, respectiv 13,2 t masă verde
când ultima decadă are 11 zile
 Necesarul se va majora cu 10 % astfel
necesarul pe decadă să devină 13,2 t masă
verde, respectiv 14,52 t masă verde:

• În acest caz producţia rezultată este de 15 t/ha masă

verde

• La calculul cantităţii de nutreţ verde existent se va ţine

seama de potenţialul de potenţialul de producţie al
păşunii în anumite luni